Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor

REGULI GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ

2.1.  Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea
construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor
2.1.1. Măsurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor privesc:
a.      controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor a activităţilor, pe timpul desfăşurării şi după încheierea acestora;
b.      stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice în vederea reducerii riscului de incendiu ori a consecinţelor incendiilor;
c.       menţinerea condiţiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor în siguranţă şi pentru securitatea echipelor de intervenţie în cazul izbucnirii unui incendiu;
d.      întreţinerea în stare operativă a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.
2.1.2. (1) Exploatarea sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, maşinilor şi utilajelor de orice categorie se face conform reglementărilor tehnice specifice.
      (2) Exploatarea mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (1) cu defecţiuni, improvizaţii sau fără protecţia corespunzătoare faţă de materialele sau substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate este interzisă.
      (3) La utilizarea mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (1) este obligatorie respectarea instrucţiunilor de funcţionare, verificare şi întreţinere, precum şi a măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor,  emise şi aprobate  potrivit legii.
2.1.3. Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice (de gaze, electrice, de apă, de încălzire, de ventilare, de climatizare şi altele asemenea) se interzic:
a.      neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare;
b.      funcţionarea fără sistemele, aparatele şi echipamentele necesare conform instrucţiunilor de funcţionare pentru controlul şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea acestora cu altele supradimensionate;
c.       întreţinerea necorespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare;
d.      depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzătoare a acestora;
e.       executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau a unor modificări de către personal neautorizat.
2.1.4. (1) Menţinerea în bună stare a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la pământ a descărcărilor electrice atmosferice este obligatorie la construcţii şi instalaţii, utilaje şi echipamente tehnologice, conform reglementărilor tehnice specifice.
           (2) Utilizarea sistemelor de captare şi scurgere la pământ a electricităţii statice conform instrucţiunilor specifice şi reglementărilor tehnice este obligatorie.
2.1.5. (1) în spaţiile cu risc mare de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariaţilor şi al altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru.
          (2) Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător sau care pot produce scântei prin funcţionare, lovire sau frecare în spaţii sau în locuri cu risc de explozie este interzisă.
2.1.6.  (1) Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţă de siguranţă faţă de sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.
(2)   Se interzice folosirea sobelor şi a altor mijloace de încălzire defecte, cu improvizaţii, supraalimentate cu combustibili sau nesupravegheate, precum şi aprinderea focului utilizându-se lichide inflamabile,
(3)   Verificarea, repararea, izolarea termică şi curăţarea periodică a coşurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii.
2.1.7. (1) Pe timpul transportului, depozitării şi manipulării produselor sau substanţelor combustibile se ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora, astfel încât la contactul dintre ele să nu se producă ori să nu se propage incendiul.
(2)   Produsele şi substanţele combustibile se transportă, se manipulează şi se depozitează în ambalaje adecvate, realizate şi inscripţionate corespunzător, în vederea identificării riscurilor de incendiu şi stabilirii procedeelor şi substanţelor de stingere ori de neutralizare adecvate.
(3)   Dispunerea materialelor periculoase în depozit se face potrivit planului de depozitare.
(4) La elaborarea planurilor de intervenţie se ţine seama de compatibilitatea produselor sau substanţelor combustibile cu substanţele de stingere.
2.1.8. (1) Deşeurile şi reziduurile, scurgerile şi depunerile de praf sau de pulberi combustibile se îndepărtează ritmic prin metode şi mijloace adecvate, obligatoriu la terminarea fiecărui schimb de lucru, şi se depun în locuri special destinate depozitării sau distrugerii lor.
(2)   Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide, cum sunt cârpe, câlţi, bumbac, rumeguş, care conţin astfel de produse, se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate.
(3)   Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care se reutilizează, se depozitează, cu asigurarea distanţelor de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii, culturi agricole, suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile, în funcţie de natura şi de proprietăţile fizico-chimice ale acestora.
(4)   Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care nu se reutilizează, se distrug conform reglementărilor specifice.
2.1.9.         (1) Materialele şi substanţele care prezintă pericol de autoaprindere se păstrează în condiţii adecvate naturii lor, bine ventilate şi luându-se măsuri de control şi preîntâmpinare a fenomenului de autoîncălzire.
(2)  Prevenirea apariţiei fenomenului de autoaprindere se urmăreşte şi la depozitarea furajelor şi plantelor tehnice, conform reglementărilor specifice.
(3)  Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje şi plante tehnice se face la distanţe de siguranţă, astfel încât eventualele incendii produse la acestea să nu pericliteze vecinătăţile.
2.1.10. Toate instalaţiile/conductele prin care circulă substanţe lichide sau gaze se marchează prin culori specifice de identificare a naturii substanţei, respectiv pericolului acesteia, prevăzute de normele tehnice specifice.
2.1.11. (1) Tratarea sau protejarea materialelor şi elementelor de construcţii combustibile şi/sau a structurilor din alcătuirea construcţiilor sau a instalaţiilor cu substanţe de termoprotecţie ori ignifuge se efectuează potrivit reglementărilor tehnice specifice.
(2)    Lucrările de termoprotecţie se execută numai de către personal atestat, conform normelor tehnice specifice.
(3)    Calitatea lucrărilor de ignifugare executate se certifică prin rapoarte de încercare emise de laboratoare autorizate conform legii.
2.1.12. Elementele de limitare a propagării focului, de izolare termică şi de etanşare la fum şi la gaze fierbinţi din alcătuirea construcţiilor şi a instalaţiilor se menţin permanent în bună stare, pentru a-şi îndeplini rolul stabilit.
2.1.13.       (1) în construcţiile civile/publice şi de producţie, cantităţile de materiale şi de substanţe combustibile utilizate nu trebuie să conducă la depăşirea densităţii sarcinii termice stabilite prin reglementări tehnice sau prin documentaţiile tehnice de proiectare şi execuţie.
(2) În sălile aglomerate şi de sport, pe stadioane sau pe alte arene sportive ori în incinte amenajate pentru activităţi cu public este interzis accesul publicului cu produse şi substanţe inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.
(3) Depozitarea şi utilizarea în spaţii publice a mijloacelor, produselor şi substanţelor prevăzute la alin. (2) este permisă numai în locurile amenajate în acest scop şi cu respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.
2.1.14. (1) La clădiri administrative/birouri, activitatea se organizează astfel încât să nu se creeze aglomerări ale publicului, care să îngreuneze sau chiar să blocheze evacuarea în caz de incendiu.
(2) Pe timpul exploatării încăperilor, compartimentelor şi spaţiilor aferente clădirilor administrative trebuie luate măsuri de reducere la minim posibil a riscului de incendiu prin limitarea la strictul necesar a cantităţilor de materiale combustibile şi a eventualelor surse cu potenţial de aprindere a acestora.
2.1.15. (1) în sălile aglomerate ori amenajările temporare în care se desfăşoară activităţi cu public nu se admite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită prin proiect.
(2)   Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se realizează astfel încât să se asigure culoare de trecere cu lăţimi care să permită deplasarea publicului către ieşirile din sală.
(3)   În incintele prevăzute la alin, (1), scaunele sau băncile se fixează de pardoseală astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică şi să asigure evacuarea rapidă şi fără accidente a publicului.
(4)   La finalizarea activităţii în sala aglomerată sau amenajarea temporară se execută un control de verificare pentru depistarea şi înlăturarea eventualelor nereguli în domeniul prevenirii incendiilor pe timpul exploatării.
(5)   Se recomandă asigurarea unui sistem de alarmare în caz de incendiu, cu mesaj preînregistrat.
     
2.2. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis
2.2.1. (1) Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept.
      (2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi.
      (3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.
      (4) Arderea miriştilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.
      (5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc, respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc, fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.
      (6) Luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.
2.2.2. (1) Reglementarea de către administratorul operatorului economic/conducătorul instituţiei sau, după caz, de consiliul local a modului de executare a lucrărilor cu foc deschis presupune:
a.      stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis,  cum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum şi a persoanelor care le supraveghează;
b.      stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis;
c.       nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;
d.      descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului de lucru cu foc;
e.       aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări.
              (2) Distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile se efectuează cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului.
2.2.3. (1) Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcţii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile este interzisă.
      (2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa în spaţiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor.
      (3) Lucrările menţionate la alin. (1) şi la art. 2.1.1. alin. (4) se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme generale.
      (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (1) —(3) sunt obligatorii instruirea personalului de execuţie, control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi informarea serviciului privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă.
2.2.4. (1) Permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 2.1.3. alin. (3), se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.
     (2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.
      (3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.
2.2.5. Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. în care se execută operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:
a.       pregătirea locului;
b.       instruirea personalului;
c.        controlul după terminarea lucrării.
2.2.6.(1) Executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc deschis numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.
            (2) Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.
2.2.7. În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:
a.      supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;
b.      strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
c.       închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;
d.      interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilenă;
e.       neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe scări, schele etc;
f.       evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată.
2.2.8. După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, prevăzut la art. 2.1.5., trebuie să asigure următoarele măsuri:
a.      verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc;
b.      descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de măsuri în consecinţă;
c.       verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia;
d.      depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
e.       reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării;
f.       colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat.
2.2.9. (1) Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, operă, operetă, a festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă ori divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisă.
           (2)   Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flăcării în situaţiile menţionate la alin. (1), cu condiţia asigurării condiţiilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiului, după cum urmează:
a.      evitarea amplasării în apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume, haine, perdele etc;
b.      folosirea unor suporturi incombustibile;
c.       prevenirea producerii unor incendii prin răsturnare, manevrare greşită etc;
d.      stingerea obligatorie a flăcărilor la terminarea evenimentului;
e.       nominalizarea personalului propriu ce asigură supravegherea şi intervenţia în caz de incendiu;
f.       asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de apărare împotriva incendiilor;
g.      anunţarea, după caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situaţii de urgenţă, a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
(3)   Pentru spectacolele de tipul menţionat la alin. (1), care au loc pe timpul unei stagiuni, se transmite la inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean, la începutul stagiunii, programul spectacolelor respective.

2.3. Reglementarea fumatului
2.3.1. (1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie în cadrul fiecărui operator economic sau al fiecărei instituţii publice şi se face prin dispoziţie scrisă, dată de persoana cu atribuţii de conducere.
      (2) Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau ai amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză.
      (3) În dispoziţia pentru reglementarea fumatului se menţionează :
a.      locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spaţiile publice închise, conform legii, în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile, precum şi lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite;
b.      locurile amenajate pentru fumat;
c.       persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe locuri şi sectoare de activitate;
d.      alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
            (4) Locurile în care este interzis fumatul se marchează conform legii.
            (5) Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul „loc pentru fumat".
            (6) Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanţă mai mare de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc, 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum, şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite.
            (7) Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu:
a.      scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;
b.      instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de comportare în caz de incendiu:
c.       mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.
(8) Scrumierele din  interiorul clădirilor se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere,  cum ar fi draperii,  perdele, jaluzele.
(9) Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia, cartonul, textilele, este interzisă.
(10) Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă.
(11) Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

2.4. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare
2.4.1. Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri:
a.      întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor;
b.      păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate;
c.       funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică, conform reglementărilor tehnice;
d.      funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate;
e.       organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii, în condiţiile legii.
2.4.2. (1) Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate, conform reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.
               (2) Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.
2.4.3. (1) Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor, cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare.
         (2) Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor, a celor de pe coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală.
         (3) Dispozitivele de la alin. (2), care asigură închiderea automată a uşilor, se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare.
         (4) Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu.
2.4.4. (1) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială.
         (2) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de maşini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc, care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie.
2.4.5. (1) Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:
a.      construcţiile şi încăperile acestora;
b.      instalaţiile tehnologice şi anexe;
c.       depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi auxiliare;
d.      mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, staţii de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă naturale;
e.       dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, clapele de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea;
f.       tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;
g.      vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare şi altele asemenea;
h.      alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.
(2) Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare, potrivit reglementărilor tehnice specifice, prezenţa mijloacelor de la alin. (1) şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate.
2.4.6. (1) Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora, prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, cum sunt reţele, bazine, râuri, lacuri, traversările de cale ferată şi altele asemenea, se menţin, indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă şi altele asemenea, care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor.
      (2) În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură şi se marchează, potrivit reglementărilor tehnice specifice, căi de acces şi circulaţii ocolitoare.
2.4.7. Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase de incendiu, explozie, electrocutare, radiaţii, locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se marchează vizibil, potrivit reglementărilor tehnice specifice.
2.4.8. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, se marchează corespunzător şi se menţin libere.
2.4.9. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare, pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate, şi se marchează corespunzător.

2.5. Colectarea deşeurilor, reziduurilor combustibile şi a ambalajelor şi distrugerea lor
2.5.1. Deşeurile şi reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie.
 Se colectează:
a.      pulberile, rumeguşul şi talaşul, scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereţi, instalaţii, maşini, utilaje, aparatură, canale sau alte locuri, precum şi maculatură de birotică;
b.      scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalaţii, maşini şi utilaje, din canale sau din alte locuri;
c.       ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);
d.      depunerile de grăsimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalaţiilor de evacuare.
 2.5.2. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor.
 Gestionarea acestora presupune:
a.      nominalizarea, după caz, a deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii;
b.      indicarea regimului de colectare şi curăţare;
c.       locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare;
d.      desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
e.       completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii.
2.5.3. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe, câlţi, bumbac, rumeguş etc.), care conţin astfel de produse, se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate.
2.5.4. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care se reutilizează, se vor depozita, cu asigurarea distanţelor de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii, culturi agricole, suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile, în raport de natura şi de proprietăţile fizico - chimice ale acestora.
2.5.5.  Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă, se spală, sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate.
2.5.6. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizează, se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor, clădirile, instalaţiile, culturile agricole, suprafeţele împădurite şi alte materiale combustibile. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege.
2.5.7. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale.

2.6. Reguli pentru sezonul rece
2.6.1. Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate, asigurându-se buna funcţionare a:
a.      instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici, instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură, conducte, corpuri şi elemente de încălzire, sobe, coşuri şi canale de fum etc.);
b.      instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă, precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor;
c.       serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;
d.      dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate;
e.       conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere, precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare.
2.6.2. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă, care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire, vor fi protejate împotriva îngheţului.
2.6.3.  Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie.
2.6.4. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în  funcţiune  a  instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă, asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora.
2.6.5. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

2.7. Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase
2.7.1. (1) în perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeţene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu şi, după caz, administratorii operatorilor economici/ conducătorii instituţiilor din zonele menţionate trebuie să elaboreze programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice.
          (2) Măsurile speciale pe timpul secetos cuprind:
a.      identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi  lipsei de precipitaţii:
b.      interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată;
c.       restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive;
d.      asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor,  rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră;
e.       intensificarea controalelor în zonele cu culturi agricole şi în locuri cu vegetaţie forestieră, mai ales cele frecventate pentru agrement;
f.       asigurarea şi verificarea zilnică a rezervelor de apă pentru incendiu.
(3)  Măsurile speciale stabilite sunt aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi, după caz, populaţiei.

2.8. Reguli şi măsuri de P.S.I. la amenajarea pomului de iarnă
2.8.1. La alegerea şi procurarea unui brad (pom) de iarnă se va ţine seama de următoarele:
a.      bradul să fie proaspăt în ajunul sărbătorilor de iarnă, cu maximum 2-3 zile  până la montarea şi ornamentarea lui,  în  zece  zile  de la tăiere, bradul pierde 40 - 50% din conţinutul de apă, iar în următoarele 4 - 5 zile pierderea ajunge la 80% în afară de aceasta, răşina  conţine esenţe volatile care sporesc potenţialul de inflamabilitate;
b.      dacă  bradul a fost  cumpărat cu mai multe zile înainte, nu se va monta  imediat în casă,  conservându-se  într-un bazin cu apă;
c.       în cazul alegerii unui brad artificial se va controla dacă nu este bun conductor de electricitate (în acest caz nu se poate utiliza) se va da o atenţie deosebită instalaţiilor electrice care trebuie să fie bine izolate).
2.8.2. În ce priveşte alegerea locului de aşezare a pomului, se impun următoarele:
a.      pomul de iarnă va fi montat în apă astfel încât să nu blocheze căile de acces – uşi, scări de incendiu sau trasee pe care se poate face evacuarea în caz de incendiu;
b.      pomul se va aşeza departe de sobele în care se face foc, de calorifere, de alte aparate de încălzire;
c.       se va lăsa distanţă faţă de perdele, draperii, pereţi acoperiţi cu hârtie sau ţesături;
d.      sub pomul de iarnă nu se vor aşeza lucruri care se aprind sau ard uşor.
2.8.3. La aranjarea pomului de iarnă se va ţine cont de următoarele reguli:
a.      pomul nu se va monta în suport din lemn;
b.      pentru aşezare se recomandă un vas mare umplut cu piatră;
c.       vasul sau trepiedul de metal nu va fi mascat cu vată, hârtie colorată sau alte materiale uşor inflamabile;
d.      în cazul folosirii de trepiede, acestea vor avea dimensiuni mai mari care să asigure o stabilitate cât mai sigură a pomului.
2.8.4.  La iluminatul unui pom se va avea  în vedere:
a.      instalaţia de iluminat să fie alimentată de la o pilă electrică sau baterie al cărui voltaj să nu prezinte pericol de incendiu;.
b.      conductoarele şi legăturile să fie bine izolate;
c.       instalaţia de iluminat să nu fie lăsată aprinsă în perioadele de timp când nu sunt persoane în încăperea respectivă, sau pe timpul nopţii (odihnei);
d.      ghirlandele luminoase să aibă contacte perfecte cu sursa de energie care exclude producerea unor scurtcircuite sau scântei;
e.       ramurile joase ale pomului se vor îndepărta de lampa de culoare ce se aşează la baza pomului;
f.       artificiile vor fi aşezate numai pe ramurile înalte, încât nici o ramură să nu fie deasupra lor, aprinderea să se  facă numai în prezenţa unor persoane mature care nu vor părăsi încăperea până ce acestea nu au ars complet;
g.      în cazul folosirii unor lumânări, acestea se pot plasa numai pe ramurile înalte, încât deasupra flăcării să nu existe ramuri sau ghirlande de hârtie care pot lua foc.
2.8.5. Decorarea unui pom de iarnă se va face ţinând seama  de următoarele:
a.      ornamentaţia să fie aşezată departe de sursele de incendiu ca: instalaţia de iluminat, artificii, lumânări;
b.      ghirlandele să fie supuse în prealabil operaţiei de ignifugare;
c.       ca elemente de ornamentare să se folosească în număr cât mai mare globuri şi alte obiecte  din sticlă (nu se recomandă folosirea vatei);
d.      darurile să nu se suspende în pom ci să fie aşezate la baza lui.
2.8.6. Persoanele care fumează nu se vor apropia de pomul de iarnă cu ţigara aprinsă, nu se vor arunca resturi de ţigări lângă suportul pomului, se va evita plasarea de scrumiere  sub sau în apropierea  pomului de iarnă.
2.8.7. Pentru intervenţie în caz de incendiu, în apropierea pomului se va ţine un vas cu apă în care, pentru estetica locuinţei se pot ţine flori. Se recomandă de asemenea, existenţa unui stingător sau pled umezit.

2.9. Măsuri generale de prevenire a incendiilor în locuinţele unifamiliale / multifamiliale / gospodăriile populaţiei
2.9.1. în locuinţele unifamiliale / multifamiliale / gospodăriile populaţiei se interzic:
a.      utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecţie cu defecţiuni sau cu improvizaţii;
b.      suprasolicitarea reţelei electrice prin folosirea simultană a mai multor receptori;
c.       nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de călcat, reşou, radiator şi altele asemenea;
d.      folosirea siguranţelor fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liţă a fuzibilului calibrat;
e.       folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în spaţii cu pericol de incendiu, cum sunt: depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri şi altele asemenea;
f.       folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol atât în spaţii cu pericol de explozie, respectiv în încăperi în care sunt depozitate produse petroliere, cât şi în lanuri de cereale, pajişti, în păduri şi în apropierea acestora;
g.      aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare;
h.      folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete;
i.        folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/ conductei de gaz; verificarea se face numai cu emulsie de apă cu săpun;
j.        încălzirea cu flacără a buteliilor ori folosirea acestora în poziţie culcată, răsturnată sau înclinată;
k.      transvazarea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate;
l.        păstrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz şi altele asemenea, în locuri în care au acces copiii;
m.    nesupravegherea copiilor, precum şi blocarea lor în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite şi/sau aparate electrice aflate în funcţiune.
n.      depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile, cum sunt butelii, bidoane cu produse petroliere şi altele asemenea, în podurile clădirilor;
o.      folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile; afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi materiale incombustibile şi se amplasează independent de celelalte construcţii din gospodărie.
2.9.2. În locuinţe de tip unifamilial sau în apartamentele blocurilor de locuit, carburanţii sau alte lichide inflamabile pentru uz casnic se păstrează numai în ambalaje metalice special destinate, închise ermetic, în locuri protejate şi fără a se depăşi 25 I.
2.9.3. Măsurile de prevenire a incendiilor privind instalaţiile electrice, de încălzire, de gaze/GPL, fumatul, depozitarea, utilizarea focului deschis, colectarea deşeurilor, precum şi cele împotriva descărcărilor electrice atmosferice/electricităţii statice se aplică şi în locuinţele unifamiliale/multifamiliale/gospodăriile populaţiei.
2.9.4. Pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu se recomandă amplasarea în bucătării a unui stingător sau a unei pături de incendiu.

2.10. Măsuri generale de prevenire a incendiilor în spaţii destinate persoanelor cu dizabilităţi/solicitanţilor de azil
2.10.1.(1) în spaţiile destinate persoanelor cu dizabilităţi se interzice:
a.      fumatul;
b.      utilizarea lumânărilor, chibriturilor, lămpilor cu gaz sau a altor surse cu flacără;
c.       utilizarea pentru încălzire a reşourilor şi radiatoarelor electrice.
                              (2) Nu este permis accesul persoanelor cu dizabilităţi în zonele de lucru cu foc.
2.10.2. Pentru evacuarea în condiţii eficiente şi sigure se asigură:
a.      un sistem de alarmare în caz de incendiu, adecvat utilizatorilor;
b.      un telefon cu legătură directă la serviciul public voluntar sau privat pentru situaţii de urgenţă/serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă cel mai apropiat;
c.       marcarea uşilor camerelor cu culori, după cum urmează:

1.             roşu — persoane care nu se pot evacua singure;
2.             galben — persoane care necesită sprijin la evacuare;
3.             verde — persoane care se evacuează singure;
d.      marcarea direcţiei de evacuare pentru spaţiile în care se află persoane cu deficienţe de vedere prin pictograma corespunzătoare în  relief, amplasată pe perete la o distanţă de circa 120 cm faţă de sol;
e.       organizarea de exerciţii speciale de evacuare pentru persoanele cu deficienţe psihice.
2.10.3. în centrele de cazare şi primire a solicitanţilor de azil, aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, se asigură afişarea de instrucţiuni de prevenire a incendiilor şi de comportament în caz de incendiu într-o limbă de circulaţie internaţională şi se verifică înţelegerea lor corectă de către aceştia.

Categories: