2011-LEGE privind regimul deşeurilor

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL CAMERA DEPUTAŢILOR
LEGE privind regimul deşeurilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Dispoziţii generale
Art. 1
Prezenta lege stabileşte măsurile şi procedurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
Domeniul de aplicare Art. 2
(1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, următoarele:
a) efluenţii gazoşi emişi în atmosferă şi dioxid de carbon captat şi transportat în scopul stocării geologice şi stocat geologic în conformitate cu dispoziţiile Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului sau excluşi din domeniul de aplicare a respectivei directive în conformitate cu art. 2 alin. (2) din aceasta;
b) solurile (în situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate şi clădiri legate permanent de sol;
c) solurile necontaminate şi alte materiale geologice naturale excavate în timpul activităţilor de construcţie, în cazul în care este cert că respectivul material va fi utilizat pentru construcţii în starea sa naturală şi pe locul de unde a fost excavat;
d) deşeurile radioactive;
e) explozibilii declasaţi;
1

f) materiile fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa alin. (2) lit. (b), paiele şi alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură şi care sunt folosite în agricultură sau silvicultură sau pentru producerea de energie din biomasă prin procese sau metode care nu dăunează mediului şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei.
(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, în măsura în care sunt
reglementate prin alte acte normative, următoarele:
a) apele uzate;
b) subprodusele de origine animală inclusiv produse transformate care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1774/2002, al Parlamentului European Di al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman cu excepţia produselor care urmează să fie incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului sau a compostului;
c) carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care sunt eliminate conform Regulamentului (CE) nr. 1774/2002;
d) deşeurile rezultate în urma activităţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi a exploatării carierelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.

(3) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile sedimentele depuse în apele de suprafaţă în scopul gestionării apelor şi a căilor navigabile sau al prevenirii inundaţiilor, al atenuării efectelor inundaţiilor şi secetei sau asanării terenurilor, nu se supun prevederilor prezentei legi în cazul în care se face dovada că respectivele sedimente sunt nepericuloase.
(4) Acte normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deşeuri reguli speciale pentru cazuri individuale, sau reguli care vin în completarea dispoziţiilor prezentei legi.
Definiţii
Art. 3
Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta lege este prezentată în anexa nr. 1.
Ierarhia deşeurilor
Art. 4
(1) Ierarhia deşeurilor, astfel cum este prezentată mai jos, reprezintă ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi a politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
2

c) reciclarea;
d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; şi
e) eliminarea.

(2) Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată la alin. (1) are ca scop încurajarea unei gestionări eficiente a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.
(3) În acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă a efectelor globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri.
(4) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, asigură un proces
transparent de elaborare a legislaţiei şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor cu
respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică cu completările ulterioare.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului ia în considerare principiile
generale ale protecţiei mediului, al precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi
viabilităţii economice, protecţiei resurselor, precum şi impactul global asupra
mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii, potrivit prevederilor art. 1 şi
art. 20.
Subproduse
Art. 5
Este considerat subprodus şi nu deşeu, în sensul lit. i) din anexa nr. 1, o substanţă sau un obiect, care rezultă în urma unui proces de producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea acestuia şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) utilizarea ulterioară a substanţei sau a obiectului este certă;
b) substanţa sau obiectul pot fi utilizate direct, fără a fi supuse unei alte prelucrări suplimentare celei prevăzute de practica industrială obişnuită;
c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie; şi
d) utilizarea ulterioară este legală în sensul că substanţa sau obiectul îndeplinesc toate cerinţele relevante referitoare la produs, la protecţia mediului şi protecţia sănătăţii pentru utilizarea specifică şi nu vor produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
Încetarea statutului de deşeu
Art. 6
(1) În cazul în care anumite categorii de deşeuri au trecut printr-o operaţiune prevăzută în anexa nr. 3 şi dacă îndeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeană, acestea încetează să mai fie considerate deşeuri, în sensul prezentei legi.
3

(2) Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri, în conformitate cu alin. (1), încetează să mai fi considerate deşeuri în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, precum şi de alte acte legislative în vigoare.
(3) În lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar menţionate la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi de mediu realizate de aceasta sau de orice altă autoritate/instituDie de la nivel nadional sau european poate decide prin ordin al ministrului, caz cu caz dacă un anumit deşeu a încetat să fie considerat ca atare, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) substanţa sau obiectul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea
unor scopuri specifice;
b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză;
c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor; şi
d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
(4) Actele legislative menţionate la alin. (3) sunt notificate Statelor Membre ale
Uniunii Europene şi Comisiei Europene, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea
schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice precum
şi al regulilor referitoare la serviciile societătii informaţionale între România şi
Statele Membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările
şi completările ulterioare.
Lista deşeurilor
Art. 7
(1) Lista deşeurilor este aprobată de către Comisia Europeană.
(2) Lista deşeurilor este obligatorie pentru a determina dacă un deşeu trebuie considerat deşeu periculos.
(3) Includerea unui obiect sau a unei substanţe pe listă nu înseamnă că respectivul obiect sau respectiva substanţă se consideră ca fiind deşeu în orice împrejurare.
(4) O substanţă sau un obiect este considerat deşeu numai în cazul în care corespunde definiţiei prevăzute la lit. i) din anexa nr. 1 la prezenta lege.
4

.
Art. 8
(1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri, persoane juridice sunt obligaţi să încadreze, fiecare tip de deşeu generat din propria activitate, în lista deşeurilor menţionată la art. 7 alin. (1).
(2) În cazul unui tip de dedeu care se □ncadrează potrivit listei deşeurilor menţionată la art. 7 alin. (1) sub două coduri diferite Dn funcţie de posibila prezenDă a unor caracteristici periculoase, codurile marcate cu asterix, Dncadrarea ca deşeu nepericulos se realizează de către producătorii şi deţinătorii de astfel de deşeuri numai Dn baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante.
(3) Laboratorul de referinţă din administrarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, denumită în continuare ANPM analizează cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea şi □ncadrarea deşeurilor.
(4) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri, persoane juridice sunt obligaţi să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase datorită originii sau compoziţiei, în scopul determinării posibilităţilor de amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora.
(5) Producătorii Di deţinătorii de dedeuri, autoritădi publice de apărare, ordine publică Di siguranDă nadională sunt obliga Di să încadreze, în codurile mendionate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenDa gestiunii dedeurilor Di pentru aprobarea listei cuprinzând dedeurile, inclusiv dedeurile periculoase, cu completările ulterioare, fiecare tip de dedeu generat de propria activitate, pe baza reglementărilor specifice pentru gestionarea dedeurilor.
Art. 9
(1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante puse la dispoziţie de producătorii şi deţinătorii de deşeuri mendionaDi la art. 8 alin. (4) Di (5), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului consideră că un deşeu este periculos chiar dacă acesta nu figurează ca atare pe lista de deşeurilor menţionată la art. 7 alin (1), dacă acesta prezintă una sau mai multe din proprietăţile enumerate în anexa nr. 4 din prezenta lege.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului notifică Comisia Europeană, cu celeritate, deşeurile considerate ca fiind periculoase şi care nu figurează ca atare pe lista deşeurilor menţionată la art. 7 alin (1) şi le consemnează în raportul prevăzut la art. 48 alin. (3), furnizând Comisiei Europene toate informaţiile relevante.
5

Art. 10
(1) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului deţine dovezi care arată că un deşeu care figurează pe lista deşeurilor prevăzută la art. 7 alin.(1) ca fiind periculos nu prezintă niciuna din proprietăţile enumerate în anexa nr. 4 la prezenta lege poate considera acest deşeu ca fiind nepericulos.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului notifică Comisia Europeană, cu celeritate, cazurile prevăzute la alin. (1), furnizând toate informaţiile relevante în vederea revizuirii listei deşeurilor.
Art. 11
Reclasificarea deşeurilor periculoase ca deşeuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua concentraţiile iniţiale de substanţe periculoase la un nivel mai mic decât nivelul prevăzut pentru ca un deşeu să fie definit ca fiind periculos.
Răspunderea extinsă a producătorului
Art. 12
(1) În vederea prevenirii, reutilizării, reciclării şi a altor tipuri de valorificare a deşeurilor, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului promovează sau după caz propune măsuri cu caracter legislativ sau nelegislativ prin care producătorul produsului, persoana fizică autorizată sau persoana juridică care, cu titlu profesional, proiectează, produce, prelucreză, tratează, vinde sau importă produse este supus unui regim de răspundere extinsă a producătorului.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) includ fără a se limita la acestea, următoarele:

a) încurajarea adoptării încă din faza de proiectare a produselor a unor soluţii care să reducă impactul asupra mediului şi generarea de deşeuri, în procesul de fabricaţie şi pe perioada de utilizare a produselor şi să asigure respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) atunci când acestea devin deDeuri;
b) încurajarea producţiei şi comercializării de produse cu utilizări multiple, durabile din punct de vedere tehnic şi care după, ce devin deşeuri, pot fi valorificate în mod corespunzător şi a căror eliminare este compatibilă cu principiile de protecţia mediului;
c) acceptarea produselor returnate şi a deşeurilor care rămân după utilizarea acestor produse şi asigurarea gestionării ulterioare a acestora fără a crea prejudicii asupra mediului sau sănătăţii populaţiei precum şi asumarea răspunderii financiare;
d) punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor disponibile cu privire la
caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor.
(3) În vederea aplicării răspunderii extinse a producătorului, se iau în considerare
fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică, efectele globale asupra mediului şi a
6

sănătăţii populaţiei precum şi impactul social, cu respectarea necesităţii de a asigura buna funcţionare a pieţei interne.
(4) Răspunderea extinsă a producătorilor se aplică fără a aduce atingere responsabilităţilor prevăzute la art. 22 alin. (1) şi art. 23 şi legislaţiei specifice privind fluxurile de deşeuri şi a celei privind produsele.
Valorificarea deşeurilor
Art. 13
Producătorii iniţiali de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia valorificării acestora cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20.
Art. 14
(1) Pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare producătorii iniţiali de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat, cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
(2) Operatorii economici care asigură colectarea şi transportul deşeurilor prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a asigura colectarea separată a deşeurilor prevăzute la alin. (1) şi de a nu amesteca aceste deşeuri.
Art. 15
(1) Unităţile Di întreprindereile care valorifică deşeurile au următoarele obligaţii:
a) să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea deşeurilor în condiţii care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană şi deteriorarea calităţii mediului;
b) să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei;
c) să adopte cele mai bune tehnologii disponibile în domeniul valorificării deşeurilor.

(2) Operatorii economici care desfăDoară activităDi de valorificare, prevăzute în Anexa nr. 3, se înscriu la Ministerul Economiei, Comer□ ului Di Mediului de Afaceri.
(3) Procedura de înscriere pentru operatorii economici prevăzuDi la alin. 2 se stabile□ te prin ordin al ministrului economiei, comer□ ului Di mediului de afaceri, cu avizul ministrului mediului Di pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Reutilizarea şi reciclarea
Art. 16
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii Dn domeniul protecţiei mediului adoptă sau după caz propun măsuri adecvate pentru promovarea activităţilor
7

de reutilizare a produselor şi a activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare cu precădere prin:
a) stimularea realizării unor reţele pentru repararea şi reutilizarea produselor;
b) utilizarea instrumentelor economice;
c) introducerea unor criterii referitoare la achiziţiile publice;
d) stabilirea de obiective cantitative sau alte măsuri.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului promovează sau după caz stabileşte, prin hotărâre a Guvernului, aplicabilitatea colectării separate Dn diferite sectoare de reciclare, în măsura în care este fezabilă din punct de vedere tehnic, economic şi de mediu pentru atingerea standardelor de calitate Dn sectorul respectiv.
Art. 17
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca începând cu anul 2012, să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
(2) Producătorii de deDeuri şi autorităţile administra □ iei publice locale, au obligaţia realizării:

a) până în anul 2020, pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere, să atingă un nivel minim de 50% din masa totală;
b) până în anul 2020, pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, a deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări să atingă un nivel minim de 70% din masă, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
Art. 18
(1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului consemnează stadiul îndeplinirii obiectivelor menţionate la art. 17 alin. (2) Dn raportul prevăzut la art. 48 alin. (3).
(2) În cazul neîndeplinirii obiectivelor, Dn raport se includ motivele eşecului respectiv şi măsurile pe care toţi factorii implicaţi intenţionează să le ia în vederea îndeplinirii obiectivelor respective.
Eliminarea
Art. 19
(1) Deşeurile care nu au fost supuse valorificării trebuie să fie supuse unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă care îndeplinesc cerinţele de la art. 20.
8

(2) Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecDiei mediului pentru
activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
a) să asigure eliminarea, în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnologii disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deşeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, numai cu acordul autorităţilor competente;
d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile permise de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.

(3) Abandonarea deşeurilor este interzisă.
(4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Art. 20
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) făra a crea neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Costurile
Art. 21
(1) În conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” costurile operaţiilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul iniţial de deşeuri sau după caz de deţinătorul actual sau anterior al deşeurilor.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte prin hotărâre a Guvernului cazurile Dn care costurile gestiunii deşeurilor urmează să fie suportate în întregime sau parţial de către producătorul produsului din care derivă deşeul respectiv şi eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.
(3) În cazul deşeurilor abandonate Di în cazul în care producătorul/deţinătorul de deşeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului, precum şi cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administraţiei publice locale.
(4) După identificarea producătorului/deţinătorului de deşeuri, acesta este obligat să suporte atât cheltuielile prevăzute la alin. (3) efectuate de autoritatea administraţiei publice locale, cât şi cele legate de acţiunile întreprinse pentru identificare.
9

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor
Art. 22
(1) Producătorul de deşeuri sau după caz orice deţinător de deşeuri are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) - (3) Di art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a dedeurilor sau unui colector public sau privat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) - (3) Di art. 20.
(2) Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecDiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport au obligaţia să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare.
(3) Deţinătorii/producătorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii precum şi operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane.
(4) Persoanele desemnate, prevăzute la alin. (3) trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
Art. 23
(1) Producătorul sau deţinătorul iniţial care transferă deşeuri către una dintre persoanele fizice sau juridice menţionate la art. 22 alin. (1) în vederea efectuării unor operaţiuni de tratare preliminară nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completă.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte prin hotărâre a Guvernului condiţiile cu privire la responsabilitatea gestionării deşeurilor şi decide cazurile Dn care producătorului iniţial de deşeuri îi revine responsabilitatea pentru întregul lanţ al procesului de tratare sau în care cazuri responsabilitatea producătorului şi a deţinătorului de dedeuri se poate împărţi sau delega între factorii din lanţul procesului de tratare.
(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate stabili prin hotărâre a Guvernului Dn conformitate cu art. 12, dacă organizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor revine parţial sau în totalitate producătorului produsului din care derivă deşeul respectiv şi dacă distribuitorul produsului respectiv participă la această responsabilitate.
10

(4) Prevederile de la alin. (2) şi (3) se aplică în măsura în care studiile de evaluare efectuate la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului stabilesc oportunitatea împărţirii responsabilităţii privind gestionarea deşeurilor.
(5) În cazul în care împărţirea responsabilităţii privind tratarea deşeurilor implică transportul deşeurilor peste frontiera României, acesta se poate realiza numai cu respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deşeuri.
(6) La controlul şi supravegherea transporturilor deşeurilor peste frontiera României se iau în considerare perioadele de tranziţie prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană precum şi cele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferul de deşeuri.
Principiile autonomiei şi proximităţii
Art. 24
(1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului colaborează cu celelalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor şi cu autorităţile competente din alte Statele Membre pentru crearea unei reţele integrate adecvate de unită Di de eliminare a deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurior municipale mixte colectate din gospodăriile private, inclusiv în cazul în care această colectare vizează Di astfel de dedeuri provenite de la al Di producători, ţinând seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
(2) Reţeaua este concepută astfel încât să permită Uniunii Europene, să asigure prin mijloace proprii eliminarea deşeurilor precum Di valorificarea dedeurilor mendionate la alin. (1), Di pentru a permite României să acDioneze individual în acest scop, ţinând cont de condiţiile geografice sau de necesitatea de instalaţii specializate pentru anumite tipuri de deşeuri.
(3) Reţeaua menţionată la alin (1) şi (2) trebuie să permită eliminarea şi valorificarea deşeurilor în cele mai apropiate instalaţii adecvate, prin cele mai potrivite metode şi tehnologii, pentru a asigura un înalt nivel de protecţie pentru mediu şi sănătatea publică.
(4) Prin derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, România poate limita, în vederea protejării reţelei nadionale, intrările trasnporturilor de deşeuri destinate incineratoarelor clasificate ca instalaţii de valorificare, în cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a stabilit că asemenea transporturi ar duce la necesitatea eliminării deşeurilor naţionale sau ar presupune tratarea respectivelor deşeuri într-un mod care nu este consecvent cu planul nadional de gestionare a deşeurilor.
11

(5) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aplică prevederile alin. (3) aceasta notifică decizia Comisiei Europene.
(6) Aplicarea principiilor autonomiei şi proximităţii nu semnifică obligaţia de a deţine la nivel naţional toate tipurile de instalaţii pentru valorificarea şi eliminarea deşeurilor.
Art. 25
Autorităţile teritoriale pentru protecDia mediului Di autorităţile publice locale iau în considerare la elaborarea documentelor strategice locale Di la aprobarea investi□ iilor în domeniul gestiunii deDeurilor de principiul proximităţii Di autosuficiendei fără a aduce atingere planului nadional de gestionare a dedeurilor □ i a strategiei nadionale de gestionare a dedeurilor.
Controlul deşeurilor periculoase
Art. 26
(1) Producătorii /deDinătorii de dedeuri periculoase precum şi operatorii economici autoriza Di din punct de vedere al protecDiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deşeurilor periculoase sunt obliga Di să colecteze, transporte Di să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecDie a mediului Di a sănătăDii populaDiei în conformitate cu prevederile art. 20, incluzând asigurarea trasabilitădii de la locul de generare la destinadia finală potrivit art. 49 şi art. 60.
(2) Controlul privind generarea, colectarea, operaţiunile de transport, stocarea temporară şi tratarea în cazul deşeurilor periculoase se efectuează de către organismele abilitate prin lege şi are în vedere, în mod deosebit, originea, destinaţia precum şi măsurile luate de producătorul de dedeuri pentru ambalarea şi etichetare ale unor astfel de deşeuri.
(3) Transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul României se face conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.
Interzicerea amestecării deşeurilor periculoase
Art. 27
(1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase, inclusiv comercianţii Di brokerii care pot intra fizic în posesia dedeurilor, au obliga□ ia să nu amestece
12

diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe sau materiale.
(2) Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
(3) Prin excepDie de la prevederile alin. (1), autoritatea teritorială pentru protecDia mediului poate autoriza amestecarea dacă:

a) opera□iunea de amestecare este efectuată de un operator economic autorizat, conform art. 32.
b) sunt respectate condiDiile prevăzute la art. 20 iar efectele nocive ale gestionării deDeurilor asupra sănătăDii populaDiei Di asupra mediului nu sunt agravate; Di
c) opera□ iunea de amestecare se realizează în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile;
d) buletinele de analiză mendionate la art. 8 alin. (4) permit acest proces.
(4) În situaţiile în care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deşeuri,
substanţe sau materiale, fără a fi cazul celor menţionate la alin (3), separarea trebuie
să fie efectuată numai dacă este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic şi
dacă este necesară pentru respectarea prevederilor art. 20.
Etichetarea deşeurilor periculoase
Art. 28
(1) Producătorii de dedeuri sunt obligaţi să se asigure că pe durata efectuării opera□iunilor de colectare, transport Di stocare a dedeurilor periculoase, acestea sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, ale Hotărârii Guvernului nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea Di etichetarea substanţelor periculoase Di ale Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea Di etichetarea preparatelor periculoase.
(2) Transferul deşeurilor periculoase pe teritoriul naţional trebuie să fie Dnsoţit de documentul de identificare prevăzut Dn anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006.
DeDeurile periculoase rezultate din gospodării
Art.29
(1) Prevederile art. 26, art. 27, art. 28 Di art. 49 nu se aplică dedeurilor municipale amestecate provenite din gospodării private.
(2) Prevederile art. 28 Di art. 49 nu se aplică frac□ iunilor separate de dedeuri
periculoase provenind din gospodării private până când acestea nu sunt
13

acceptate pentru colectare, eliminare sau valorificare de către o unitate sau întreprindere care a obDinut o autoriza □ ie sau a fost înregistrată în conformitate cu art. 32 sau art. 36.
Uleiurile uzate
Art. 30
(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor periculoase prevăzute la art. 27 şi art. 28 producătorii şi deţinătorii de deDeuri periculoase trebuie să respecte prevederile art. 4 alin. (1) - (3) Di art. 20 în gestionarea uleiurilor uzate.
(2) Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Pentru a acorda prioritate regenerării uleiurilor uzate se respectă prevederile art. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 în cazul transferului de uleiuri uzate dinspre România către instalaţii de incinerare sau co-incinerare aflate pe teritoriul altor State Membre sau ţări terţe.
Bio-deşeurile
Art. 31
(1) Autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu art. 4, alin. (1) - (3)
şi art. 20, au următoarele responsabilităţi:
a) să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării bio-deşeurilor;
b) să trateze bio-deşeurile într-un mod care asigură un înalt nivel de protecţie a mediului;
c) să folosească materiale sigure pentru mediu, produse din bio-deşeuri;
d) să Dncurajeze compostarea individuală în gospodării;

(2) Deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi grădini trebuie să fie colectate separat şi transportate la staţiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.
(3) În cazul în care, bio-deşeurile colectate separat conţin substanţe periculoase, se interzice tratarea acestora în staţii de compostare.
Autorizări şi înregistrări
Art. 32
(1) Toate unităDile sau întreprinderile care intenţionează să desfăDoare activităţi de tratare a dedeurilor sunt obligate să obDină o autoriza □ ie/autoriza □ ie integrată de mediu eliberată de către autorităţile competente pentru protecDia mediului.
14

(2) În autorizaţie/autoriza□ ie integrată de mediu se precizează cel puţin următoarele:
a) tipurile şi cantităţile de deşeuri care pot fi tratate;
b) pentru fiecare tip de operaţiune permisă, cerinţele tehnice şi de orice altă natură aplicabile amplasamentului în cauză;
c) măsurile de siguranţă şi de prevenire care trebuie luate;
d) metoda care trebuie aplicată pentru fiecare tip de operaţiune;
e) monitorizarea şi controlul operaţiunilor, după caz;
f) măsurile de închidere şi de întreţinere ulterioară, după caz.
(3) Autorizaţiile se pot elibera pentru o perioadă determinată şi se pot reînnoi, în condiDiile legii.
Art. 33
(1) Revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu se realizează ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza emiterii ei.
(2) Titularul activităţii va informa în scris agendia teritorială pentru protecţia mediului despre acest lucru, iar aceasta va emite o autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu revizuită, incluzând acele date care s-au modificat, sau va decide reluarea procedurii de emitere a unei noi autorizaţii de mediu.
(3) În cazul în care agendia teritorială pentru protecţia mediului consideră că metoda de tratare propusă nu este acceptabilă din punctul de vedere al protecţiei mediului, în special atunci când metoda nu este conformă cu art. 20, aceasta refuză eliberarea autorizaţiei.
(4) Toate autorizaţiile eliberate pentru operaţiuni de incinerare sau co-incinerare cu valorificarea energiei trebuie să respecte condiţia ca valorificarea energiei să aibă un randament energetic ridicat.
Derogări de la obligaţia de autorizare
Art. 34
AgenDia teritorială pentru protecDia mediului poate acorda, Dn baza normelor generale stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, unităţilor sau întreprinderilor derogări de la obligaţia prevăzută la art. 32 alin.(1) pentru următoarele operaţiuni:
a) eliminarea propriilor deşeuri nepericuloase la locul de producţie sau
b) valorificarea deşeurilor.
Condiţii pentru derogări
Art. 35
(1) Pentru acordarea derogărilor potrivit art. 34 autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte pentru fiecare tip de activitate, norme generale care să prevadă:
a) tipurile şi cantităţile de deşeuri care pot face obiectul unei derogări,
15

b) metoda de tratare care trebuie aplicată.
(2) Aceste norme se stabilesc astfel încât să se asigure că deşeurile sunt tratate în conformitate cu art. 20.
(3) În cazul operaţiilor de eliminare prevăzute la art. 34 lit. a), normele trebuie să ia în considerare cele mai bune tehnici existente.
(4) Pe lângă normele generale prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecDia mediului stabileşte condiţii speciale pentru derogările acordate în cazul deşeurilor periculoase, inclusiv pe tipuri de activităţi, precum şi alte eventuale cerinţe necesare pentru efectuarea diferitelor forme de valorificare şi unde este cazul, valori limită pentru conţinutul de substanţe periculoase al deşeurilor şi valori limită de emisie.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană în legătură cu normele prevăzute la alin. (1), (2) şi (3).
Înregistrarea
Art. 36
(1) În cazul în care structurile enumerate nu fac obiectul cerinţelor privind
autorizarea, ANPM menţine un registru cu:
a) operatorii economici care colectează şi transportă deşeuri în sistem profesional;
b) comercianţii sau brokerii;
c) operatorii economici care fac obiectul derogărilor de la cerinţele de autorizare conform art. 34.

(2) Persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice menţionate la alin (1) sunt obligate să informeze, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritatea teritorială pentru protecţia mediului asupra activităţii desfădurate.
(3) În vederea reducerii sarcinii administrative asociate procesului de înregistrare, autorităţile teritoriale pentru protectia mediului comunică ANPM informaţii relevante cu privire la persoanele fizice şi juridice menţionate la alin (1).
(4) ANPM elaborează procedura de înregistrare în registrul menţionat la alin. (1) în termen de 120 de zile de la data întrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Instituţiile care desfăşoară activităţi care privesc apărarea Dării şi securitatea naţională nu se înregistrează în registrul menţionat la alin. (1).
Planurile de gestionare a deşeurilor
Art. 37
16

(1) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaborează planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional, judeţean, inclusiv al municipiului Bucureşti.
(2) Planul naţional de gestionare a deşeurilor se elaborează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi acoperă întregul teritoriu geografic al României.
(3) Planul prevăzut la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se notifică Comisiei Europene.
Art. 38
(1) În baza principiilor şi obiectivelor prevăzute în Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi a cadrului general stabilit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a Planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, se elaborează/realizează/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PRGD, de către AgenDia Regională pentru ProtecDia Mediului denumită în continuare ARPM împreună cu toate Consiliile Judeţene aparţinând regiunii respective.
(2) PRGD se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Art. 39
(1) În baza principiilor şi obiectivelor din PNGD şi a cadrului general din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007, se elaborează/realizează/revizuiesc planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, de către consiliul judeţean, în colaborare cu agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, denumită în continuare APM şi Planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit în continuare PMGD, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în colaborare cu agenţia teritorială pentru protecţia mediului Bucureşti.
(2) PJGD se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, iar PMGD, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu avizul APM, ARPM după caz.
Art. 40
(1) Realizarea studiilor, expertizelor şi proiectelor necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor poate fi încredinţată, cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.
(2) Elaborarea şi avizarea planurilor de gestionare a deşeurilor se face cu respectarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
(3) Autorităţile publice şi operatorii economici au obligaţia furnizării datelor necesare elaborării planurilor, conform prevederilor legale.
17

Art. 41
(1) Planurile de gestionare a deşeurilor cuprind o analiză a situaţiei actuale în domeniul gestionării tuturor categoriilor de deDeuri precum şi măsurile care trebuie luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare şi eliminare precum şi o evaluare a modului în care planurile vor ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor şi dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Planurile prevăzute la alin. (1), luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a) obiectivele şi priorităţile autorităţilor administra □ iei publice locale în vederea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul gestionării deşeurilor.
b) tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate pe teritoriu, deşeurile care ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare a fluxurilor de deşeuri;
c) schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalaţii de eliminare şi valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deşeurile periculoase sau fluxurile de deşeuri abordate de legislaţia specifică;
d) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalaţiilor de deşeuri existente, infrastructura suplimentară pentru instalaţiile de deşeuri în conformitate cu art. 24 şi, dacă este cazul, investiţiile legate de acestea;
e) informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului şi la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalaţiilor majore de valorificare, dacă este cazul;
f) politici generale de gestionare a deşeurilor, inclusiv tehnologii şi metode planificate de gestionare a deşeurilor sau politici privind deşeurile care ridică probleme specifice de gestionare;
g) estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare.
h) etapele care trebuie urmărite de autorităţile responsabile pentru
îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
i) modul de implementare a planurilor de gestionare a deşeurilor.
j) orice alte informaţii relevante necesare pentru asigurarea îndeplirii
obiectivelor prezentei legi.
(3) Luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare,
planurile prevăzute la alin. (1) pot conţine:
a) aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a alocării responsabilităţilor între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu gestionarea deşeurilor;
b) o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne;
18

c) utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;
d) siturile contaminate istoric de eliminare a deşeurilor şi măsuri pentru reabilitarea acestora.
(4) Planurile de gestionare a deşeurilor respectă cerinţele privind gestionarea deşeurilor stabilite prin art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare
Programe de prevenire a generării deşeurilor Art. 42
(1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile art. 1 Di art. 4, adoptă până la 12 decembrie 2013 programe de prevenire a generării deşeurilor la nivel naţional.
(2) Programele de prevenire a generării deşeurilor pot să facă parte din planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la art. 37, din alte programe de politici de mediu sau să fie elaborate ca programe distincte.
(3) În cazul în care programele prevăzute la alin. (1) sunt integrate în planurile de gestionare a deşeurilor sau în alte programe măsurile de prevenire a generării deşeurilor trebuie identificate clar.
(4) Programele menţionate la alin. (1) stabilesc obiective de prevenire a generării deşeurilor.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului descrie măsurile de prevenire existente şi evaluează utilitatea exemplelor de măsuri indicate în anexa nr. 5 sau a altor măsuri corespunzătoare.
(6) Scopul obiectivelor şi măsurilor menţionate la alin. (4) şi (5) este eliminarea legăturii dintre creşterea economică şi impactul asupra mediului asociat cu generarea de deşeuri.
(7) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte valorile de referinţă calitative sau cantitative specifice adecvate pentru măsurile de prevenire a generării deşeurilor adoptate pentru a monitoriza şi evalua progresul măsurilor şi poate stabili şi alte obiective calitative sau cantitative şi indicatori specifici pe lângă cele prevăzute de legislaţia comunitară, pe baza unor studii de evaluare.
Art. 43
Persoana juridică care exercită o activitate de natură comercială sau industrială, având în vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligată să realizeze un program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate din activitatea proprie sau după caz de la orice produs fabricat, inclusiv măsuri care respectă un
19

anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a periculozităţii deşeurilor.
Evaluarea/monitorizarea şi revizuirea planurilor şi a programelor
Art. 44
(1) PNGD se monitorizează permanent de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului prin ANPM, se evaluează cel puţin o dată la şase ani şi se revizuieşte după caz.
(2) PJGD se monitorizează permanent, se evaluează de către APM o dată la doi ani şi se revizuiesc după caz.
(3) Revizuirea PJGD se realizează de către Consiliul Judeţean în baza recomandărilor raportului de monitorizare/evaluare întocmit de APM.
(4) Revizuirea PRGD se realizează de către de ARPM împreună cu toate Consiliile JudeDene din regiunea respectivă, în baza recomandărilor raportului de monitorizare/evaluare întocmit de ARPM.
(5) Revizuirea PNGD se realizează de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului în baza recomandărilor raportului de monitorizare/evaluare întocmit de ANPM.
Art. 45
Planurile regionale de gestionare a deşeurilor se monitorizează permanent, se evaluează o dată la doi ani şi se revizuiesc după caz de către ARPM împreună cu toate Consiliile Judeţene din regiunea respectivă.
Participarea publicului
Art. 46
Autorităţile publice care elaborează şi promovează planurile de gestionare a deşeurilor şi programele de prevenire a generării deşeurilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, afişează pe site-ul propriu planurile şi programele astfel încât cei interesaţi, precum şi publicul larg să aibă:
a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor;
b) acces la acestea odată elaborate,
Cooperarea Art. 47
20

Autorităţile publice cooperează, dacă este cazul, cu alte State Membre interesate şi cu Comisia Europeană la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor şi a programelor de prevenire a generării deşeurilor prevăzute la art. 37 şi art. 42.
Raportări Art. 48
(1) Agenţia locală/regională pentru protecţia mediului informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului cu privire la adoptarea sau revizuirea planurilor şi programelor elaborate la nivel local/regional prevăzute la art. 38 şi art. 39.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană cu privire la adoptarea sau modificarea planurilor şi programelor prevăzute la art. 37 şi art. 42.
(3) La fiecare trei ani, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului informează Comisia Europeană, prin prezentarea unor rapoarte sectoriale în format electronic, cu privire la implementarea prevederilor prezentei legi.
(4) Aceste rapoarte conţin informaţii cu privire la gestionarea uleiurilor uzate şi la progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor de prevenire a generării deşeurilor şi, după caz, informaţii despre măsurile aplicabile, aşa cum este prevăzut la art. 12 privind responsabilitatea producătorului.
(5) Raportul prevăzut la alin. (3) se transmite Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în termen de nouă luni de la încheierea perioadei de 3 ani pentru care se întocmeşte.
Păstrarea evidenţei
Art. 49
(1) Producătorii de deşeuri, deţinătorii de deşeuri, comercianţii şi brokerii aşa cum sunt ei definiţi în anexa nr. 1, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligaţi să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 din Hotărârea Guvenului nr. 856/2002, să o transmită anual către autoritatea locală pentru protecţia mediului.
(2) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri, persoane juridice pe lângă evidenţa menţionată la alin (1) trebuie să păstreze buletinele de analiză care caracterizează dedeurile periculoase generate din propria activitate şi să o transmită la cerere autorităţiilor competente pentru protecţia mediului.
(3) Autoritatea locală pentru protecţia mediului păstrează, pentru scopuri statistice, cel puţin 5 ani evidenţele menţionate la alin. (1).
21

(4) Persoanele juridice/persoanele fizice autorizate, precum şi producătorii de deşeuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizaţi pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase sau care acţionează în calitate de comercianţi sau brockeri sunt obligaţi să ţină o evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiilor cuprinse în anexa nr. 2, respectiv nr. 3 şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea acestora.
(5) În cazul deşeurilor periculoase, evidenţa se păstrează timp de cel puţin trei ani, cu excepţia operatorilor economici de transport de deşeuri periculoase, care trebuie să ţină o evidenţă timp de cel puţin 12 luni.
(6) La cererea autorităţilor competente sau a unui deţinător anterior, sunt furnizate documentele justificative conform cărora operaţiunile de gestionare au fost efectuate.
(7) Prin excepDie de la prevederile alin. (1), instituţiile care desfăşoară activităţi care privesc apărarea tării şi securitatea naţională transmit evidenDa gestiunii dedeurilor anual, centralizat la autoritatea centrală pentru protecDia mediului.
(8) ANPM centralizează informa□ iile prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 856/2002, colectate de autorităDile locale pentru protecDia mediului.
Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor competente ale administraţiei publice centrale şi locale
Art. 50
(1) Autoritatea competentă de decizie şi control în domeniul gestionării deşeurilor este Ministerul Mediului şi Pădurilor.
(2) Alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, instituDiile de ordine publică Di siguranDă nadională şi autorităţile administraţiei publice locale.
Art. 51
Ministerul Mediului şi Pădurilor are următoarele atribuţii:
a) elaborează Strategia naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor;
b) iniţiază şi propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deşeurilor;
c) avizează reglementările specifice în domeniul gestionării deşeurilor, elaborate de celelalte autorităţi publice;
22

d) monitorizează impactul activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor asupra factorilor de mediu;
e) controlează şi reglementează prin unităDile subordonate activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;
f) autorizează, prin unităţile sale subordonate, activităţile cuprinse în anexa nr. 2 sau nr. 3;
g) prezintă anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deşeurilor;
h) organizează împreună cu celelalte autorităţi publice centrale şi locale
şi cu organizaţiile neguvernamentale programe de instruire şi educare a
populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor;
i) gestionează asistenţa financiară din fonduri externe nerambursabile
acordate României pentru domeniul gestiunii deşeurilor, în limita
domeniului său de activitate;
j) îndeplineşte funcţia de autoritate de management în sectorul
gestiunii deşeurilor pentru proiectele finanţate de asistenţa financiară
din fonduri externe nerambursabile acordată României.
Art. 52
Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:
a) evaluează prin structurile competente posibilul impact asupra sănătăţii populaţiei determinat de funcţionarea obiectivelor generatoare de deşeuri de orice fel şi/sau a obiectivelor care procesează deşeuri;
b) elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală si orice alte activitati care generează deşeuri enumerate în capitolul 18 al Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, prezentată în anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, la nivel naţional şi asigură condiţiile de ducere la îndeplinire a acestora;
c) elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite din activitatile medicale si orice alte activitati care generează deşeuri enumerate în capitolul 18 al Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, prezentată în anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
d) monitorizează şi controlează activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;
e) coordonează implementarea prevederilor legislative în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală si orice alte activitati care generează deşeuri enumerate în capitolul 18 al Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, prezentată în anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 856/2002;
f) aprobă fonduri autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru monitorizarea şi controlul activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală la nivel local;
23

g) gestionează baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea
medicală si orice alte activitati care generează deşeuri enumerate în
capitolul 18 al Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase, prezentată în anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr.
856/2002;
h) asigură la nivelul fiecărei unităţi sanitare, prin Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate, fondurile necesare pentru gestionarea deşeurilor.
Art. 53
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri are următoarele atribuţii:
a) elaborează strategii ,programe Di politici sectoriale de dezvolatre a activităDilor industriale, cu includerea aspectelor legate de gestionarea dedeurilor industriale de reconstrucţie ecologică şi urmăreşte implementarea acestora;
b) iniDiază reglementări specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri industriale, precum şi pentru operaţiunile de reciclare şi de valorificare a acestor deşeuri, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului;
c) coordonează şi supraveghează, activitatea de reciclare a deşeurilor industriale.
Art. 54
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are următoarele atribuţii:
a) participă la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a deşeurilor provenite din activităţile de transport şi auxiliare şi urmăreşte realizarea acestora de către operatorii economici aflaţi în subordinea sau în coordonarea sa;
b) participă la elaborarea reglementărilor specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile de transport şi auxiliare;
c) participă la elaborarea de reglementări specifice pentru controlarea activităţii de transport al deşeurilor.
Art. 55
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are următoarele atribuţii:
a) elaborează strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor rezultate din agricultură şi din industria alimentară şi urmăreşte realizarea acestora de către societăţile comerciale şi alţi operatori economici din aceste sectoare economice;
b) participă la elaborarea de reglementări specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din agricultură şi din industria alimentară;
c) avizează propunerile de amplasamente pentru instalaţii, rampe, depozite etc, privind deşeurile, pe terenurile cu destinaţie agricolă;
d) aprobă şi controlează modul de utilizare a deşeurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor în agricultură.
Art. 56
24

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are următoarele atribuţii:
a) iniţiază şi promovează Dmpreună cu alte autorităţi competente acte normative privind securitatea şi protecţia muncii în domeniul gestionării deşeurilor;
b) controlează prin intermediul instituţiilor abilitate din subordine şi reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege.
Art. 57
(1) Gestionarea deşeurilor care sunt generate în urma operaţiunilor care au loc în
sectorul administrativ al Ministerului Apărării Naţionale poate fi realizată fără a
se supune prevederilor prezentei legi, în cazul în care aplicarea acesteia ar putea
periclita păstrarea secretului şi/sau securitatea naţională.
(2) În aceste cazuri Ministerul Apărării Naţionale elaborează reglementări specifice
pentru gestionarea deşeurilor, avizate de autoritatea publică centrală de protecţie a
mediului.
(3) Prin ordin comun al ministrului Apărării Naţionale Di al ministrului Mediului Di
Pădurilor controlul respectării de către unităţile din subordinea Ministerului
Apărării Naţionale a prevederilor prezentei legi şi ale altor reglementări privind
deşeurile se face de către Garda NaDională de Mediu Di personalul cu atribuDii
specifice din cadrul Ministerului Apărării Naţionale .
Art. 58
Ministerul Administraţiei şi Internelor are următoarele atribuţii:
a) participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală şi asigură condiţiile de ducere la îndeplinire a acestora;
b) sprijină administraţiile publice locale în îndeplinirea atribuţiilor şi răspunderilor care le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi a altor prevederi legale referitoare la deşeuri.
Art. 59
(1)Autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucure□ ti au
următoarele obligaţii:
A. la nivel de comune, oraşe şi municipii, inclusiv municipiul Bucureşti:
a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România în vederea integrării în Uniunea Europeană;
b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din PRGD Di PJGD;
c) elaborează strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor;
d) hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
25

e) asigură Di răspunde pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora;
g) asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor;
h) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului; i) asigură Di răspunde pentru monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultatate din activitatea medicală; B. la ni vel judeţean şi municipiul Bucureşti:
a) elaborează şi adoptă PJGD/PMGD şi participă la elaborarea PRGD;
b) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor;
c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea PJGD Di PRGD;
d) hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice judeţene pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor;
e) analizează propunerile făcute de consiliile locale, în vederea elaborării de prognoze pentru refacerea şi protecţia mediului;
f) urmăresc şi asigură respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentei legi.
g) asigură monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultatate din activitatea medicală;
(2) Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ teritoriale şi ale municipiului Bucureşti aprobă prin hotărâri ale consiliului local/judeţean/general măsurile necesare pentru interzicerera abandonării, aruncării sau gestionării necontrolate a deşeurilor.
Controlul Art. 60
(1) Operatorii economici care efectuează operaţiuni de tratare a deşeurilor, precum □ i cei care, cu titlu profesional, asigura colectarea sau transportul deDeurilor, comercianţii, brokerii şi producătorii de deşeuri periculoase fac obiectul unor controale periodice corespunzătoare efectuate de autorităţile competente.
(2) Controalele privind colectarea şi operaţiunile de transport a deşeurilor se efectuează de către reprezentanţi ai Gărzii Naţionale de Mediu şi au în vedere, în mod deosebit, originea, natura, cantitatea şi destinaţia acestora.
(3) Autoritătile competente pot ţine seama de înregistrările efectuate în baza Schemei comunitare de management de mediu şi audit (EMAS), în special în ceea ce priveşte frecvenţa şi intensitatea controalelor.
26

(4) În unită Dile din sistemul de apărare, ordine publică Di securitate nadională controlul pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează de către structurile interne de specialitate din cadrul acestora.
Sancţiuni Art. 61
(1) Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum
urmează:
a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice, pentru încălcarea dipoziţiilor art. 8 alin. (1), (2) şi (4) art. 12 alin. (2) lit. c) Di d), art. 13, art. 14, art. 15 alin (1) lit. a), b) Di alin. (2), art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2) lit. a), c) Di d), alin. (3) Di (4), art. 22 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art 32;
b) cu amenda de la 5.000 lei la 7.500 lei pentru nerespectarea art. 22 alin. (3), art. 39 alin (1), art. 40 alin. (3) şi art. 49 alin. (1), (2), (4) Di (5);
c) cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit art. 17 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (3) şi art. 59.

(2) Cuantumul amenzilor contravenţionale se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se realizează după caz de comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) în obiectivele, incintele Di zonele aparDinând structurilor componente ale sistemului de apărare, ordine publică Di securitate nadională se realizează de către personalul specializat din cadrul Gărzii NaDionale de Mediu împreună cu structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării NaDionale, Ministerul Administraţiei Di Internelor, Serviciul Român de InformaDii, Serviciul de Informa □ ii Externe, Servi cul de ProtecDie Di Pază Di Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(5) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia
jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator
făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiei.
27

(6) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere la instanţa competentă, în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de contravenţie.
Art. 62
Dispoziţiile art. 61 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 63
(1) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
următoarele fapte:
a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import;
b) comercializarea, abandonarea şi/sau neasigurarea încărcăturii deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României;
c) refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor introduse în ţară pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă;
d) introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse;
e) acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, precum şi de către orice persoană fizică sau juridică, a deşeurilor introduse ilegal în ţară în vederea eliminării şi/sau a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminării şi care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Dispoziţii finale Art. 64
Administraţiile zonelor libere sunt obligate să aplice prevederile prezentei legi în zonele pe care le administrează.
Art. 65
La propunerea autorităţii centrale pentru protecţia mediului se reglementează prin hotărâre a Guvernului:
a) modalitatea de gestionare a categoriilor de deşeuri prevăzute Dn prezenta lege.
b) alte aspecte care pot interveni Dn activitatea de gestionare a deşeurilor.
Art. 66
Accesul publicului la fundamentarea deciziilor privind realizarea unor proiecte de investiţii, precum şi a planurilor naţionale, judeţene şi sectoriale privind gestionarea deşeurilor se face în condiţiile legii.
Art. 67
28

(1) Anexele 1 - 5 fac parte integrantă din prezenta lege.
(2) Anexele la prezenta lege se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 68
Prezenta lege transpune în legislaţia naţională Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 312/3 din 22.11.2008.
Art. 69
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi orice trimitere la art 53 din OUG nr. 78/2000 se consideră a fi făcută la art. 63 din prezenta lege.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 cu modificările şi completările ulterioare □ i Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile - republicată cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Dispoziţiile referitoare la contravenţii intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.
29

Anexa nr. 1 Semnificaţia unor termeni în sensul prezentei legei
a) Audit de deşeuri - o evaluare sistematică, documentată, periodică şi obiectivă a
performanţei a sistemului de management şi a proceselor de gestiune a
deşeurilor cu scopul:
i. de a facilita controlul managementlui deşeurilor
ii. de a evalua respectarea politicii de mediu inclusiv realizarea obiectivelor iii. de a evalua performanţa □ntreprinderii
iv. prevenire sau reducere a producerii de deşeuri din activitate sau nocivitatea acestora
v. facilitarea valorificării deşeurilor generate.
b) autorităţi competente - autorităţile publice pentru protecţia mediului, respectiv autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", precum şi alte autorităţi care potrivit competenţelor legale asigură reglementarea şi controlul activităţilor în domeniul gestionării deşeurilor;
c) bio-deşeurile - deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vânzare cu amănuntul şi compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare;
d) broker- înseamnă orice întreprindere/operator economic care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor;
e) cele mai bune tehnici disponibile -cele mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu modificări Di completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările ulterioare;
f) colectare - strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminară a deşeurilor, în vederea transportării la o instalaţie de tratare;
g) colectare separată - colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora;
h) comerciant - orice întreprindere/ operator economic care acţionează în nume propriu pentru cumpărarea şi pentru vânzarea ulterioară a deşeurilor, inclusiv acei comercianţi care nu intră fizic în posesia deşeurilor;
i) deşeuri - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul le aruncă sau are intenţia sau obligaţia să le arunce;
30

j) deţinător de deşeuri - producătorul deşeurilor sau persoana fizică sau juridică
care se află în posesia acestora; k) deşeuri periculoase - orice deşeuri care prezintă una sau mai multe din
proprietăţile periculoase enumerate în anexa nr. 4; l) eliminare - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în
cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de
substanţe sau de energie. Anexa nr. 2 stabileşte o listă a operaţiunilor de
eliminare, listă care nu este exhaustivă; m) evaluarea ciclului de viaţă - în legătură cu un produs, o evaluare a efectelor
asupra mediului determinate de producţia, distribuţia, comercializarea şi
utilizarea produsului inclusiv valorificarea şi eliminarea acestuia, inclusiv
utilizarea energiei şi materiilor prime şi producţia de deşeuri din, oricare dintre
activităţile menţionate; n) gestionarea deşeurilor - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea
deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a
amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant
sau un broker; o) pregătirea pentru reutilizare - operaţiunile de verificare, curăţare sau
valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor
care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă
operaţiune de pre-tratare; p) prevenire - măsurile luate înainte ca o substanţă, un material sau un produs să
devină deşeu, care reduc: i. cantitatea de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea
duratei de viaţă a acestora; ii. impactul negativ al deşeurilor generate asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, sau
iii. conţinutul de substanţe nocive al materialelor şi produselor; q) producător de deşeuri - orice persoană ale cărei activităţi generează deşeuri,
producător iniţial de deşeuri sau orice persoană care efectuează operaţiuni de
pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a
compoziţiei acestor deşeuri; r) reciclare - orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate
în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia lor iniţială sau
pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu
include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor
drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere; s) regenerarea uleiurilor uzate - orice proces de reciclare prin care uleiurile de
bază pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, în special prin îndepărtarea
contaminanţilor, a produselor de oxidare şi a aditivilor conţinuţi de acestea; t) reutilizare - orice operaţiune prin care produsele sau componentele care nu au
devenit deşeuri sunt utilizate din nou în acelaşi scop pentru care au fost
concepute; u) tratare - operaţiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea
prealabilă valorificării sau eliminării; v) trasabilitate - caracteristica unui sistem de a permite regăsirea istoricului, a
utilizării sau a localizării unui dedeu prin identificări înregistrate;
31

w) uleiuri uzate - toate uleiurile minerale sau lubrifianţii sintetici sau uleiurile industriale care au devenit improprii folosinţei pentru care au fost destinate iniţial, cum ar fi uleiurile utilizate de la motoarele cu combustie şi de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine şi cele pentru sistemele hidraulice;
x) valorificare - orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general. Anexa nr. 3 stabileşte o listă a operaţiunilor de valorificare, listă care nu este exhaustivă.
32

Anexa nr. 2
OPERAŢIUNILE DE ELIMINARE
D 1 Depozitarea în sau pe sol (de ex.: depozite de deşeuri etc.)
D 2 Tratarea solului (de ex.: biodegradarea deşeurilor lichide sau nămoloase în sol
etc.)
D 3 Injectarea în adâncime (de ex.: injectarea deşeurilor care pot fi pompate în puţuri,
saline sau depozite geologice naturale etc.)
D 4 Acumulare la suprafaţă (de ex.: depunerea de deşeuri lichide sau nămoloase în
bazine, iazuri sau lagune etc.)
D 5 Depozite special construite (de ex.: depunerea în compartimente separate etan De
care sunt acoperite şi izolate unele faţă de celelalte şi faţă de mediul înconjurător etc.)
D 6 Evacuarea într-o masă de apă, cu excepţia mărilor/oceanelor
D 7 Evacuarea în mări/oceane, inclusiv eliminarea în subsolul marin
D 8 Tratarea biologică nemenţionată în altă parte în prezenta anexă, care generează
compuDi sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre procedeele
numerotate de la D 1 la D 12
D 9 Tratarea fizico-chimică nemenţionată în altă parte în prezenta anexă, care
generează compuDi sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre
procedeele numerotate de la D 1 la D 12 (de ex.: evaporare, uscare, calcinare etc.)
D 10 Incinerarea pe sol
D 11 Incinerarea pe mare. Această operaţiune este interzisă de legislaţia Uniunii
Europene şi de convenţii internaţionale
D 12 Stocarea permanentă (de ex.: plasarea de recipiente într-o mină etc.)
D 13 Amestecarea anterioară oricărei operaţiuni numerotate de la D 1 la D 12. În
cazul în care nu există nici un alt cod D corespunzător, aceasta include operaţiunile
preliminare înainte de eliminare, inclusive preprocesarea, cum ar fi, printre altele,
sortarea, sfărâmarea, compactarea, granularea, uscarea, mărunţirea uscată,
condiţionarea sau separarea înainte de supunerea la oricare dintre operaţiunile
numerotate de la D1 la D12.
D 14 Reambalarea anterioară oricărei operaţiuni numerotate de la D 1 la D 13
D 15 Stocarea înaintea oricărei operaţiuni numerotate de la D1 la D14 (excluzând
stocarea temporară, înaintea colectării, în zona de generare a deşeurilor). Stocare
temporară înseamnă stocare preliminară în conformitate cu prevederile lit. f) din
anexa nr. 1
33

Anexa nr. 3
OPERAŢIUNI DE VALORIFICARE
R 1 Întrebuinţarea în principal drept combustibil sau ca altă sursă de energie. Aceasta include instalaţii de incinerare destinate în principal tratării deşeurilor municipale solide, numai în cazul în care randamentul lor energetic este egal sau mai mare decât:
— 0,60 pentru instalaţiile care funcţionează şi sunt autorizate în conformitate cu
legislaţia comunitară aplicabilă înainte de 1 ianuarie 2009,
— 0,65 pentru instalaţiile autorizate după 31 decembrie 2008, folosindu-se
următoarea formulă:
Ep-(Ef+Etf
Eficienţa energetică = unde:
0,97*(Ew+if[
Ep reprezintă producţia anuală de energie sub formă de căldură sau electricitate.
Aceasta este calculată înmulţind energia produsă sub formă de electricitate cu 2,6 şi
energia produsă sub formă de căldură pentru utilizare comercială (GJ/an) cu 1,1.
Ef reprezintă consumul anual de energie al sistemului, provenită din combustibili,
care contribuie la producţia de aburi (GJ/an).
Ew reprezintă energia anuală conţinută de deşeurile tratate, calculată pe baza valorii
calorice nete inferioare a deşeurilor (GJ/an).
Ei reprezintă energia anuală importată, exclusiv Ew şi Ef (GJ/an).
0,97 este un coeficient care reprezintă pierderile de energie datorate reziduurilor
generate în urma incinerării şi radierii.
Această formulă se aplică în conformitate cu documentul de referinţă privind cele
mai bune tehnici existente pentru incinerarea deşeurilor.
R 2 Valorificarea/regenerarea solvenţilor
R 3 Reciclarea/valorificarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca solvenţi
(inclusiv compostarea şi alte procese de transformare biologică). Aceasta include şi
gazeificarea şi piroliza care folosesc componentele ca produse chimice.
R 4 Reciclarea/valorificarea metalelor şi compudilor metalici
R 5 Reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice. Aceasta include şi
tehnologiile de curăţire a solului care au ca rezultat operaţiuni de valorificare a
solului şi de reciclare a materialelor de construcţie anorganice.
R 6 Regenerarea acizilor sau a bazelor
R 7 Valorificarea componenţilor utilizaţi pentru reducerea poluării
R 8 Valorificarea componentelor catalizatorilor
R 9 Rerafinarea petrolului sau alte reutilizări ale petrolului
R 10 Tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau
ecologie
R 11 Utilizarea deşeurilor obţinute din oricare dintre operaţiunile numerotate de la R
1 la R 10
34

R 12 Schimbul de deşeuri în vederea expunerii la oricare dintre operaţiunile numerotate de la R 1 la R 11. În cazul în care nu există niciun alt cod R corespunzător, aceasta include operaţiunile preliminare înainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea, sfărâmarea, compactarea, granularea, mărunţirea uscată, condiţionarea, reambalarea, separarea şi amestecarea înainte de supunerea la oricare dintre operaţiunile numerotate de la R1 la R11.
R 13 Stocarea deşeurilor înaintea oricărei operaţiuni numerotate de la R 1 la R 12 (excluzând stocarea temporară, înaintea colectării, la situl unde a fost generat deşeul). Stocare temporară înseamnă stocare preliminară în conformitate cu prevederile lit. f) din anexa nr. 1
35

Anexa nr. 4
PROPRIETĂŢI ALE DEŞEURILOR CARE FAC CA ACESTEA SĂ FIE
PERICULOASE
H 1 „Explozive”: substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau
care sunt mai sensibile la Ciocuri sau frecare decât dinitrobenzenul.
H 2 „Oxidante”: substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în
contact cu alte substanţe, mai ales cu substanţe inflamabile.
H 3-A „Foarte inflamabile”:
— substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere sub 21°C (inclusiv lichide extrem de inflamabile), sau
— substanţe şi preparate care se pot încălzi până la aprinderea în contact cu aerul la temperatura ambiantă, fără aport de energie, sau
— substanţe şi preparate în stare solidă care se pot aprinde cu uDurinţă după un contact scurt cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei de aprindere sau
— substanţe şi preparate gazoase care se inflamează în aer la presiune normală, sau
— substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase.
H 3-B „Inflamabile”: substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21°C şi mai mic sau egal cu 55°C.
H 4 „Iritante”: substanţele şi preparatele necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasa, pot provoca inflamaţii. H 5 „Nocive”: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate sau pătrund prin piele, pot constitui riscuri limitate pentru sănătate. H 6 „Toxice”: substanţe şi preparate (inclusiv substanţe şi preparate foarte toxice) care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate sau pătrund prin piele, pot produce vătămări serioase, acute sau cronice pentru sănătate şi pot fi chiar letale. H 7 „Cancerigene”: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate sau pătrund prin piele, pot induce cancer sau creşterea incidenţei lui. H 8 „Corozive”: substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea.
H 9 „Infecţioase”: substanţe şi preparate cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om sau la alte organisme vii.
H 10 „Toxice pentru reproducere”: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate sau pătrund prin piele, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora.
H 11 „Mutagene”: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate sau pătrund prin piele, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora.
36

H 12 Deşeuri care emit gaze toxice sau foarte toxice în contact cu apa, aerul sau un acid.
H 13 „Sensibilizante”: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau pătrund prin piele, pot cauza o reacţie de hipersensibilizare astfel încât expunerea ulterioară la substanţa sau preparatul respectiv poate produce efecte nefaste caracteristice.
H 14 „Ecotoxice”: deşeuri care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător. H 15 Deşeuri capabile prin orice mijloace, după eliminare, să producă altă substanţă, de exemplu, levigat, care posedă oricare din caracteristicile prezentate mai sus.
1. Atribuirea caracteristicilor de pericol „toxic” (şi „foarte toxic”), „nociv”,
„coroziv”, „iritant”, „cancerigen”, „toxic pentru reproducere”, „mutagen” şi
„ecotoxic” se bazează pe criteriile formulate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului
nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.
2. Atunci când este cazul, se aplică valorile limită enumerate în anexele la Hotărârea
Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea
pe piaţă a preparatelor periculoase
Metodele care trebuie utilizate sunt descrise în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.
37

Anexa nr. 5
EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE A GENERĂRII DEŞEURILOR
MENŢIONATE LA ARTICOLUL 44
A. Măsuri care pot afecta condiţiile de bază referitoare la generarea de deşeuri
1. Folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care
promovează utilizarea eficientă a resurselor.
2. Promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii
mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi
dezvoltării.
3. Dezvoltarea unor indicatori eficienţi şi semnificativi ai presiunilor de mediu
asociate generării de deşeuri cu scopul de a contribui la prevenirea generării de
deşeuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar prin acţiuni
ale autorităţilor locale până la nivel naţional.
B. Măsuri care pot afecta faza de proiectare, producţie şi distribuţie
1. Promovarea eco-design-ului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în
proiectarea produselor în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe
toată durata ciclului lor de viaţă).
2. Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru
a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de
industrie.
3. Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente privind
includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile eliberate
în temeiul prezentei legi şi al OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării aprobată prin Legea nr. 84/2006, cu modificările ulterioare.
4. Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalaţiile care nu intră
sub incidenţa OUG nr. 152/2005 aprobată cu modificări Di completări prin Legea nr.
84/2006, cu modificările ulterioare.
Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.
5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare, în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi. Aceste măsuri pot fi deosebit de eficiente în măsura în care sunt concepute şi adaptate pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi sunt aplicate în reţele de întreprinderi bine stabilite.
6. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor, sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri.
38

7. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001.
C. Măsuri care pot afecta faza de consum şi de utilizare
1. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit.
2. Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori.
3. Promovarea de eco-etichete recunoscute şi de încredere.
4. Acorduri cu industria, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor grupuri de produse, ca acelea care sunt incluse în cadrul politicilor integrate ale produselor sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului.
5. În contextul contractelor de achiziţii publice şi private, includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte, conform Manualului privind contractele de achiziţii publice de mediu, publicat de Comisie la 29 octombrie 2004.
6. Încurajarea reutilizării Di/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora, în special prin recurgerea la măsuri educative, economice, logistice sau a altor măsuri, cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, în special în regiunile cu o densitate ridicată a populaţiei.
39

Categories: