Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat


Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea
lucrarilor de beton armat si precomprimat

Cuprins

 Preambul

1.
Prevederi generale
2.
Norme pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si
precomprimat

2.1.
Repartizarea sarcinii de munca
2.2.
Prepararea betonului
2.3.
Transportul si turnarea betonului
2.3.1.
Pompe de beton
2.3.2.
Bene pentru beton
2.3.3.
Turnarea betonului în canale de aductiune si evacuare
2.3.4.
Compactarea betonului dupa turnare
2.3.5.
Încalzirea betonului. Turnarea betonului pe timp friguros
2.3.6.
Încalzirea electrica a betonului
2.3.7.
Utilizarea adaosurilor chimice
2.4.
Fasonarea si montarea armaturilor

2.5.
Precomprimarea betoanelor
2.5.1.
Manipularea, transportul si depozitarea principalelor materiale si utilaje
2.5.2.
Pregatirea otelurilor în vederea confectionarii armaturilor destinate pretensionarii
2.5.3.
Canale pentru armaturi postîntinse
2.5.4.
Ancoraje si blocaje
2.5.5.
Armaturi preîntinse
2.5.6.
Precomprimarea prin înfasurarea sarmei sub tensiune mecanica
3.
Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie la prepararea, transportul, turnarea betoanelor
si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat

3.1.
Prepararea, transportul si turnarea betoanelor
3.2.
Utilaje si dispozitive folosite la realizarea armaturilor
3.3.
Utilaje si dispozitive utilizate la lucrarile de precomprimare a betoanelor
3.3.1.
Dispozitive de ancorare si de blocare
3.3.2.
Prese pentru realizarea fortelor de pretensionare
3.3.3.
Instalatii de precomprimare prin înfasurare
-Anexa 1
Norme specifice de securitate a muncii complementare prezentei norme
-Anexa 2
Lista standardelor conexe prezentei norme

-Anexa 3
Terminologia utilizata la lucrarile de beton precomprimat
-Anexa 4
Ghid de terminologie de securitate a muncii. Notiuni de baza
Preambul
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, în
conditii de securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva unitatile economice de raspunderea pentru
prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de
desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind
asigurarea sanatatii si securitatii în munca, sistem compus din:

- Normele generale de protectie a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, general
valabile pentru orice activitate.
- Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor
anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de
protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de
organizare sau de proprietate în care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor
cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate
a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de
securitate a muncii practicata în cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei
abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele
elemente care interactioneaza reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de munca;
- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie
si în anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;
- Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive,
unelte etc.) si obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizeaza în procesul de munca;
- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice, în care unul sau mai
multi executanti îsi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii,
vizând global desfasurarea uneia sau mai multor activitati în conditii de securitate a muncii, se
realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element
component al sistemului executant sarcina de munca mijloace de productie mediul de munca, propriu
proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii
constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea în munca, baza
pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si responsabilitatilor.

În contextul general pe care lam prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de
preparare, transport, turnare a betoanelor precum si de executare a lucrarilor de armare a betoanelor si a
lucrarilor de precomprimare au fost elaborate tinând cont de reglementarile existente în domeniul
securitatii muncii pentru aceste activitati precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii
pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, normele sa cuprinda cel putin o masura de
prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de lucrari, pentru fiecare tip de lucrare prevederile
urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului în procesul de
lucru.
Pe lânga prevederile specifice de protectia muncii, norma cuprinde si un capitol cu Prevederi de
proiectare privind echipamentele de munca utilizate la lucrarile de preparare, transport, turnare a
betoanelor precum si de executare a lucrarilor de armare a betoanelor si a lucrarilor de precomprimare.
Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care vor fi respectate la proiectarea mijloacelor de
productie, prevederi care ramân valabile pâna la acoperirea problematicii tratate prin standarde în
domeniu.:
În elaborarea normelor sa utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele în vigoare.
În acelasi timp, pentru terminologia specifica domeniului securitatii muncii, norma prezinta o anexa în
care sunt explicati o serie de termeni uzuali.
1.Prevederi generale
Continut, scop
Art.1

(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de preparare, transport, turnarea betonului
si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de
munca.
(2)Masurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosi
existenti în sistemul de munca, propriu fiecarui element component al acestuia (executant sarcina de
munca mijloace de productie mediu de munca).
Domeniul de aplicare
Art.2
Prezentele norme se aplica în toate unitatile economice în care exista activitate de preparare, transport
si turnare a betonului, lucrari de beton armat si precomprimat, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social si de modul de organizare a acestora.
Relatii cu alte acte normative
Art.3
(1)Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a
muncii.
(2)Pentru activitati nespecifice sau auxiliare, activitati de preparare, transport si turnare beton, se vor
aplica prevederile normelor specifice prezentate în Anexa 1.
Art.4
La executarea lucrarilor de preparare, transport si turnare a betonului, precum si la lucrari de beton
armat si precomprimat, se vor respecta toate standardele în vigoare referitoare la calitatea si tehnologia
de executie, precum si standardele de protectie a muncii conexe.
Revizuirea normelor
Art.5
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a
modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al unitatilor sau proceselor
de munca.
2.Norme pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si
precomprimat

2.1.Repartizarea sarcinii de munca
Art.6
Lucrarile de precomprimare precum si toate operatiile premergatoare tensionarii armaturilor vor fi
executate sub supravegherea nemijlocita a unui inginer (cadru tehnic) care trebuie sa cunoasca în
amanunt procesul tehnologic, utilajele din dotare si caracteristicile acestora, riscurile legate de
efectuarea acestor lucrari si masurile de prevenire a accidentelor.
Art.7
Persoana însarcinata cu organizarea si supravegherea lucrarilor de precomprimare va fi autorizata si
atestata de forurile competente si numita prin decizie scrisa de conducerea societatii.
Art.8
Persoanei însarcinate sa conduca lucrarile de precomprimare îi revin toate sarcinile legale ale
conducatorului locului de munca (instruire tehnica, instructajul specific de protectia muncii etc.). Toate
operatiile de precomprimare vor fi realizate numai cu muncitori instruiti special si autorizati.
Art.9
Personalul muncitor antrenat În activitatea de torcretare va fi instruit asupra elementelor tehnologice
cât si asupra masurilor de securitate a muncii specifice operatiei de torcretare.
Art.10
La lucrarile de preparare si utilizare a adaosurilor chimice folosite în executie pe santiere, vor fi admisi
numai muncitori verificati din punct de vedere medical si care au vârsta minima de 18 ani împliniti.
2.2.Prepararea betonului
Art.11
La locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru a
instalatiilor de preparare, atragânduse atentia asupra punctelor în care exista pericol de accidentare si
unde vor fi afisate indicatoare de avertizare.
Art.12
Se interzice accesul personalului muncitor strain de formatia de lucru, în zona de lucru a instalatiei de
preparare a betoanelor.
Art.13
La prepararea betoanelor si mortarelor, atât amenajarea cât si exploatarea betonierelor si malaxoarelor,
se vor executa cu respectarea masurilor de protectie aferente " Normativului de exploatare si întretinere
a utilajelor, masinilor si instalatiilor".
Art.14
Încaperile în care se manipuleaza ciment, filler, var etc. vor fi prevazute cu ventilatie naturala sau
mecanica.
Art.15
Lucratorii care manipuleaza materiale pulverulente vor purta obligatoriu echipamentul de protectie
acordat conform Normativuluicadru de acordare a echipamentului individual de protectie. Deasemenea, se vor acorda materiale igienico-sanitare conform actelor normative În vigoare.
Art.16
La lucrul cu concasoare se vor respecta masurile de protectie a muncii aferente exploatarii si întretinerii
utilajelor, masinilor si instalatiilor.
Art.17
Elevatoarele, mecanismele de ridicat, ciururile pentru sortat, buncarele, jgheaburile si alte instalatii
pentru alimentarea cu agregate si prelucrarea acestora în vederea prepararii betonului si mortarului vor
fi marcate cu tablite de avertizare pentru interzicerea trecerii lucratorilor pe sub ele.
Art.18
Spalatoarele de agregate cu snec, vor fi acoperite cu capace sau cu plase de sârma dese si rezistente.
Art.19
Se interzic urmatoarele în timpul procesului tehnologic:


- curatirea tobei betonierei si a jgheabului de descarcare a betonului precum si executarea unor lucrari
de întretinere sau de reparatii. Aceste activitati sunt permise numai dupa oprirea instalatiei de preparare
si deconectarea de la sursa de alimentare cu energie electrica;
- circulatia sau stationarea personalului muncitor sub gurile de descarcare ale instalatiei de preparare a
betoanelor;
- accesul personalului muncitor sub cupa betonierei centralei de beton, sau sub cupa de alimentare cu
agregate atunci când aceasta este ridicata dar nu este blocata;
- curatirea si spalarea instalatiei de preparare a betoanelor se face numai dupa ce sursele de actionare
vor fi întrerupte.
Art.20
CoborÂrea personalului muncitor în interiorul buncarelor sau silozurilor este permisa numai cu
aprobarea scrisa a responsabilului de activitate. Coborârea se va putea face numai dupa luarea
prealabila a urmatoarelor masuri:
- iluminarea interioara cu lampi electrice portative de 24V;
- oprirea completa a instalatiei de preparare a betoanelor;
- legarea personalului muncitor ce coboara, cu centuri de siguranta si frânghie dirijata si supravegheata
din exterior;
- asigurarea unor platforme de lucru demontabile introduse prin gura superioara a buncarului sau
silozului si de pe care se va face curatirea, întretinerea si repararea.
Art.21
Jgheaburile si tobele instalate pentru prepararea betoanelor, cu mers continuu, trebuie acoperite în
timpul functionarii cu un capac sau plasa de sârma manevrata manual sau electric.
Art.22
Se interzice interventia personalului muncitor, în timpul functionarii, în toba de amestec sau în cupamalaxorului. Se interzice ajutarea descarcarii din instalatia de amestecare cu lopeti sau alte mijloace. În
caz de avarie, curatirea instalatiei se va efectua dupa deconectarea acesteia de la sursa de alimentare si
blocarea elementelor mobile.
Art.23
Se interzice ridicarea personalului muncitor cu troliul instalatiei.
Art.24
Platformele si scarile ce deservesc instalatia de preparare a betoanelor vor fi prevazute cu balustrade de
protectie.
Art.25
În cazul În care transportorul elicoidal pentru ciment sa înfundat, pentru depanare, se va opri utilajul, seva deconecta de la retea si se vor scoate sigurantele de la tablou. În timpul depanarii se va pune un
indicator de avertizare în care se va mentiona: "utilaj în reparatie", "conectarea la retea este interzisa".
Art.26
Cupa instalatiei de alimentare a betonierei va fi dotata cu limitatoare de cursa la urcare si coborâre.
Functionarea acesteia va fi verificata periodic, în conformitate cu prescriptiile cuprinse în cartea tehnica
a acestora si se va încheia obligatoriu un proces verbal.
Art.27
Se va asigura în permanenta curatenia în jurul instalatiei de preparare a betoanelor si degajarea cailor
de acces.
Art.28
Curatirea zonei de sub cupa de agregate va fi facuta numai dupa blocarea acesteia în pozitia ridicata si
dupa întreruperea si scoaterea instalatiei electrice de sub tensiune. Din proiectare, grilajul de protectie
trebuie asigurat astfel încât la deschiderea acestuia sa se întrerupa alimentarea cu curent electric.
Art.29
Personalul muncitor care manevreaza instalatia de amestecat betoane actionata electric, va sta pe

platforme de lucru prevazute cu covoare de protectie din cauciuc si va fi dotat cu cizme si manusi
electroizolante.
Art.30
Instalatia de preparare a betoanelor actionata cu motoare electrice va fi prevazuta cu protectie conform
prescriptiilor tehnice privind legarea la pamânt a instalatiilor electrice. Instalatia electrica se va executa
de tip etans, pentru a opri patrunderea prafului sau a umiditatii. Tabloul de comanda va fi montat astfel
încât sa nu fie expus socurilor si vibratiilor. Orice interventie la instalatia electrica se va face numai de
catre electricieni cu calificare si atestare corespunzatoare.
Art.31
Cablurile de tractiune si dispozitivele aferente vor fi verificate în permanenta. Se va avea în vedere ca
la cursa maxima de desfasurare a cablului sa mai ramâna înfasurat pe toba cel putin trei spire de cablu.
Art.32
Înainte de punerea în functiune a dozatoarelor gravimetrice din componenta instalatiei de preparare a
betoanelor se va verifica legarea la pamânt a acestora, starea cablului de alimentare cu energie electrica
si existenta aparatoarelor de protectie la partile în miscare.
Art.33
În cazul utilizarii betonierelor mobile acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru, blocate sau prinse
între saboti fixati cu buloane.
Art.34
La centralele de betoane ce functioneaza în regim semiautomat sau automat în cazul unor defectiuni
mecanice sau electrice, procesul tehnologic se va finaliza în sistem de comanda manuala.
Art.35
Se interzice folosirea improvizatiilor la oricare din elementele componente ale instalatiei de preparare.
Art.36
În cazul utilizarii de aditivi la prepararea betoanelor, se vor lua masuri corespunzatoare de protectie a
muncii, în functie de substantele chimice din care sunt alcatuiti aditivii si de instructiunile transmise de
producatorul aditivului.
2.3.Transportul si turnarea betonului
Art.37
Transportul betonului se va face numai dupa verificarea tehnica a mijlocului de transport si cu
respectarea masurilor de protectie a muncii aferente exploatarii si întretinerii utilajelor, masinilor si
instalatiilor.
Art.38
În timpul încarcarii mecanizate a betonului este interzisa stationarea între dispozitivul de încarcare si
mijlocul de transport.
Art.39
La transportul betonului cu podul rulant lucratorii vor fi evacuati din zona de deplasare a acestuia, iar
traseul respectiv va fi marcat cu tablite de avertizare.
Art.40
În cazul transportului betonului pe schele si esafodaje, acesta se va face pe o podina de cel putin 1,2 m
latime, cu balustrade si borduri de margine. Golurile din podina prin care se toarna betonul trebuieacoperite atunci când nu se efectueaza operatii de turnare. În cazul în care este necesar ca unele goluri
sa ramâna descoperite acestea vor fi îngradite sau acoperite cu gratare cu ochiuri de cel mult 7 x 7 cm.
Art.41
La transportul betonului pe verticala si orizontala, se interzice stationarea personalului muncitor sub si
în raza utilajului de ridicat.
Art.42
Se interzice circulatia si stationarea personalului muncitor în zona de descarcare a betonului din
mijlocul de transport.


Art.43
La descarcarea betonului, este interzisa urcarea lucratorilor pe basculanta. Betonul care eventual sa lipit
de bena va fi evacuat numai cu lopeti cu coada lunga.
Art.44
Se va urmari ca durata transportului de la locul de preparare pâna la locul de turnare sa nu depaseasca
timpul admis pentru pastrarea calitatii betonului, evitând fenomenele de segregare. Betonul degradat
poate crea conditii de accidente prin înfundarea conductelor si cresterea presiunii în instalatie peste
limitele de securitate.
Art.45
Înainte de începerea turnarii betonului, seful punctelor de lucru va comunica modul de executie a
cofragului, a schelelor si a podinelor de lucru si rezistenta acestor elemente de constructie, întocmind
un procesverbal de receptie interna.
Art.46
În cazul turnarii betonului la o înaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevazute cu
balustrade si bordura de margine.
Art.47
La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de constructii cu înclinare mai mare de 300,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta, fixate solid de elemente rezistente.
Art.48
Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cadere a betonului.
Daca din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protectie.
Art.49
Circulatia pe cofraje (dupa montarea armaturii) pentru transportul betonului se va face pe podine
asezate pe capre, cu o latime de cel putin 1,2m.
2.3.1.Pompe de beton
Art.50
Pompa de beton va fi amplasata fata de punctul de turnare, astfel încât mecanicul sa aiba vizibilitate la
locul de turnare.
Art.51
Personalul muncitor care deserveste instalatiile de pompare va trebui sa poarte si ochelari de protectie(pentru a nu se accidenta În cazul desfacerii colierelor sau a spargerii furtunurilor).
Art.52
La punerea în functiune conducta pentru transportul betonului va fi încercata la o presiune hidraulica de
cel putin 5 ori mai mare decât presiunea de regim.
Art.53
Înainte de introducerea betonului în conducta, se vor verifica de personalul muncitor instruit toate
îmbinarile si racordurile tronsoanelor si conductelor.
Art.54
Locul de munca al mecanicului care deserveste pompa de beton va fi legat cu dispozitive de
semnalizare acustica sau luminoasa de locul unde se toarna betonul.
Art.55
Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face numai dupa oprirea
functionarii instalatiei.
Art.56
Curatirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apa sau aer comprimat. În timpul
curatirii, personalul muncitor va fi îndepartat la o distanta de cel putin 10 m de conducte, iar în fata
orificiului de evacuare se va monta o aparatoare înclinata.
Art.57
Se va urmari permanent buna functionare a manometrelor de la pompa de beton; manometrele vor fi


verificate în conformitate cu prescriptiile ISCIR.
Art.58
În cazul defectarii pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau în cazul formarii
de dopuri de beton în conducta, functionarea pompei va fi oprita imediat.
Art.59
În timpul functionarii pompei de beton sunt interzise repararea sau curatirea agregatelor, strângerea
piulitelor sau garniturilor de etansare.
Art.60
Nu se admite Îndoirea În unghi a conductelor (tuburilor) prin care se transporta betonul.
Art.61
Se vor prevedea podete de trecere peste conductele pentru transportul betonului, care traverseaza locuri
cu circulatie intensa.
Art.62
Bratul distribuitor al pompei nu va fi folosit decât pentru sustinerea conductelor si, în nici un caz,
pentru ridicarea sau deplasarea de obiecte.
2.3.2.Bene pentru beton
Art.63
În cazul utilizarii benelor cu furtun (obligatoriu omologate) pentru turnarea betonului, se vor respectainstructiunile de utilizare a acestora. Înainte de începerea turnarii betonului, se va verifica starea tehnica
a benei si accesoriilor, inclusiv dispozitivul de agatare la cârligul macaralei.
Art.64
Se interzice personalului muncitor sa stea sub bena de beton.
Art.65
Manevrarea dispozitivului de închidere deschidere de la gura furtunului (benei) pentru golirea din bena,
se va face tragând în lateral capatul furtunului cu ajutorul unor cÂrlige.
Art.66
Desfundarea de beton a benei cu furtun, în cazul înfundarii ei, este permisa numai când bena este
asezata pe sol si asigurata contra rasturnarii.
Art.67
Dupa terminarea transportului sau a turnarii betonului toate echipamentele ce au venit în contact cu
betonul vor fi spalate obligatoriu.
2.3.3.Turnarea betonului în canale de aductiune si evacuare
Art.68
La executia lucrarilor la canalele de aductiune si evacuare, operatiunile de turnare a betonului se
executa numai dupa terminarea completa a lucrarilor de sapaturi si sprijiniri.
Art.69
Zona de lucru va fi împrejmuita si marcata cu placute avertizoare.
Art.70
Înainte de intrarea muncitorilor în santuri se verifica desfacerea corespunzatoare a pavajului (daca este
cazul), astfel încât sa nu existe riscul caderilor de pietre.
Art.71
Se va verifica zilnic starea utilajelor cu care se transporta betonul (ex: vagoneti decoville) în perimetrul
lucrarii.
Art.72
Se va delimita spatiul de manevra a vehiculului ce transporta beton, astfel încât sa nu existe pericol de
alunecare a acestuia în transee.
Art.73
Muncitorii care lucreaza în santuri trebuie sa poarte în permanenta casti de protectie.
Art.74


În cazul sapaturilor în taluz, betonul se transporta în jos pâna la punctul unde urmeaza sa fie pus în
opera, pe jgheaburi, iar în cazul sapaturilor cu pereti verticali, betonul se transporta cu ajutorul tuburilor
(burlanelor telescopice).
Art.75
Când se face coborârea betonului este interzis sa se mai lucreze la armaturile, cofrajele etc., care se afla
sub zona platformei de descarcare.
Art.76
Tuburile telescopice sau jgheaburile trebuie sa fie bine ancorate la partea superioara a sapaturii.
Art.77
În cazul turnarii betoanelor cu ajutorul benzii transportoare se vor respecta prescriptiile pentru aceste
instalatii.
Art.78
Daca sub platformele de turnare a betonului se gaseste un gol mai mare de 1,5 m, podinele de lucru ale
betonistilor trebuie împrejmuite cu balustrade.
Art.79
Nu se admite circulatia pe peretii canalului ci numai pe schele sau esafodaje.
2.3.4.Compactarea betonului dupa turnare
Art.80
Instalatiile electrice necesare punerii în functiune a vibratoarelor, se vor realiza respectându-se regulile
de tehnica a securitatii pentru instalatii electrice.
Art.81
În timpul deplasarii vibratorului, precum si întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta
obligatoriu vibratorul de la retea.
Art.82
Conductorii electrici, care alimenteaza cu energie vibratorul, vor fi flexibili si izolati în tub de cauciuc.
Art.83
Carcasa vibratorului va fi legata la pamânt, iar muncitorii vor purta în timpul lucrului cizme si manusi
electroizolante.
Art.84
Atunci când în timpul lucrului se constata defectarea vibratorului, acesta va fi imediat deconectat si
predat electricianului pentru verificare.
Art.85
Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.
2.3.5.Încalzirea betonului. Turnarea betonului pe timp friguros
Art.86
Încalzirea lucrarilor se va face cu abur, prin conducte adaptate în acest sens.
Art.87
Este interzisa încalzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va executa numai în rezervoare
prevazute cu capace si tevi de preaplin si aerisire.
Art.88
Ventilele conductelor de abur pentru încalzirea apei, a agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în
locuri usor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea usoara a aburului.
Art.89
La încalzirea cu abur se vor lua masuri pentru prevenirea accidentarii muncitorilor prin contact direct
cu aburul sau atingerea conductelor si altor elemente neizolate.
Art.90
Daca se întrebuinteaza abur viu la încalzirea materialelor din buncare sau depozite este necesar a se lua
masuri impotriva patrunderii aburului în încaperile de lucru.
Art.91


Se interzice încalzirea cu cosuri cu carbune sau cu gaze, fara sa se fi luat în prealabil masuri de
ventilare corespunzatoare a spatiului de lucru.
Art.92
Se interzice folosirea focului cu flacara libera precum si aprinderea focurilor cu petrol, benzina sau alte
lichide usor inflamabile.
Art.93
Este interzisa arderea carbunilor în sobe care nu sunt construite special în acest scop, pentru a nu
provoca degajarea gazelor în spatiul de lucru.
Art.94
Sobele si burlanele trebuie împrejmuite sau izolate cu panouri din material termoizolant (azbest) în
locurile în care se pot apropia oamenii.
Art.95
Acolo unde se foloseste încalzirea agregatelor pentru betoane si încalzirea încaperilor cu radiatorul cu
infrarosii functionând cu gaz natural sau gaz petrolier lichefiat (butelii) se vor aplica urmatoarele
masuri:
a)radiatoarele vor fi folosite pentru încalzirea încaperilor cu volum mai mare de 7,5 mc;
b)în orice încapere în care se monteaza radiatoarele cu infrarosii, va trebui asigurata admisia aerului
necesar arderii si evacuarea gazelor;
c)se interzice folosirea radiatoarelor în încaperi în care au loc degajari de gaze inflamabile;
d)se interzice folosirea radiatoarelor fara supraveghere pentru un interval de timp mai mare de 15
minute;
e)se interzice dormitul în încapere în timpul functionarii radiatorului; la ora stabilita pentru culcare
radiatorul va fi stins;
f)daca persoanele aflate în încaperea încalzita cu radiatoare cu infrarosii au senzatia de somnolenta,
dureri de cap sau greata, va fi anuntat seful punctului de lucru pentru a verifica daca radiatorul
functioneaza normal, luându-se masuri de aerisire a încaperii, întrucât exista posibilitatea ca în încapere
sa fi crescut concentratia de gaze toxice care pot provoca accidente grave;
g)se interzice punerea în functiune si folosirea oricarui radiator care nu functioneaza normal pâna la
înlaturarea defectelor de functionare;
h)la folosirea radiatoarelor cu infrarosii se vor respecta instructiunile difuzate de catre întreprinderile
furnizoare de gaze naturale sau gaze combustibile lichefiate (aragaz) care vor fi afisate în locuri
vizibile;
i)folosirea si manipularea radiatoarelor nu se va face decât de muncitori autorizati de seful punctului de
lucru.
2.3.6.Încalzirea electrica a betonului
Art.96
La încalzirea prin curent electric a betonului, toti muncitorii care deservesc instalatiile de încalzire
electrica trebuie instruiti asupra normelor de protectie a muncii pentru instalatii electrice si sunt obligati
a purta echipamentul electroizolant prevazut pentru locul de munca.
Art.97
Muncitorii care lucreaza în apropierea sectoarelor încalzite electric trebuie avertizati cu privire la
pericolul de electrocutare.
Art.98
Încalzirea constructiilor de beton armat prin curent electric se va realiza la tensiunea maxima de 110V.
Se permite utilizarea tensiunilor de 220V si 380V numai pentru încalzirea betonului nearmat sau putin
armat, a zidariei si terenului precum si în cazul cofrajelor încalzite. Utilizarea acestor tensiuni este
permisa numai cu conditia legarii la pamânt a firului neutru.
Art.99
Este interzisa utilizarea unei tensiuni mai mari de 110V la încalzirea prin curent electric în anotimpurile


umede si la dezghet.
Art.100
Este interzisa utilizarea unei tensiuni mai mari de 380V la încalzirea prin curent electric. În acest caz
vor fi montate panouri avertizoare mari cu inscriptia: "ATENTIUNE, NU VA APROPIATI, PERICOL
DE MOARTE!".
Art.101
Este interzis lucrul cu ajutorul sculelor cu mânere neizolate, fara manusi si galosi electroizolanti la
executarea lucrarilor de curent electric a carui tensiune trece de 40V.
Art.102
Este interzisa prezenta muncitorilor si executarea lucrarilor în sectoarele cu curent electric de 110V. Se
permite prezenta în aceste sectoare numai a celor ce fac masuratori de temperatura echipati cu
materiale de protectie.
Art.103
Este interzisa executarea oricaror lucrari de reparatii fara întreruperea curentului.
Art.104
Este obligatorie împrejmuirea sectoarelor încalzite prin curent electric, iar în timpul noptii acesteatrebuie bine iluminate. Împrejmuirile se vor amplasa astfel:
a)distanta minima între îngradire si sectorul încalzit electric este de 1,00 m;
b)distanta minima este de 3,00 m în perioadele de dezghet;
c)distanta minima între îngradire si sectorul încalzit electric este de minimum 3,00 m în cazul folosirii
unei tensiuni mai mari de 110V. Electricieni calificati vor supraveghea permanent sectoarele care se
afla sub tensiune.
Art.105
În sectoarele încalzite prin curent electric si în locurile de instalare a aparatajelor pentru încalzire se vor
afisa obligatoriu inscriptii avertizoare pe care se va scrie: "PERICOL"; "CIRCUITUL ESTEDESCHIS"; "CIRCUITUL ESTE ÎNCHIS" etc. Vor fi, de asemenea, afisate regulile de acordare a
primului ajutor pentru cazuri de electrocutare.
Art.106
Este interzisa stropirea cu apa a betonului încalzit prin curent electric. Pentru stropire va trebui în
prealabil întrerupt curentul.
Art.107
Trebuie legate la pamânt sau împrejmuite capetele libere ale armaturii constructiilor de beton armat
care sunt legate cu instalatia de încalzire prin curent electric.
Art.108
Se vor aseza gratare de lemn puse pe izolatori sau acoperite cu covoare de cauciuc pe pardoseala din
apropierea tablourilor de distributie si a transformatorului, care deservesc instalatia de încalzire
electrica si care au tensiunea mai mare de 60V.
Art.109
Este interzisa asezarea pe pamânt a conductorilor electrici provizorii care leaga transformatoarele de
partile de constructie încalzite prin curent electric. Acestia trebuie izolati si asezati pe capre la înaltimeaminima de 0,5 m de la pamânt. În locurile de încrucisare cu trecerile pentru oameni si vehicule,
conductorii vor fi ridicati la înaltimea de 3,00 m.
Art.110
Se permite asezarea conductorilor mai sus amintiti direct pe pamânt numai în cazul utilizariiconductorilor electrici în tub de cauciuc sau otel. În locurile de încrucisare cu trecerile pentru oameni si
vehicule conductorii trebuie protejati între dulapi de lemn.
Art.111
Se va controla zilnic si dupa fiecare deplasare a aparatajelor sau conductorilor, buna stare a aparatajului
si integritatea izolatiei conductorilor utilizati la încalzirea prin curent electric.


Art.112
Toate lucrarile care necesita încalzirea prin curent electric trebuie executate în conformitate cu
prevederile normelor specifice de electrosecuritate.
2.3.7.Utilizarea adaosurilor chimice
Art.113
Muncitorii care executa lucrari de preparare si utilizare a solutiilor clorurate vor purta obligatoriu
mijloace individuale de protectie prevazute în normativ.
Art.114
La folosirea clorurii de calciu sub forma diluata pentru tratarea betonului, se vor utiliza linguri cu cozi
lungi.
Art.115
În timpul tratarii betonului cu clorura de calciu, muncitorii sunt obligati a purta ochelari de protectie si
manusi de cauciuc.
Art.116
Este interzis accesul în depozite al persoanelor care nu lucreaza cu clorura de var.
Art.117
Prepararea apei clorurate se va executa întro încapere separata sau în aer liber în apropierea punctelor
de preparare a betoanelor. Spatiile de preparare a apei clorurate trebuie amplasate la distante de
minimum 500 m de locuinte.
Art.118
Încaperile în care se executa prepararea apei clorurate vor avea înaltimea minima de 3 m.
Dimensionarea acestor încaperi va fi facuta, astfel încât, pentru fiecare muncitor sa fie asigurat un
volum de 40 m3.
Art.119
Încaperile în care se executa operatii cu clorura de var si lucrari de preparare a solutiilor clorurate,
precum si depozitele trebuie prevazute cu instalatii de ventilare. Gurile de aspiratie a aerului trebuie
amplasate la înaltimi stabilite de proiectant pentru fiecare caz în parte.
Art.120
Zidurile si acoperisurile încaperilor care servesc la pastrarea si livrarea clorurii de var sau la prepararea
solutiilor clorurate nu trebuie sa prezinte crapaturi. Ferestrele trebuie sa fie opacizate împotrivaradiatiei solare, având mici ochiuri de aerisire care se pot deschide. Împrejurul geamurilor nu se admit
crapaturi sau neetansari. Dusumelele vor avea înclinatie catre un canal de scurgere si vor fi executate
dintr-un material rezistent la apa, usor de curatat si spalat. Usile vor avea deschidere în afara si vor fi
etanse.
Art.121
În încaperile mai sus mentionate este interzisa depasirea temperaturii de +10oC.
Art.122
Încaperile de pastrare a clorurii de var si de preparare a apei clorurate vor fi întretinute în stare de
curatenie, evacuându-se deseurile si gunoiul.
Art.123
Este interzisa pastrarea apei clorurate în vase care nu au închidere etansa.
Art.124
Ambalajele în care se transporta clorura de var vor fi examinate pentru a nu avea fisuri sau dezlipiri.
Art.125
Este interzisa depozitarea materialelor explozive si inflamabile, a lubrifiantilor, a pieselor metalice si a
recipientilor de gaze comprimate la un loc cu clorura de var.
Art.126
Este interzisa folosirea clorurii de var la betoanele ce se toarna în fundatia subsolurilor.
2.4.Fasonarea si montarea armaturilor


Art.127
Tehnologia de pregatire si formare a armaturilor pentru lucrari de armare a betonului va fi elaborata în
exclusivitate de catre un proiectant autorizat si atestat, conform hotarârilor guvernului privind calitatea
constructiilor.
Art.128
Încercarea la tractiune a otelurilor folosite la confectionarea armaturilor se face la masini de încercat,
care trebuie sa îndeplineasca toate conditiile impuse de standardele în vigoare, privind otelurile de
armaturi si standardele de securitate a muncii conexe.
Art.129
Descolacirea si îndreptarea otelului pentru armaturi trebuie facuta pe un teren de lucru separat,
împrejmuit si marcat cu placute avertizoare.
Art.130
Când se lucreaza cu stanta actionata cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii în timpul taierii, se
interzice tinerea cu mâna a barelor mai scurte de 30 cm.
Art.131
Îndepartarea prafului metalic si de rugina ce rezulta în urma prelucrarii armaturii si fasonarii ei, trebuie
facuta cu perii, maturi sau aspiratie cu aer. Se interzice îndepartarea acestui praf cu mâna libera sau prin
suflare cu gura.
Art.132
La îndreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor, este necesar ca:

- fixarea capetelor otelului beton în tamburul de îndreptare sa se faca numai dupa oprirea motorului;
- înainte de pornirea motorului, tamburul trebuie sa se acopere cu aparatoarele de protectie;
- portiunea de trecere a otelului beton pe tambur trebuie prevazuta cu un dispozitiv de protectie.
Art.133
Îndoirea manuala a armaturii de otel trebuie facuta cu chei speciale în buna stare pentru a nu se produce
ranirea mâinilor muncitorului. Uneltele si dispozitivele de îndoire a armaturii vor fi verificate zilnic,
înainte de începerea lucrului.
Art.134
Îndoirea armaturii prin sudura electrica, se va executa prin asezarea barelor de otel beton pe capre sau
pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalatia de punere la pamânt.
Art.135
Este interzisa prezenta oricarei persoane în apropierea personalului muncitor care fasoneaza manual
otel-beton în timp ce acesta lucreaza, deoarece exista pericolul ca persoanele respective sa fie lovite în
cazul când aluneca brusc (scapa) cheile cu care se efectueaza astfel de operatii. Din aceleasi motive se
vor prevedea distante suficiente, între punctele de lucru ale personalului muncitor care fasoneaza
manual armaturi din otel-beton.
Art.136
Sudarea armaturilor si montarea carcaselor de otel beton se va face cu respectarea stricta a normativelor
privind lucrarile de sudura.
Art.137
Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi si piloti trebuie sa se faca în pozitie orizontala pe capre sau pe
suporti metalici.
Art.138
Se interzice înnadirea prin sudura în interiorul cofrajului.
Art.139
Se interzice circulatia pe armaturile carcaselor sudate.
Art.140
Depozitarea armaturilor se va face pe suprafete plane în stive, pe calitati si diametre, marcate cu
indicatoare.

Art.141
Se interzice montarea armaturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. În cazul în care
linia electrica nu poate fi scoasa de sub tensiune, se vor lua masuri speciale de electrosecuritate, care se
vor înscrie în fisa tehnologica de executie a lucrarii.
Art.142
Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armaturii sau a carcaselor sudate în grinzisau în alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajata o schela de lucru cu o latime minima de 70
cm, situata pe partea laterala a cofrajului. Podina va fi împrejmuita cu balustrada din scândura de brad.
Art.143
Este interzisa circulatia si montarea armaturilor pe cofrajul planseelor înainte ca acestea sa fi fost bine
consolidate si verificate în prealabil. La montarea armaturilor de otel la înaltime, muncitorii vor purta,
în mod obligatoriu, centuri de siguranta, ancorate corespunzator de elementele de rezistenta.
Art.144
Lucratorii care transporta carcasele de armaturi, vor fi repartizati uniform pe ambele parti ale carcasei.
În timpul transportului, carcasa se sustine cu piese de lemn si cu dispozitive de fixare împotriva
alunecarii carcasei.
2.5.Precomprimarea betoanelor
Art.145
Operatiile tehnologice prescrise care au rol de asigurare a securitatii muncii la executarea lucrarilor de
precomprimare vor fi respectate cu strictete.
Art.146
Utilajele vor fi asigurate impotriva actionarii accidentale sau de catre persoane neautorizate atât în
timpul lucrului cât si în afara orelor de program.
Art.147
Se vor lua masuri de prevenire a accesului în zona periculoasa din jurul elementelor de constructie
supuse precomprimarii pe toata perioada de la începerea tensionarii armaturilor pâna la transferul fortei
de precomprimare.
Art.148
Operatiile de precomprimare se vor executa numai cu utilaje si accesorii omologate si în limitele de
solicitare si utilizare impuse prin omologare.
Art.149
Toate operatiile de pretensionare a armaturilor conform prescriptiilor Normativului C.21/1977, vor fi
realizate obligatoriu numai de muncitori instruiti special si autorizati SUB SUPRAVEGHEREA
personalului tehnic calificat si autorizat (maistru, personal CTC) SUB CONTROLUL unui inginer
responsabil cu operatiile de realizare a elementelor de beton precomprimat.
Art.150
Obligatoriu la locurile de munca respective se vor afisa INSTRUCTIUNILE DE LUCRU. Înainte de
pretensionare, responsabilul tehnic va instrui personalul cu prevederile din FISA TEHNOLOGICA
privind pretensionarea armaturilor, întocmita pentru fiecare lucrare, care va cuprinde în mod expres:
a)tipul armaturii care se preîntinde;
b)tipul presei de pretensionare;
c)presiunea de lucru pentru fiecare etapa;
d)alungirea de control a armaturilor;
e)alunecarea la blocare maxim admisa;
f)sectiunea transversala a elementelor prefabricate, ordinea de preîntindere a cablurilor, ordinea si
modul de efectuare a transferului fortelor de precomprimare;
g)forta de control dupa operatia de blocare.
Art.151
Toate lucrarile de precomprimare se vor executa obligatoriu numai pe baza unui proiect, elaborat de o


firma de proiectare atestata de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriala, însusit de
beneficiarul lucrarii si aprobat de firma beneficiara.
Art.152
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi încredintata numai unor firme de constructii specializate
atestate conform reglementarilor în vigoare, dotate cu utilajele necesare si care dispun de personal cu
pregatirea teoretica si practica pentru efectuarea acestor lucrari.
Art.153
La executarea lucrarilor de precomprimare se vor respecta obligatoriu standardele pe domeniu în
vigoare, conform Anexei 2, sau variantele revizuite ale acestora, precum si toate celelalte standarde de
calitate si de securitate a muncii conexe lucrarilor de precomprimare a betonului.
2.5.1.Manipularea, transportul si depozitarea principalelor materiale si utilaje
Art.154
Operatiile de încarcaredescarcare a materialelor si utilajelor folosite la lucrarile de precomprimare a
betonului se vor face numai în locurile prevazute în organizarea de santier, sau în poligoane special
amenajate si autorizate.
Art.155
Responsabilul însarcinat cu organizarea si supravegherea lucrarilor va lua masurile pentru ca operatiile
sa se execute în conditii de siguranta si va asigura echipamentul de protectie adecvat, conform
normelor în vigoare.
Art.156
Atât în timpul transportului cât si în depozite, colacii de sârma pentru armaturi se vor aseza în stive
luânduse masuri de preîntâmpinare a rasturnarii sau rostogolorii acestora.
Art.157
Transportul se va efectua în vagoane închise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule
vor fi în prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului.
Art.158
Depozitarea se va face pe loturi de diametre în spatii închise prevazute cu pardoseala si ferite de
contactul cu materiale corozive.
Art.159
Conditiile de depozitare ale otelului de pretensionare, atât cel pentru armatura post-întinsa cât si cel
pentu armatura preîntinsa, enuntate mai înainte, sunt valabile si pentru cazul depozitelor amplasate la o
distanta cuprinsa între 500 m si 5000 m de la tarmul Marii Negre, distanta pe care se face resimtita
agresivitatea atmosferica a mediului marin.
Art.160
Armaturile pretensionate nu se vor depozita în spatii cu agresivitate puternica indiferent de modul cum
sunt protejate. Caracterizarea gradelor de agresivitate ale mediului se va face pe baza prevederilor din
Instructiunile C 17083.
Art.161
Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje de protectie, se va da o deosebita atentie ca la
transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca sa produs deteriorarea
ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armatura neprotejata.
Art.162
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se putea
preveni:

- zgÂrierea, lovirea sau Îndoirea;
- murdarirea suprafetei cu pamânt, materii grase, praf etc.;
- contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudurataiere sau încalzirea de la
flacara aparatelor de sudura autogena.
Barele din otel superior vor fi livrate în forma rectilinie si vor fi depozitate cât mai drept, iar

eventualele capete filetate se vor proteja în mod corespunzator.
Art.163
La descarcarea manuala din mijloacele de transport a tecilor înfasurate pe tamburi de lemn se vor lua
masuri ca tamburii sa fie ancorati, pentru împiedicarea rostogolirii sau rasturnarii necontrolate.
2.5.2.Pregatirea otelurilor în vederea confectionarii armaturilor destinate pretensionarii
Art.164
La confectionarea armaturilor aferente constructiilor sau elementelor de constructii din beton
precomprimat procedeul cu: bulbi de ancoraj, se poate folosi si pentru beton precomprimat amprentat
(S.B.P.I.).
Art.165
Conditiile de livrare, conditiile de calitate si modul de verificare al acestor sârme sunt reglementate prin
standardul referitor la "Sârma de otel precomprimat amprentata pentru beton precomprimat", aflat în
vigoare.
Art.166
Frecventa verificarii calitatii sârmei de otel amprentat în cadrul societatilor comerciale de constructii
este reglementata prin prevederile standardelor în vigoare. La verificarea fiecarui lot de sârma se va
insista în mod special asupra urmatoarelor:
a)starea suprafetei, coroziunea, degradari mecanice, materiale aderente;
b)sageata de derulare din colac pentru sârma cu diametrul de 5 mm si mai mare, care trebuie sa fie de
maximum 400 mm, o lungime a corzii de 5,00 m si nu se admit ondulatii intermediare pe aceasta
lungime;
c)proba de îndoire alternanta executata conform standardelor în vigoare.
Art.167
În caz de dubiu cu privire la calitatea sârmei de beton precomprimat, neclaritatea marcarii sau a
documentelor în afara de verificarile si încercarile mentionate mai sus, care se vor realiza la fiecare
colac, se vor FACE OBLIGATORIU SI URMATOARELE VERIFICARI:
a)dimensiunile în zona de capat la fiecare colac;
b)rezistenta la rupere la fiecare colac;
c)limita de curgere tehnica la 1 colac din 20.
Art.168
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
a)se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa
armatura; în lipsa acestui certificat sau daca exista îndoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercari de verificare a calitatii pentru a
avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizicomecanice ale armaturilor
(rezistenta la tractiune, îndoire alternanta etc.).
b)suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va
degresa (unde este cazul) pentru a se asigura o buna ancorare în blocaje, beton sau mortarul de
injectare.
c)otelurile care prezinta un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probeconcludente care sa confirme ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizicomecanice. În
toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere
avizul unui institut de specialitate.
d)armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, în limita posibilitatilor, din acelasi lot.
e)zonele de armatura care au suferit o îndoire locala, ramânând deformate, nu se vor utiliza, fiind
interzisa operatia de îndreptare. Daca totusi în timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel
superior au suferit o usoara deformare, se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10°C.
Art.169
Pentru cazul în care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este


necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate a armaturii care se determina prin trasarea
diagramei efort unitardeformatie specifica, pentru cel putin o proba din fiecare lot de otel si anume:
a)pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabilli pe probe scurte de catre un laboratorde specialitate, în conformitate cu prevederile standardului în vigoare privind "Încercarea la tractiune a
otelului, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat".
b)În cazul fasciculelor postÎntinse specificate În normele În vigoare, modulul de elasticitate se va lua
egal cu 1,92x103 N/mm2, limitele de variatie putând fi de +/-2%. La constructii importante sau în cazul
în care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca
valoarea reala a modulului de elasticitate sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor
de tensiune prin frecare pe traseu. Pentru alte tipuri de fascicule modulul de elasticitate va fi indicat de
elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina pe santier.
Art.170
Îndreptarea sârmelor se va executa numai cu ajutorul masinilor specializate pentru aceasta operatie.
Art.171
Spatiul din jurul portiunii libere a sârmei supuse îndreptarii va fi îngradit cu aparatori de protectie care
sa nu permita iesirea accidentala a sârmei în spatiul ocupat de operator.
Art.172
La începutul fiecarui schimb de lucru vor fi verificate dispozitivele de tragere a sârmei cât si bucsele de
trecere a acesteia, piesele care prezinta defectiuni sau uzura accentuata se vor înlocui imediat.
Art.173
Punctul de lucru destinat îndreptarii sârmelor va fi îngradit si se vor aseza la loc vizibil placarde
avertizoare.
Art.174
La fiecare schimbare a sectiunii otelului supus calibrarii, se va verifica corectitudinea reglarii efortuluiunitar. În cazul utilizarii dispozitivului de calibrare cu contragreutate se va verifica si starea de
functionare a acestuia (sa nu prezinte blocaje sau frânari).
Art.175
De fiecare data când se efectueaza o operatie de calibrare, operatorul va urmari daca dispozitivul deprindere asigura o fixare ferma, fara alunecare, a sârmei. În cazul constatarii unor alunecari se va
întrerupe operatia si se va remedia defectiunea.
Art.176
Se va verifica daca dispozitivul de prindere produce amprente, gâtuituri, zgârieturi etc., pe sârma sau
bara, defecte ce nu sunt admise din punct de vedere tehnologic.
Art.177
Standul pentru calibrare va fi prevazut cu panouri protectoare perpendiculare pe directia firului la
capetele de prindere ale sârmei.
Art.178
Panourile protectoare vor avea o constructie capabila sa preia socurile în cazul ruperii sârmei si sa
asigure deplina protejare a operatorului.
Art.179
Pe toata lungimea standului de calibrare se va realiza o îngradire care sa previna accesul în zonapericuloasa precum si iesirea sârmei în afara acestuia În cazul ruperii; zona cu acces interzis se va
semnaliza prin placarde avertizoare.
Art.180
La începutul fiecarui schimb de lucru se vor verifica pârghia si pana de prindere ale dispozitivului de
îndoire; în cazul constatarii unei prinderi defectuoase (cu jocuri) a sârmei sau barei, operatia de îndoire
se va efectua numai dupa remedierea defectiunii.
Art.181
Pentru debitarea la lungimea dorita a sârmelor sau barelor se interzice taierea cu flacara oxiacetilenica.


Art.182
În timpul operatiei de taiere a sârmelor sau barelor cu diverse dispozitive mecanice, acestea vor fi
asigurate împotriva deplasarilor care ar putea conduce la lovirea persoanelor aflate în zona.
Art.183
La taierea mecanica cu disc, se va monta o aparatoare care sa împiedice atingerea accidentala a discului
cu taiere de catre operator.
Art.184
La taierea sârmelor, toroanelor sau barelor în vederea confectionarii armaturilor destinate postîntinderii
trebuie utilizate scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, astfel ca sa nu apara
pericolul de deteriorare la introducerea armaturilor în canale.
Art.185
Taierea corecta la lungime a sârmelor de otel constituie o operatie de baza la procedeul cu bulbi de
blocaj.
De corectitudinea executarii acestei operatii depinde:
a)realizarea centrica a bulbilor de la capetele armaturii;
b)obtinerea în sârma de otel a fortei de tensionare prescrisa prin proiectul de executie;
c)încadrarea variatiei fortelor de pretensionare între fire în limite foarte strânse, ASIGURÂND OPRECOMPRIMARE CÂT MAI APROAPE DE SCHEMA DE CALCUL.
Art.186
Conditiile de calitate pentru taierea la lungime a sârmelor sunt urmatoarele:
a)sectiunea taieturii sa fie plana, fara bavuri si perpendiculara pe axa longitudinala a sârmei;
b)precizia de taiere la lungime trebuie sa fie în limita valorilor prescrise în proiect. Pentru sârma cu
diametrul de 5 mm, precizia de taiere la lungime este de +/- 0,5 mm, iar pentru sârma cu diametrul de 6
mm, folosita la elemente liniare, este de +/-1 mm.
Art.187
Taierea la lungime a sârmelor SBPA se face cu o foarfeca prevazuta cu cutite speciale, masive, fixate
rigid în bratele foarfecei cu distanta foarte mica între fetele de taiere.
Art.188
Pentru operatia de debitare la lungime a sârmei SBPA sosita pe santier în colaci, sunt necesare
urmatoarele dispozitive:
a)vârtelnita;
b)foarfeca;
c)suport de ghidare si masurare a lungimii.
Art.189
Se vor lua precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamânt, materii grase etc. si sa nu
fie îndoit sau zgâriat în timpul operatiilor de taiere si confectionare.
Art.190
Fasciculele executate în ateliere centrale vor fi însotite, la livrare, de un certificat de calitate, care va
contine în mod obligatoriu numarul certificatului de calitate al sârmelor din care au fost confectionate.
Art.191
Asamblarea sârmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi de sârma moale neagra ?1,5 mm, la
capete si la distanta de circa 200 cm; în extremitate se recomanda ordonarea sârmelor prin legarea
succesiva cu sârma de circa 1 mm diametru, continua.
Legaturile de sârma se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu unpas de circa 200-300 cm. Toate legaturile de sârma vor avea capetele Îndoite spre interiorulfasciculului, pentru a nu Împiedica introducerea În teci.
Art.192
În cazul în care pe santier se utilizeaaza fascicule cu caracteristici diferite (lungime, numar de sârme
etc.) sau din loturi diferite de SBP, este necesar sa se prevada marci corespunzatoare, iar depozitarea sa


se faca pe tipuri de fascicule.
Art.193
Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse în teci, pot fi rulate cu dispozitive manuale sau
mecanice. Diametrul de rulare se recomanda sa fie de minimum 2100 mm în cazul fasciculelor
executate din sârma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mm în cazul sârmelor cu diametrul de
7 mm.
Se pot rula si fascicule introduse în tevi de polietilena: în acest caz, diametrul de rulare va fi determinat
în functie de rigiditatea tevii si a numarului de sârme din fascicul.
2.5.3.Canale pentru armaturi postîntinse
Art.194
Canalele în care se introduc armaturile postîntinse se vor realiza conform prevederilor din Normativul
pentru Executarea Lucrarilor din Beton Precomprimat, C 2185.
Utilizarea tecilor din polistiren, polipropilena sau PVC este permisa numai la elemente care nu se
calculeaza la oboseala si la cele la care nu exista pericol de incendiu sau temperaturi peste +50° C. De
asemenea, în cazul tecilor din materiale plastice nu se va utiliza tratamentul termic pentru întarirea
betonului.
La confectionarea tecilor nu se va utiliza tabla zincata sau alte materiale si protectii care pot favoriza
coroziunea armaturii pretensionate.
Art.195
Înlocuirea tipului de teaca prevazut în proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului.
Art.196
Canalele vor fi de regula cu sectiune circulara egala cu dublul sectiunii fasciculului, cel putin.
Pentru bare individuale, diametrul canalului va fi cu cel putin 10 mm mai mare decât diametrul maxim
al barei.
Art.197
Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita în cazul unor conditii mai grele de executie în ceea
ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului etc.
De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cât mai redus de îmbinari când grosimea
stratului de acoperire cu beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea
eventualelor zone de teaca obturate.
Art.198
Este interzis accesul persoanelor neangrenate În procesul de pretensionare, În zonele în care se
efectueaza aceste operatii; zonele respective vor fi delimitate prin îngradiri de siguranta si prevazute cu
placarde avertizoare în locuri vizibile.
Art.199
Înaintea introducerii fasciculului în teaca se va controla cu atentie starea capetelor sârmelor
componente si paralelismul acestora.
Art.200
Pentru evitarea lovirii oamenilor precum si pentru împiedicarea patrunderii apei în canal (prin acesta
sar produce ruginirea armaturii), capetele fasciculului vor fi legate si protejate cu o bucata de tub ce se
va introduce în canalul elementului.
Art.201
Înaintea începerii operatiei de pretensionare se va avea grija ca fasciculul sa nu fie blocat în lungul
canalului.
Art.202
Nu se admite încrucisarea sârmelor din fascicul la prinderea în ancoraje.

2.5.4 . Ancoraje si blocaje
Art.203
Ancoarea armaturilor postîntinse se va face cu ancoraje, executia si receptia lor se va face numai pe

baza prevederilor În vigoare.
Receptia si utilizarea altor ancoraje se va putea face pe baza unor instructiuni speciale si în urma
omologarii lor.
Art.204
Ancorarea armaturilor preîntinse se va face cu blocaje omologate.
Pentru unele tehnologii specifice anumitor elemente (tuburi, traverse, stâlpi si stâlpi centrifugati
precomprimati) se pot folosi si procedee de ancorare speciale (cu bulbi, cu pana etc.), omologate odata
cu tehnologia elementelor respective sau separat.
Art.205
Ancorajele si blocajele provenite din import se vor utiliza numai pe baza instructiunilor întocmite de
furnizor.
Art.206
Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate si pastrate în conditii care sa evite
deteriorarea sau coroziunea.
Art.207
Pe baza unor verificari periodice se vor îndeparta blocajele care nu mai corespund în ceea ce priveste
siguranta ancorarii armaturilor preîntinse si încadrarea în valorile limita ale alunecarilor la blocare.
Art.208
Placa de ancoraj va trebui sa corespunda proiectului de executie neadmitânduse utilizarea celor cu
bavuri în zona de trecere a fasciculului.
Art.209
Placa metalica pe care se reazema ancorajul va fi perpendiculara pe directia fasciculului în punctul
respectiv.
Art.210
Ancorajele si presele se vor centra pe placa metalica si se vor rezema pe întreaga suprafata pe acesta.
Art.211
Se vor lua masuri pentru mentinerea centrarii si pozitionarii ancorajelor si preselor pe toata perioada cât
se executa tensionarea armaturilor.
Art.212
Pentru asigurarea pozitionarii axiale a presei în raport cu canalul armaturilor, se vor utiliza inelele cu
fete neparalele (proiectate de ICSPM) sau placi rabotate.
Art.213
Înainte de începerea operatiei de pretensionare si dupa fiecare reparatie sau înlocuire de piese, se va
verifica etanseitatea întregii instalatii hidraulice.
2.5.5.Armaturi preîntinse
Art.214
Pretensionarea armaturilor se va face numai cu instalatii omologate. Caracteristicile instalatiilor de
pretensionare individuala a armaturilor, produse în tara, sunt date în normele de executie a lucrarilor de
precomprimare a betoanelor, aflate în vigoare.
Precizia de realizare a fortei de minimum +/- 3% este determinata de clasa de precizie a manometrului
si de variatia frecarilor în prese.
Instalatiile importate vor fi garantate de furnizor si verificate de cel care le utilizeaza, pâna la
capacitatea lor maxima.
Art.215
Utilizarea instalatiilor se va face în conformitate cu indicatiile producatorului si cu regulile tehnologice
de executie ale elementului din beton precomprimat.
Art.216
La instalatiile la care pretensionarea armaturilor se face în grup, se vor prevedea masuri pentru a se
asigura uniformitatea eforturilor din armaturi (de exemplu cilindri de comprimare tip INCERC, prese


policilindrice, întinderea prealabila a fiecarei armaturi la un efort de cel mult 0,1 din valoarea efortului
de control etc).
Art.217
Blocarea armaturilor pretensionate se va face în blocaje specifice instalatiei de pretensionare utilizate.
Art.218
În afara verificarilor efectuate la receptie, instalatia de pretensionare se va verifica periodic, cel putin
trimestrial, stabilinduse corespondenta între indicatiile aparatului de masura al instalatiei si forta
realizata. Verificarea se va face, de asemenea, dupa fiecare înlocuire a vreunei parti componente a
instalatiei precum si în toate cazurile în care se constata unele anomalii (alungiri diferite de cele uzuale,
zgârieturi accentuate pe suprafata pistonului, presiuni mari la deplasarea în gol a pistonului etc).
Aparatele de verificare (doze, dinamometre etc.) se recomanda a avea clasa de precizie maximum 1.
La începerea fiecarui schimb de lucru se va face o verificare a functionarii utilajelor.
Art.219
Înainte de a începe pretensionarea armaturilor se va verifica daca:


- ancorajele sunt corespunzatoare;
- diametrul si dispozitia armaturilor în ancoraje si în ecranele de pozitionare corespund proiectului;
- dispozitivele de siguranta ale instalatiei de pretensionare (de exemplu supape de limitarea presiunii)
sunt reglate la valoarea prescrisa;
- diversele parti componente ale instalatiilor, în special racordurile instalatiilor hidraulice, sunt în buna
stare si corespund schemei de functionare;
- piesa de rezemare a presei corespunde tipului de blocaj utilizat;
- la instalatiile de pretensionare monofilare se va verifica daca cursa pistonului de blocare al acestora
este suficienta pentru presarea corespunzatoare blocajului, dupa atingerea fortei de control în armatura;
- sunt asigurate toate masurile de protectie a muncii;
- sunt asigurate toate conditiile ca celelalte operatii tehnologice sa se poata desfasura în conditiile avute
în vedere la întocmirea programului de pretensionare si în timp util, evitându-se astfel mentinerea timp
îndelungat a armaturii la starea tensionata si nebetonata.
Art.220
Operatia de transfer se va face numai dupa ce sa verificat, prin încercarea epruvetelor pastrate în
aceleasi conditii ca elementul, conform standardului în vigoare, ca rezistenta betonului corespunde
prevederilor proiectului.
Se recomanda ca operatia de transfer sa se efectueze lent.
În cazul în care transferul nu se poate efectua lent ci prin taierea armaturilor (cu discuri cu
carborundum, cu foarfece speciale sau cu ajutorul unui aparat de sudura), ordinea de taiere a
armaturilor trebuie sa corespunda prevederilor proiectului, operatia facânduse alternativ de la ambele
capete ale tiparului, respectiv standului.
Art.221
Înainte de începerea pretensionarii se va verifica echiparea instalatiilor hidraulice cu dispozitivele demasura, control, siguranta si de lucru prevazute în proiectul tehnologic, precum si starea acestora. În
mod deosebit se va verifica manometrul, întrerupatorul motorului pompei si legatura la pamânt a
instalatiei electrice.
Art.222
Conductorii electrici care traverseaza carcasa metalica vor fi protejati împotriva deteriorarii instalatiei;
aceeasi masura se va aplica si conductorilor care trec prin apropierea constructiilor metalice sau sunt
usor accesibili persoanelor.
Art.223
Componentele neizolate (hebluri, perii colectoare, inele de distributie etc.) vor fi carcasate si asigurate
împotriva atingerii accidentale de catre orice persoana.
Art.224

Pe toata perioada procesului de pretensionare a armaturilor si pâna la blocarea lor definitiva, se va
interzice cu desavârsire accesul oricarei persoane în zona periculoasa stabilita.
Art.225
Se vor lua masuri pentru evitarea lovirii accidentale a ancorajelor si a oricarei sârme din fascicul pe
toata perioada cât sistemul hidraulic se afla sub presiune.
Art.226
Pe toata perioada tensionarii armaturilor se vor lua masuri de preîntâmpinare a unor deplasari relative,
necontrolate între prese si elementul de constructie; sunt admise cele ce nu altereaza valoarea
tensiunilor din armaturi.
Art.227
Acolo unde este cazul se vor lua masuri de preîntâmpinare a scurgerilor de ulei hidraulic de la presa pe
capetele armaturilor netensionate, iar daca murdarirea sa produs, acestea se vor curata cu grija.
Art.228
Se vor respecta cu strictete prevederile din procesul tehnologic de pretensionare privitoare la viteza de
crestere si reducere a presiunii precum si numarul treptelor si limitele între care se realizeaza acestea.
Art.229
Montarea conductelor (furtunuri de înalta presiune sau tevi), între pompa si presa se va face tinând
seama de circuitele de lucru (tensionare, blocare, declavetare), fara ca ele sa aiba îndoiri bruste si se vor
lua masuri de protejare împotriva deteriorarii prin lovire cu diverse piese, ce pot provoca astfel variatii
bruste de presiune.
Art.230
În timpul operatiei de tensionare nu se va umbla la sistemele de siguranta ale instalatiei sub presiune.
Art.231
În cazul scaparii din ancoraj sau ruperii unui fir din fascicul sau al producerii unei defectiuni îninstalatie se va reduce presiunea la zero si dupa remediere se reia procesul tehnologic de la Început.
Art.232
Se interzic improvizatiile la remedierea defectiunilor la instalatiile si anexele folosite pentru
precomprimare (de exemplu, înnadirea furtunurilor de la pompa de injectare a mortarului se va efectua
numai prin înfiletare cu piulite de tip olandez, nu si cu stuturi sau alte solutii care pot afecta rezistenta
sau etanseitatea acestora).
Art.233
Se recomanda ca înainte de începerea injectarii sa se asigure utilajului dispozitivele de rezerva necesare
(malaxor, pompa de injectare, furtune, sârme pentru desfundat etc) pentru o eventuala interventie la
toate punctele de acces ale fasciculului. De asemenea, se va elimina orice neetanseitate a pompei si
racordurilor, care poate conduce fie la introducerea aerului în canal, fie la obturarea în timpul injectarii.
Art.234
Mai înainte de începerea injectarii se va verifica starea utilajului (pompa de injectare si furtunurile safie curate, garniturile bine strÂnse).
Art.235
Se va verifica daca racordarea la instalatiile electrice ale motorului agitatorului si motorului pompei de
injectare sunt executate regulamentar si daca sunt legate la pamânt.
Art.236
Se interzice folosirea întrerupatoarelor improvizate.
Art.237
Se vor asigura materialele necesare efectuarii fara întrerupere a operatiei de injectare.
Art.238
Traseul furtunului pompei de injectare a mortarului va fi astfel ales încât sa nu formeze îndoituri bruste
si sa nu fie expus deteriorarii prin strivire sau taiere.
Art.239


Se vor respecta cu strictete prevederile tehnologice ale Normativului pentru Executarea Lucrarilor din
Beton Precomprimat indicativ C2185, privitoare la operatiile de injectare, capitolul 9.
Art.240
În timpul prepararii mortarului este interzis a introduce mâna sau obiecte în vasul de preparare cu
agitator electric.
Art.241
Se interzice efectuarea oricaror remedieri la instalatia de injectare în timpul cât aceasta se afla sub
presiune.
Art.242
În cazul aparitiei unei defectiuni în timpul injectarii, de exemplu cresterea brusca a presiunii, se opreste
pompa, se scade presiunea si se efectueaza remedierea.
Art.243
Se interzice a se privi prin interiorul furtunului atât în timpul injectarii cât si în timpul operatiilor de
curatire.
Art.244
În cazul în care imediat dupa precomprimare nu se taie capetele sârmelor, acestea se vor lega în
manunchi, care se va înveli în hârtie sau alt material.
Art.245
Toate operatiile aferente precomprimarii prin postîntindere se vor efectua în limitele de temperatura
prescrise în proiectul tehnologic.
Art.246
Se interzice utilizarea utilajelor sau anexelor acestora când prezinta uzuri superioare celor admise prin
certificare sau defecte de natura sa afecteze securitatea muncii în procesul de precomprimare (de
exemplu, pene de blocaj cu bavuri, bacuri care au bavuri sau fisuri,etc.).
2.5.6.Precomprimarea prin înfasurarea sârmei sub tensiune mecanica
Art.247
Acolo unde este posibil, la o distanta de 15,00 m masurata pe raza fata de peretele cilindrului supus
precomprimarii, se va realiza o îngradire (gard de sârma, lanturi etc.) prevazuta cu indicatoare de
avertizare corespunzatoare.
Art.248
În interiorul zonei definite la art.247, este interzis accesul oricarei persoane pe toata perioada cât
masina de înfasurat se afla în functiune.
Art.249
Personalul cu atributii de serviciu are acces în interiorul spatiului delimitat, pentru efectuarea diverselor
operatii tehnologice, numai dupa oprirea masinii de înfasurat.
Art.250
Se vor lua masuri de prevenire a acccesului în zona definita la art.247, pe toata perioada de la începerea
înfasurarii pâna la atingerea rezistentei prescrise a primului strat de torcret, atât în timpul programului
de lucru cât si în afara acestuia.
Art.251
Se vor respecta cu strictete indicatiile proiectantului privitoare la montarea si demontarea utilajelor de
înfasurat sârma sub presiune (modul de manipulare si montare a fiecarei parti componente, precum si
ordinea operatiilor indicate).
Art.252
Personalul care participa la montarea si demontarea utilajului, cât si la manipularea acestuia în scopul
precomprimarii elementului de constructie, va fi instruit si dotat cu echipament de protectie specific
lucrului la înaltime.
Art.253
Personalul angrenat În procesul de precomprimare prin înfasurarea sârmei sub tensiune va trebui sasi


însuseasca si sa respecte normele specifice legatorilor de sarcina precum si sistemul de semnalizare la
distanta privind manipularea masinilor de ridicat.
Art.254
Se interzice utilizarea macaralei din dotarea utilajului de înfasurare sub tensiune în alte scopuri decât
ridicarea sau coborârea depanatorului de sârma, sau actionarea ei de catre persoane neautorizate.
Art.255
Se interzice efectuarea precomprimarii pe vreme ploioasa sau cu descarcari electrice atmosferice.
Art.256
Înaintea începerii lucrului utilajului de înfasurare a sârmei sub tensiune se va verifica:

- montarea corecta a principalelor parti componente ale utilajului;
- corectitudinea conexiunilor electrice;
- legatura la pamânt a instalatiei;
- traseul sârmei de înfasurare de la colac pâna la iesirea în urma utilajului;
- asezarea corecta a lantului Gall (cu care angreneaza caruciorul inferior al masinii), atât pe peretele
constructiei cât si printre elementele de ghidare de pe caruciorul respectiv.
Art.257
Conductorii electrici care traverseaza carcase metalice vor fi protejati împotriva deteriorarii izolatiei,
aceeasi masura se va aplica si conductorilor care trec prin apropierea constructiilor metalice sau sunt
usor accesibili persoanelor.
Art.258
Componentele electrice neizolate (hebluri, perii colectoare, inele de distributie etc.) vor fi carcasate si
asigurate împotriva atingerii accidentale de catre orice persoana.
Art.259
Fiecare pornire a masinii va fi, în prealabil, semnalizata acustic.
Art.260
Punerea în functiune a masinii de înfasurat se va face numai dupa ce operatorul care o actioneaza se
convinge ca nu mai exista nici o persoana în zonele periculoase ale punctului de lucru.
Art.261
Se interzice efectuarea oricaror reglaje la utilajul de înfasurare sub tensiune în timpul rularii acestuia.
Art.262
Reglarea arcurilor de strângere a sârmei, pentru obtinerea tensiunii dorite în armatura, se va face dintro
pozitie astfel încât operatorul respectiv sa nu se afle în dreptul iesirii sârmei din dispozitivul cu falci.
Art.263
Montarea bridelor de fixare a spirelor de sârma înfasurata pe cilindrul de beton se va efectua în
imediata apropiere a utilajului oprit în fata acestuia, adica înaintea terminarii unei noi spire.
Art.264
Verificarea eforturilor din sârma tensionata se va efectua în aceleasi conditii ca la art.263.
Art.265
În timpul functionarii utilajului de înfasurat se interzice stationarea oricarei persoane pe elementele
componente ale acestuia (brat conducator, pivot central, scara, carucior inferior). Face exceptie de la
aceasta prevedere operatorul care va ocupa locul special destinat pentru manipularea masinii.
Art.266
Operatorul va urmari cu atentie atât operatiile tehnologice privind înfasurarea cât si terminarea sârmei
din colacul aflat în derulare.
Înaintea terminarii sârmei din acest colac se va opri masina si se va proceda la înnadirea cu un nou
colac.
Art.267
Pentru operatia de torcretare se vor aplica articolele 235 pâna la 246, a prezentelor instructiuni.
Art.268

La aplicarea primului strat de torcret, muncitorul de la duza va fi protejat de un paravan metalic mobil.
Art.269
Personalul muncitor care participa la operatiile de torcretare va purta echipamentul de protectie
adecvat.
3.Prevederi de proiectare privind mijlocele de productie la prepararea, transportul, turnarea betoanelor
si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat
3.1.Prepararea, transportul si turnarea betoanelor
Art.270
Cabina de comanda se va amplasa separat de constructia propriuzisa a centralei pentru a elimina
pericolul de accidentare si îmbolnavire profesionala prin:

- urcarea si coborârea pe scari;
- lucru în mediu de zgomot, vibratii si praf.
Art.271
Centrala de beton se va echipa cu instalatii de prepararedozare a aditivilor pentru a elimina manipularea
acestora de catre personalul muncitor.
Art.272
La statiile de betoane de tip CEDOMAL se vor prevedea obligatoriu dispozitive de blocare a accesului
personalului muncitor în zona cupelor. Aceste dispozitive vor fi montate pe gratarele metalice care
delimiteaza zona de încarcare cu agregate.
Art.273
Se va stabili corect capacitatea cupei de agregat pentru a crea conditii de deversare la încarcare si
transport.
Art.274
Pentru a realiza o încarcare echilibrata a cupei se va stabili pozitionarea corecta a gurilor de descarcare
în cupa de agregate (cu cântarire prin cumulare a sorturilor).
Art.275
Centrala de beton se va prevedea cu un sistem de blocare a tuturor instalatiilor în miscare, în cazul
scoaterii acestora de sub tensiune.
Art.276
Centrala de beton se va echipa cu limitatoare de cursa pentru deplasarea betonierei sau cupei cu
agregate.
Art.277
Se va prevedea un sistem etans de descarcare a cimentului din dozator în betoniera pentru a evita
posibilitatea împrastierii prafului de ciment în atmosfera.
Art.278
Betoniera se va etansa si se va echipa cu un sistem de absorbtie a prafului de ciment.
Art.279
Se va utiliza un sistem sigur de închidere a clapetelor de descarcare a dozatoarelor, care sa nu permita
descarcarea necontrolata a acestora.
Art.280
Lungimea cablului de tractiune a cupei de agregate trebuie sa permita ramânerea a 3 spire înfasurate pe
tambur la o cursa maxima de desfasurare a cablului.
Art.281
Platformele si scarile ce deservesc instalatiile de preparare vor fi prevazute cu balustrade de protectie.
Art.282
Se vor asigura posibilitati de acces la transportorul elicoidal, pentru a se putea interveni în caz de
înfundare.
Art.283
Se impune montarea unor presostate în instalatia de apa si instalatia pneumatica pentru a evita

suprapresiunile.
Transportul si turnarea betonului
Art.284
Din proiectare trebuie sa se asigure transportul betonului fara a crea posibilitatea descarcarii
necontrolate a acestuia.
Art.285
Este obligatorie echiparea pompelor de beton cu coliere de asamblare a conductelor care sa reziste la
presiunea din masa de beton (70 bari) pentru a nu crea conditii de accidentare prin desfacerea
necontrolata.
Art.286
Se impune sertizarea furtunelor din instalatia hidraulica si prevederea unor furtune adecvate presiunii
din instalatie (250 bari) pentru a nu crea conditii de accidentare prin spargerea acestora.
Art.287
La vibratoare de interior sau exterior se va prevedea alimentarea la o sursa de tensiune nepericuloasa
(24V 42V).
În cazul utilizarii tensiunii normale de 220 V, alimentarea se va face prin transformator de separatie.
3.2.Utilaje si dispozitive folosite la realizarea armaturilor
Art.288
Prin proiect se va preciza pozitionarea dispozitivelor si utilajelor în cadrul lantului tehnologic de
formare si îndreptare a armaturilor.
Art.289
Este obligatorie precizarea clara a tehnologiei de lucru cu masina de fasonat.
Art.290
Deoarece în raport cu datele de proiectare sunt necesare diverse dispozitive atasabile masinii de
fasonat, se va avea în vedere de catre proiectant ca sistemele de fixare ale acestora sa fie simple si sa
prezinte siguranta în timpul executarii operatiilor prescrise.
Art.291
La proiectarea unui tip de masina de fasonat se vor prevedea dispozitive care sa oblige pe cât posibil
utilizatorul sa respecte parametrii tehnici la care a fost proiectata masina (numar maxim de bare,
diametre maxime ale barelor).
Art.292
Masinile de taiat armaturi trebuie sa fie echipate cu dispozitive care sa asigure întreruperea automata a
acestora în cazul patrunderii unei parti a corpului operatorului în zona periculoasa a masinii.
Art.293
Falcile masinii pentru încercarea otelurilor trebuie prevazute cu dantura specifica fiecarui tip de
epruveta, pentru ca în timpul încercarii sa nu se produca lunecari din bacuri.
3.3.Utilaje si dispozitive utilizate la lucrarile de precomprimare a betoanelor
3.3.1.Dispozitive de ancorare si de blocare
Art.294
În proiectul de executie se va preciza modul de utilizare a inelelorpereche, în scopul asigurarii
perpendicularitatii presei de pretensionare pe suprafata elementului de beton.
Inelele de ancorare se vor prevedea în perechi, cu suprafete neparalele. De exemplu, fiecare pereche se
va obtine prin debitarea unui cilindru cu lungimea egala cu dublul grosimii unui inel plus grosimea
ferastraului sub un unghi de 8 10°.
Art.295
Se va preciza calitatea otelului adecvat precum si tratamentele termice necesare pentru executia inelelor
si conurilor de ancorare în raport cu forta de pretensionare.
3.3.2.Prese pentru realizarea fortelor de pretensionare
Art.296


În proiectul de executie a lucrarilor de precomprimare, se va preciza în mod expres ordinea operatiilor
tehnologice.
Art.297
La presele multifilare cu clavetare se va prevedea un inel de blocare a penelor, împiedicând aruncarea
accidentala a acestora în timpul operatiei de pretensionare, pâna la transferul fortei de precomprimare.
Art.298
Penele de blocare a armaturilor pe conturul presei multifilare se vor proiecta cu o curbura la
extremitatea de iesire a firelor, astfel încât, în cazul ruperii unui fir, cea mai mare parte a energiei
potentiale de proiectare a acestuia sa fie absorbita prin deformarea unitara a firului cât si prin frecarea
cu canalul de ghidaj.
Art.299
Ancorarea preselor suspendate pe elementele de beton se va realiza cu ajutorul unui dispozitiv de
întindere a cablului, pe care proiectantul îl va concepe astfel încât sa fie simplu si sa asigure o întindere
buna, fara alunecari (cu autofrânare).
3.3.3.Instalatii de precomprimare prin înfasurare
Art.300
Se va acorda o atentie deosebita proiectarii dispozitivelor de înnadire a firelor de otel cu care se
realizeaza înfasurarea sub tensiune, astfel încât matisarea sa reziste la eforturile de lucru necesare.
Art.301
La capatul bratului vertical al masinii de înfasurat se va prevedea o constructie metalica tip "cusca", în
care se va aseza dispozitivul de înnadire. Cusca metalica trebuie sa asigure protectia muncitorului în
cazul ruperii firului tensionat în timpul executarii operatiei de matisare, sau verificare a calitatii
înfasurarii.


Categories: