Model plan general securitate

PLAN DE SANATATE SI SECURITATE PE

SANTIER

(Pe durata elaborarii proiectului)

Pentru executarea lucrarilor la obiectivul
de investitii „ REGULARIZARE ALBIE PÂRÂU
TARCAU LA TARCAU”, JUDETUL NEAMT.”

Hotarârea de Guvern 300/2006
PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SISANATATE
PENTRU
SANTIERE TEMPORARE SI MOBILE


ELABORAT:
COORDONATOR
SSM
ING.
ROMAN
FLORIN



OBIECTIV


,,Regularizare Albie Pârâu Tarcau. Judetul
Neamt.”

Amplasament Obiectiv

Lucrarile cuprinse în prezenta documentatie sunt amplasate pe pârâul
Tarcau, pe teritoriul localitatii Cazaci, comuna Tarcau, în sud-vestul judetului
Neamt.

Hidrografic, amplasamentul lucrarilor se afla
în subbazinul hidrografic al
pârâului Tarcau, care face parte din bazinul hidrografic de ordinul I al râului
Siret, subbazinul Bistrita, având codul cadastral dupa
lucrarea „Atlasul cadastral
al apelor” XII – 1.49, pârâul Tarcau fiind afluent de dreapta al râului Bistrita.

Accesul în zona
se efectueaza
din DN 15 – Piatra Neamt
– Bicaz si apoi
pe drumul comunal DC 135 – Tarcau – Ardeluta.

Localitatea Cazaci este situata
la 8 kmde Tarcau si la 15 km de orasul
Bicaz.

Titularul Lucrarii

Ministerul
Mediului
si Dezvoltarii Durabile

Beneficiarul investitiei

ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE

-"SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR NEAMT

"


cu sediul în Piatra Neamt, b-dul Dacia nr. 5A

Elaboratorul Proiectului:

S.C. FINANCIAR ACCES S.R.L. BACAU

ELABORAREA, VERIFICARE SI APROBAREA

„PLAN DE SECURITATE
SI SANATATE PE
SANTIER,


PE DURATA ELABORARII PROIECTULUI”

CONFORM H.G. 300/ 2006 PRIVIND CERINTELE MINIME DE
SECURITATE SISANATATE PENTRU SANTIERELE TEMPORARE
SAU MOBILE
PENTRU
,,Regularizare Albie Pârâu Tarcau. Judetul Neamt.”


Aprobat
Nume :
Functia : Manager de Proiect
Semnatura: ___________________


Verificat
Nume :
Functia : Proiectant General
Semnatura: ___________________


Întocmit
Nume :
Functia : Coordonator S.S.M.
Semnatura: ___________________



CUVÂNT ÎNAINTE


Planul de securitate sisanatate a fost întocmit în conformitate cu
cele mai importante acte normative nationale si sau europene privind
Securitatea si Sanatatea în Munca
dupa
cum urmeaza:

1.Legea Securitatii siSanatatii în Munca
nr.319/14.07.2006, publicata
în M.O. 646/26.07.2006.

Legea preia Directiva Consiliului nr.89/391/CEE publicata
în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L183/1989.

2.H.G. nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 privind
securitatea sisanatatea în munca.
Hotarâri ale Guvernului Romaniei care preiau directive ale
UE

1. H.G. nr.1091 din 16 august 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate pentru locul de munca.
Hotarârea transpune Directiva 1989/654/CEE, publicata
în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.

2. H.G. nr.1146 din 30 august 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate pentru utilizarea în munca
de catre lucratori a
echipamentelor de munca.
Hotarârea transpune Directiva 1989/655/CEE, amendata
de
Directivele 95/63 /CE si 2001/45/CE publicata
în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.

3. H.G. nr.1048 din 9 august 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
Hotarârea transpune Directiva 89/656/CEE, publicata
în Jurnalul Oficial
al Comunitatilor Europene (JOCE) nr.L393/1989.

4. H.G. nr.971 din 26 iulie 2006, privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si de sanatate la locul de munca.
Hotarârea transpune Directiva 92/58/CEE, publicata
în Jurnalul Oficial
al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.

5. HG nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate pentru santierele temporare sau mobile.

Hotarârea transpune Directiva 92/57/CEE, publicata
în Jurnalul Oficial
al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.

6. Hotarârea Guvernului nr. 1875/2005 privind protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor fata
de riscurile datorare expunerii la azbest.
Hotarârea transpune prevederile Directivei 83/477/CEE, publicata
în
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, împreuna
cu toate modificarile sale, respectiv Directiva 91/382/CEE, publicata
în JOCE
nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE, publicata
în JOCE nr. L 131/1998, si
Directiva 2003/18/CE, publicata
în JOCE nr.L 97/2003.

7. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot.
Hotarârea transpune Directiva 2003/10/CE, publicata
în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003.

8. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005, privind cerintele minime
de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii.
Hotarârea transpune Directiva 2002/44/CE publicata
în Jurnalul Oficial
(JOCE) nr. L 177/2002.

9. H.G. nr.1051 din 9 august 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate pentru manipularea manuala
a maselor, care
prezinta
riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare.
Hotarârea transpune Directiva 1990/269/CEE, publicata
în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.

10. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerintele minime de
securitate sisanatate în munca
referitoare la utilizarea echipamentelor
cu ecran de vizualizare.
Hotarârea transpune Directiva 1990/270/CEE, publicata
în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr.L 156/1990.

SCOP


Planul de Securitate siSanatate a Muncii pe Santiere,

-precizeaza
toate obiectivele simasurile ce trebuie luate în scopul derularii
proiectului/lucrarii si activitatilor aferente, conform reglementarilor legale în vigoare,

-prevede cerintele de securitate sisanatate aplicabile pe santier,

-specifica
riscurile care pot aparea,

-indica
masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor,

-contine masuri specifice privind lucrarile care implica
riscuri specifice pentru
sanatatea si securitatea lucratorilor.

-defineste cerintele de dotare, calificare, instruire precum si verificare a lucratorilor
ce deruleaza
proiectul/lucrarea.


-asigura
investitorul/beneficiarul ca cerintele specifice ale proiectului sunt
respectate si aplicate, în conformitate cu prevederile HGR nr. 300/2006 privind cerintele
minime de securitate sisanatate pentru santiere temporare si mobile.

Acest plan de securitate sisanatate este un document amplu (o documentatie
tehnico-organizatorica, cu suport financiar inclus în devizul general al proiectului lucrarii), ce
contine un ansamblu de masuri ce trebuie prevazute si realizate în scopul:

-prevederii riscurilor profesionale ce pot aparea pe perioada desfasurarii activitatilor
din santier;

-protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor si a altor participanti la procesul de
munca, care va fi preluat si respectat de catre Contractor(-i) si toti subcontractorii angajati în
derularea proiectului.

Înainte de începerea lucrarilor fiecare contractor si subcontractor au obligatia sa
întocmeasca
un Plan Propriu de Securitate siSanatate, ce se va elabora în concordanta
cu
prevederile prezentului Plan de Securitate siSanatate pe Santiere si care va contine aspectele
prevazute de Hotarârea de Guvern 300/2006 privind cerintele minime .

Acest plan va evolua si se va dezvolta pe durata elaborarii si desfasurarii proiectului
pentru operarea oricaror schimbari ce pot surveni pe parcurul proiectului.

OBIECTIVE


Obiectivul Planului de Securitate siSanatate pe Santiere este acela de a defini scopul,
cerintele simasurile ce trebuie luate pe perioada executiei lucrarilor si în cazul interventiilor
ulterioare. Acesta va fi folosit pentru:

A demonstra ca
proiectul va implementa un sistem de organizare a securitatii si
sanatatii muncii eficient si coerent;
A arata cum sunt identificate, evaluate, controlate si diminuate toate pericolele si
efectele asupra omului, proprietatii si mediului
Informarea executantilor (contractori-subcontractori) cu privire la cerintele minime
de securitate sisanatate care vor fi impuse prin proiect.
Stabilirea unui cadru unitar pentru implementarea si succesiunea initiativelor de
protectie sisanatate de-a lungul diferitelor faze ale activitatii de constructie.
Precizarea cerintei obligatorii pentru toti executantii de a avea Planuri proprii de
securitate sisanatate pe santiere, si evaluari de riscuri pentru toate tipurile de lucrari pe care
le executa.
Tuturor partilor li se va cere sa
participe, sa
contribuie la dezvoltarea viitoare a acestui
Plan sisa
fie de acord cu implementarea acestuia

Toate obiectivele proiectului si Planului de Securitate siSanatate urmaresc sa
realizeze proiectarea, constructia si receptia Proiectului cu:

o Zero accidente;
o Numar minim de cazuri tratate medical;
o Efectuarea de lucrari fara
riscuri sau cu riscuri foarte mici;
o Conformarea cu legislatia românasi cea europeana
aplicabila;
-DEFINITII



În sensul prrezentului plan, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa
cum urmeaza:

 Santier temporar sau mobil, denumit în continuare santier -orice santier în care
se desfasoara
lucrari de constructii sau de inginerie civila;
 Beneficiar (investitor) -orice persoana
fizica
sau juridica
pentru care se executa
lucrarea si care asigura
fondurile necesare realizarii acesteia;
 Manager de proiect -orice persoana
fizica
sau juridica, autorizata
în conditiile legii si
desemnata
de catre beneficiar, însarcinata
cu organizarea, planificarea, programarea si
controlul realizarii lucrarilor pe santier, fiind responsabila
de realizarea proiectului în
conditiile de calitate, costuri si termene stabilite;
 Proiectantul lucrarii -orice persoana
fizica
sau juridica
competenta
care, la comanda
beneficiarului, elaboreaza
documentatia de proiectare;
 Sef de santier -persoana fizica
desemnata
de catre antreprenor sa
conduca
realizarea
lucrarilor pe santier sisa
urmareasca
realizarea acestora conform proiectului;
 Antreprenor (constructor, contractant, ofertant) -orice persoana
fizica
sau juridica
competenta
care executa
lucrari de constructii-montaj, în baza unui proiect, la
comanda beneficiarului;
 Accident de munca
-vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara
de munca de cel putin
3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
 Boala
profesionala
-afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii
sau profesii, cauzata
de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului
de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de munca;
 Boala
legata
de profesie -boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura
profesionala;
 Echipament de munca
-orice masina, aparat, unealta
sau instalatie folosita
în munca;
 Echipament individual de protectie -orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit
de un lucrator pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa
îi puna
în pericol securitatea sisanatatea la locul de munca, precum si orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
 Loc de munca
-locul destinat sa
cuprinda
posturi de lucru, situat în cladirile
întreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii si/sau unitatii
la care lucratorul are acces în cadrul desfasurarii activitatii;
 Pericol grav si iminent de accidentare -situatia concreta, realasi actuala careia îi
lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice moment;
 Securitate sisanatate în munca
-ansamblul de activitati institutionalizate având ca
scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca, apararea
vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante
la procesul de munca;
 Incident periculos -evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei

activitati sau a unui echipament de munca
sau/si din comportamentul neadecvat al
factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba
asemenea
urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca
pagube materiale;

 Zone cu risc ridicat si specific -acele zone din cadrul întreprinderii si/sau unitatii în
care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
 Accident care produce incapacitate temporara
de munca
(ITM) -accident care
produce incapacitate temporara
de munca
de cel putin 3 zile calendaristice
consecutive, confirmata
prin certificat medical;
 Accident care produce invaliditate (INV) -accident care produce invaliditate
confirmata
prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisa
de organele
medicale în drept;
 Accident mortal (D) -accident în urma caruia se produce decesul accidentatului,
confirmat imediat sau dupa
un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
 Accident colectiv -accidentul în care au fost accidentate cel putin 3 persoane, în
acelasi timp si din aceleasi cauze, în cadrul aceluiasi eveniment;
 Accident de munca
de circulatie -accident survenit în timpul circulatiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutier, daca
persoana vatamata
se afla în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu;
.
Accident de munca
de traseu:
a)
accident survenit în timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca
la
domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;

b)
accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa
în locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca
la locul unde ia masa si
invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul;

c)
accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca
la locul unde îsi
încaseaza
salariul si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;

 Invaliditate -pierdere partiala
sau totala
a capacitatii de munca, confirmata
prin
decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisa
de organele medicale în drept;
 Invaliditate evidenta
-pierdere a capacitatii de munca
datorata
unor vatamari
evidente, cum ar fi un brat
smuls din umar, produse în urma unui eveniment, pâna
la
emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de catre organele medicale
în drept;
 Intoxicatie acuta
profesionala
-stare patologica
aparuta
brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munca;
 Îndatoriri de serviciu -sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de
munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa
postului, deciziile scrise, dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau
ale sefilor ierarhici ai acestuia.
MEMORIU TEHNIC


1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea investitiei:
"Regularizare albie pârâu tarcau ”, judetul Neamt


1.2. Amplasamentul (tara, regiunea, judetul, localitatea):
Lucrarile cuprinse in prezenta documentatie sunt amplasate pe pârâul Tarcau, pe
teritoriul localitatii Cazaci, comuna Tarcau, în sud-vestul judetului Neamt.

Hidrografic, amplasamentul lucrarilor se afla
în subbazinul hidrografic al pârâului
Tarcau, care face parte din bazinul hidrografic de ordinul I al râului Siret, subbazinul Bistrita,
având codul cadastral dupa
lucrarea „Atlasul cadastral al apelor” XII – 1.49, pârâul Tarcau
fiind afluent de dreapta al râului Bistrita.

Accesul în zona
se efectueaza
din DN 15 – Piatra Neamt
– Bicaz si apoi pe drumul
comunal DC 135 – Tarcau – Ardeluta.

Localitatea Cazaci este situata
la 8 km de Tarcau si la 15 km de orasul Bicaz.

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. Situatia actualasi informatii despre entitatea responsabila
cu implementarea
proiectului
In baza contractului incheiat intre S.C. Geostud S.R.L. Bacau in calitate de proiectant
de specialitate si S.C. Financiar Acces S.R.L. Bacau, in calitate de achizitor, au fost
executate studii geotehnice de specialitate necesare pentru proiectarea si executia unui Zid de
sprijin la obiectivul de investitii „Regularizare albie parau Tarcau la Tarcau, judetul
Neamt”.

Scopul prezentei documentatii îl reprezinta
regularizarea albiei pârâului Tarcau pe o
lungime de 800 m si consolidari ale malurilor pe o lungime de 777 m .

2.2. Descrierea investitiei
Neceistatea investitiei:Caracterul torential al pârâului Tarcau, albia cu
sectiuni transversale reduse pe anumite sectoare, în principal din cauza colmatarii
dar si a unor obstacole naturale si antropice existente în calea curgerii apei, traseul
sinuos, etc. determina
revarsarea frecventa
a apelor si frecvente instabilitati ale
malurilor în zona localitatii Cazaci, unde se afla
un numar mare de locuinte,
importante obiective economice, sicai de comunicatie.

Astfel, în anul 2005 au fost afectate gospodarii ale populatiei si
infrastructuri în valoare totala
de 8 150 mii lei. În pofida unui procent destul de
ridicat al prezentei vegetatiei forestiere pe versanti, relieful si îndeosebi pantele
mari ale acestora fac ca în cazul ploilor torentiale, timpul de concentrare sa
fie
mic, iar viiturile produse sa
aiba
un caracter violent.

Ca urmare are loc pe de o parte erodarea albiei si deteriorarea unor obiective
social – economice (constructii gospodaresti din intravilanul localitatilor, poduri si
podete, terenuri agricole, etc.) si, pedealta
parte, inundarea si colmatarea
terenului adiacent.

Alaturi de aparitia brusca
a unor debite lichide de valori ridicate pe acest
pârâu, în timpul viiturilor, apele antreneaza
un volum important de aluviuni care
partial se depun în albie ducând la colmatarea ei si reducerea capacitatilor de
tranzit a viiturilor.

Depunerile în albie pot fi observate destul de bine pe profilul în lung al vaii
si pe sectiunile transversale din partea inferioara.


Oportunitatea investitiei, Având în vedere cele de mai sus, sunt necesare si
oportune lucrarile aprobate prin studiul de fezabilitate, care vor avea urmatoarele
efecte pozitive:

· Crearea conditiilor de scurgere la viituri în albia pârâului Tarcau, fara
producerea de eroziuni (în special a malurilor), colmatari si inundatii, prin lucrari
de recalibrare a albiei;
· Apararea obiectivelor socio – economice aflate în imediata vecinatate,
amenint
ate datorita
eroziunii s
i prabus
irii malurilor prin lucrari de apa
rari de maluri si de
corectare a traseului atât în plan orizontal cât s
i în plan vertical.
2.3. Date tehnice ale investitiei
2.3.1. Zona si amplasamentul
Amplasamentul propus de catre proiectantul general in vederea efectuarii studiului
geotehnic, se dispune de-a lungul paraului Tarcau si urmareste pe o distanta de aprox. 800 m.

D.C. 135 Tarcau – Ardeluta.
2.3.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza
sa
fie ocupat
Amplasamentul lucrarilor se afla
în subbazinul hidrografic al pârâului Tarcau, care
face parte din bazinul hidrografic de ordinul I al râului Siret, subbazinul Bistrita, având codul
cadastral dupa
lucrarea „Atlasul cadastral al apelor” XII – 1.49, pârâul Tarcau fiind afluent de
dreapta al râului Bistrita.

2.3.3.Situatia ocuparilor definitive de teren

Lucrarile de constructii ce urmeaza
a fi executate necesita
ocuparea unei suprafete de
teren având categoria de folosinta
teren neagricol, respectiv teren cu apa.

-Clasa de importanta
a obiectivului -

Pe baza criteriilor precizate in normele indicativ NP– 074/2007, anexa nr. I.1, tabelul
A3, aprobate de MDLPL, pentru terenul de fundare constituit din aluviuni grosiere –
pietrisuri cu bolovanisuri, punctajul pentru categoria geotehnica este de 9 puncte si ca urmare
amplasamentul studiat se inscrie in “categoria geotehnica 1“, cu risc geotehnic redus.

-in conformitate cu STAS 3300 / 2 – 85 calculul terenului de fundare si
dimensionarea definitiva a fundatiilor se va putea face utilizând Pconv. = 500 KPa ( in
situatia fundamentarii lucrarilor la nivelul gresiei de Fusaru ) si Pconv. = 350 KPa ( in
situatia fundamentarii lucrarilor la nivelul depozitelor aluvionare grosiere ), pentr. incarcari
din gruparea fundamentala ;

-clasa de importanta a constructiei se va lua in conformitate cu „Normativul pentru
proiectare antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si
industriale -P 100 / 06”, iar categoria de importanta in conformitate cu H. G. 766 / 97 ;

-adâncimea minima de inghet in zona amplasamentului studiat este de -1,00 m.
C.T.N., conform hartii de zonare dupa adancimea maxima de inghet din STAS 6054 / 1977
;

-conform hartii de zonare climatica ( SR 10907/1-97 ), amplasamentul se afla
situat in zona climatica III ( cu 18o C, temperatura de calcul iarna ), respectiv zona climatica
II ( STAS 6472/2-83, cu 25o C, temperatura de calcul vara ) ;

-conform NP – 082 – 2004, publicat in M.Of. al Romaniei -Partea I nr. 784 /
29.VIII.2005 Anexa A – Zonarea actiunii vantului asupra constructiilor pe teritoriul
Romaniei – Figura A.2 -valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului, mediata pe
10 min., avand 50 ani interval mediu de recurenta ( repartitia Gumbel ), in zona
amplasamentului studiat este de 0,5 kPa ;


-conform CR – 1 – 1 – 3 – 2005 – Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, avand intervalul mediu de recurenta
IMR – 50 ani – Figura 2.1., in zona amplasamentului studiat este : s 0,k = 2,0 kN/m2 ;

2.3.4. Adâncimea de înghet
Adâncimea minima de inghet in zona amplasamentului studiat este de -1,00 m.
C.T.N., conform hartii de zonare dupa adancimea maxima de inghet din STAS 6054 / 1977.

2.3.5.Caile de acces permanente

Distantele fata
de principalele cai de comunicatie sunt foarte favorabile. Accesul în
zona
se efectueaza
din DN 15 – Piatra Neamt
– Bicaz, pe drumul comunal DC 135 – Tarcau

– Ardeluta.
Concluzii si recomandari

Având în vedere ca la lucrarile ce urmeaza a se executa, pe parcursul executarii
acestor lucrari pot aparea diverse fenomene ce nu s-au remarcat in etapa de prospectare, se
recomanda beneficiarului si proiectantului general dispunerea efectuarii in stadiul de executie
a lucrarilor de investitii a unei cercetari geotehnice de control (de monitorizare geotehnica a
executiei);

-se va urmari ca lucrarile de constructie legate de terenul de fundare sa fie realizate
in conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, daca este necesar, adaptarea detaliilor
de executie pe masura avansarii lucrarilor, in functie de conditiile geotehnice intâlnite si de
comportarea constructiei in faza de executie;

-monitorizarea geotehnica a executiei va fi finalizata prin intocmirea unui Raport
de monitorizare, care va fi supus verificarii la cerinta Af.

-excavatiile pentru fundatii se vor executa in taluz natural cu panta in cf. cu tabelul
nr. 2 sau cu pereti verticali sprijiniti corespunzator adancimii si deschiderii excavatiei (
conform Normativ NP 120 – 2006 );
-pentru a nu periclita stabilitatea peretilor sapaturilor nesprijinite, este interzisa depozitarea
pamintului excavat la o distanta mai mica de 0,50 m. de la marginea superioara a sapaturii,
iar a materialelor la o distanta mai mica de 2,00 m.

Descrierea lucrarilor si tehnologia de executie

În b.h. Tarcau scurgerea are un caracter torential cu viituri puternice încarcate cu cantitati
considerabile de material solid, în special format din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri. În perioadele
cu debite mijlocii si mici toata
aceasta
cantitate de material se depune, apa serpuind printre bolovani.

La viitura
albia minora
îsi modifica
sectiunea, materialul depus la debite mici si mijlocii este
antrenat, prin aceasta curentul încarcat cu material devine distrugator pentru toate obstacolele
(naturale -maluri si/sau lucrari – aparari de maluri, diguri de protectie, obiective socio – economice)
ce apar în calea lui.

Datorita
caracterului pronuntat torential al pârâului Tarcau , gradului de sinuozitate ridicat
al sectorului si, mai ales datorita
precipitatiilor din ultima perioada, o parte din lucrarile de aparari
de maluri existente au fost degradate, în principal prin eroziuni de fund pronuntate care au
condus la înclinarea si uneori la prabusirea acestora.

Pentru stavilirea procesului de eroziune a malurilor si evitarea producerii în continuare de
pagube prin scoaterea din circuit a noi suprafete de intravilan si afectarea grava
a gospodariilor si
obiectivelor socio-economice din zona, prin studiul de fezabilitate, s-au prevazut si au fost aprobate
urmatoarele lucrari, lucrari ce fac obiectul prezentei documentatii:

-aparari de maluri ;

-lucrari de recalibrare a albie ;

1. Trasarea lucrarilor

Trasarea, respectiv materializarea pe teren a amplasamentelor lucrarilor prevazute în
plan orizontal si vertical, se va face în baza planurilor topografice de detaliu si a profilelor
longitudinale (scara 1:1000, 1:100 ) unde se prezinta
toate detaliile de amplasare: ax
longitudinal, sectiuni transversale, curbe de racordare, dispozitii generale, etc. si având în
vedere reperii topografici nominalizati.

Executantul, va realiza lucrarile de recalibrare a albiei si consolidare a malurilor pe
traseul proiectat al albiei regularizate, materializând aliniamentele si curbele prin marcarea
punctelor de intrare si iesire, cu jaloane pentru ax si picheti.

Curbele de racordare a aliniamentelor se vor realiza conform elementelor redate pe
planurile de situatie si în profilele longitudinale.

Executantul va face recunoasterea în detaliu a traseelor de amplasare a lucrarilor
împreuna
cu proiectantul, pentru precizarea pozitiilor liniilor electrice sau a conductelor
îngropate de gaze, alimentare cu apa, cablurilor telefonice siacaminelor, precum si a altor
puncte vizibile la suprafata terenului, luându-se informatii de la localnici daca
în zona
sunt
conducte sau cabluri instalate în subteran, sau daca
terenurile au avut anterior destinatii
speciale, pentru a se lua masurile de protectie adecvate.

Înainte de începerea lucrarilor de excavare, executantul va lua legatura cu detinatorii
de teren, întreprinderile de exploatare a retelelor electrice, telefonice, de gaze si alimentare cu
apa
pentru precizarea amplasamentelor cablurilor si conductelor subterane, terenurilor cu
destinatie specialasi stabilirea conditiilor de executare a lucrarilor.
Punctele de intersectie ale acestor constructii speciale se vor marca vizibil, executia lucrarilor
facându-se manual cu multa
atentie si sub directa supraveghere a delegatului beneficiarului
constructiei existente.

Amplasarea constructiilor consta
din materializarea pe teren, a urmatoarelor:

-repere principale de amplasament;

-trasarea axului constructiilor si a limitelor în care se executa;

-marcarea cotelor de executie si caracteristicile geometrice ale constructiilor.

Trasarea constructiilor se va realiza de catre executant prin materializarea pe teren a
capetelor amonte si aval prin picheti, a punctelor de amplasare a constructiilor si a punctelor
de intersectie a lucrarilor cu obstacole subterane (cabluri, conducte). Pichetii care definesc
amplasamentul constructiilor vor avea patru martori, amplasati în diagonala
câte doi, la
distante convenabile, care sa
îi fereasca
de degradare în timpul executarii sapaturilor,
depozitarii pamântului, a materialelor si în timpul circulatiei pe marginea albiei.

Amplasarea lucrarilor în zona liniilor electrice aeriene va respecta "Instructiunile
privind reglementarea coexistentei liniilor electrice aeriene, cu tensiuni peste 1kV, cu
sistemele de îmbunatatiri funciare", indicativ MEE: PE 122/82.

La amplasarea lucrarilor în zona eventualelor conducte de gaze se vor respecta
conditiile normativului I6/98 „Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si
instalatiilor de utilizare a gazelor naturale”.

Orice lucrare de terasamente va fi începuta
dupa
efectuarea operatiei de predareprimire
a amplasamentului si trasarii reperelor cotei zero. Aceste operatii vor fi consemnate
într-un proces verbal încheiat de delegatii investitorului, proiectantului si executantului.

Înainte de începerea miscarii terasamentelor se va verifica trasarea pe teren, atât în
ansamblu cât si pentru fiecare lucrare în parte, determinându-se daca
se încadreaza
în limitele
prevazute în caietele de sarcini. În cazul în care aceste abateri nu pot fi respectate, se va
solicita prezenta si acceptul proiectantului, pentru solutionarea operativa
a situatiei aparute,
avându-se în vedere prevederile Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii, indicativ C56-85.

2. Antemasuratoarea

Se vor respecta prevederile din proiect si cantitatile de lucrari cuprinse în
documentatie. Obligatia masurarii lucrarilor si verificarea decontarii, revine beneficiarului
prin dirigintele de santier.

Pe baza planselor de executie, a tehnologiei si a anexelor-fise de calcul, in Volumul
III – Liste de cantitati sunt prezentate antemasuratorile pe stadii fizice pentru fiecare catgorie
de lucrari.

~Asigurarea de calcul, încadrarea în categoria de importanta
si
cerintele de verificare ale proiectului ~

a/ Asigurarea de calcul. Conform STAS 4273-83, privind încadrarea în clase de
importanta
a constructiilor hidrotehnice, lucrarile prevazute sunt ca însemnatate functionala
principale, iar ca durata
de exploatare permanente (definitive). Din punct de vedere al
importantei economice, functie de obiectivele aparate, lucrarile se încadreaza
în clasa a IV-a
de importanta.

În functie de aceste conditii, potrivit STAS 4068-2-87 privind probabilitatile debitelor
si volumelor maxime de apa
în conditii naturale si speciale de exploatare, asigurarea de calcul
este debitul cu probabilitatea de depasire de 1%.

b/ Categoria de importanta
a lucrarilor, determinata
în conformitate cu
„metodologia de stabilire a categoriei de importanta
a constructiilor”, aprobata
cu Ordinul

M.L.P.A.T. nr. 31/N/1995 este „C” normala.
c/ Cerinte de verificare ale proiectului. În conformitate cu prevederile Legii nr.
10/1995 privind calitatea în constructii, a Regulamentului de verificare si expertizare tehnica
de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor, aprobat prin Hotarârea
Guvernului nr. 925/1995 si Îndrumatorului privind aplicarea prevederilor Regulamentului
mentionat mai sus, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996, verificarea
proiectului se va face pentru cerintele A (Rezistenta
si stabilitate), B (Siguranta
în
exploatare) si D (Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului).

1. Aparari de maluri
Pentru stavilirea proceselor de degradare a malurilor si stoparea înaintarii albiei
minore a pârâului în zona de intravilan a localitatii Brates, localitate componenta
a comunei
Tarcau, se propun lucrari de aparare a malurilor pe 777 m, în solutia constructiva
zid de
sprijin din beton, solutie adoptata în functie de conditiile hidrologice (viteze mari ale apei la
viituri si forta mare distructiva
a viiturilor data de viteza apiei si de incarcarea curentului cu
material solid ) si geotehnice(teren de fundare foarte diferit pe traseul apararilor de mal
trecând frecvent de la depozite grosiere constituite din bolovanisuri cu pietrisuri si subordonat
nisipuri -aluviuni la gresie silicioasa compacta, dura, in placi dispuse pe alocuri la
verticala).

Apararile de maluri sunt lucrari longitudinale pentru protejarea malurilor împotriva
actiunii de erodare a apelor si se vor realiza din beton C 12 /15 dublu armat cu plasa
sudata.

Zidul, asimilat la dimensionare cu un zid de sprijin are latimea la coronament de 0,40
m, panta paramentului dinspre talvegul albiei m = 0,20 m, paramentul interior vertical,
înaltimea 2,50 m, adîncimea de fundare 1,00 m si talpa fundatiei 1,90 m sub forma
de consola
pe paramentul interior, cu lungimea de 1,00 m.

Pe paramentul interior vertical se va realiza un dren – filtru invers de 40 cm, din piatra
si geotextil care descarca
prin barbacane Ø 80 mm dispuse la 1.00 m distanta.

In spatele zidului de beton se va realiza o umplutura
din material local bine compactat
care sa
racordeze terenul adiacent cu coronamentul zidului cu o înclinare spre albie de minim
4 %, iar acolo unde cota terenului adiacent este sub cota coronamentului zidului se va realiza
un dig din material local cu latimea la coronament 3,00 m, si taluzul opus zidului 1 : 2,5.

Apararile de maluri se vor încastra în maluri atât în zona amonte cât si în aval.

Amplasarea lucrarilor este prezentata
în planurile de situatie cu propuneri de lucrari


2. Lucrari de recalibrare a albiei
Prin prezenta documentatie se propune recalibrarea albiei pe sectorul pe care se
realizeaza
apararile de mal , pe o lungime de 800 m.

Elementelor sectiunii transversale au fost determinate astfel încât sa se realizeze o
sectiune care sa
permita
tranzitarea, fara
depasirea cotei de inundare la debitul de calcul, însa
având în vedere lungimea mica pe care se realizeaza, lucrarile de recalibrare realizate în
aceasta etapa nu vor rezista daca nu se vor extinde pe lungimi mari, datorita depunerilor ce au
loc frecvent în albie.

Volumul total de terasamente necesar recalibrarii albiei este de 37 690mc.

Elementele caracteristice ale albiei recalibrate si volumele de lucrari sunt prezentate
în profilul longitudinal.

-ORGANIZAREA DE SANTIER SI PENTRU REALIZAREA
PRODUCTIEI


-Schema de organizare de santier -

Având în vedere volumele de lucrari care trebuiesc realizate si necesarul de resurse
(materiale, utilaje si forta
de munca), corelat cu durata de executie a lucrarilor estimata,

precum siamarimii suprafetei, pe care sunt raspândite lucrarile de amenajare, orientativ, s-a
considerat o schema
de organizare de santier la nivel de punct de lucru.

Organizarea de santier propusa, în zona limitrofa
lucrarilor, va asigura:
-platforma
de depozitare materiale;
-împrejmuire.

Amplasamentul luat în consideratie, limitrof drumului comunal riveran paraului
Tarcau ofera
posibilitatea racordarii la retelele de alimentare cu energie electrica
comunale si
realizarea unor lucrari provizorii pentru alimentarea cu apa.

Serviciile sanitare se vor asigura de catre personalul de specialitate din comuna
Tarcau, iar în cazuri de urgenta
se va putea solicita sprijinul personalului medical din cadrul
unitatilor de profil din orasele din apropiere(Bicaz, Piatra Neamt,etc.).

Schema de organizare propusa
este orientativa, functie de particularitatile specifice,
fiecare ofertant poate adopta solutie proprie de organizare cu obiecte de cazare, social –
culturale, tehnico – administrative, de realizare a productiei auxiliare si pentru deservirea
productiei, pe amplasamente convenabile, cu acordul proprietarilor de teren.

Programul de realizare si receptie a lucrarilor

Durata totala
de realizare a lucrarilor în cadrul prezentului obiectiv de investitie este
de 2 luni, pe parcursul a 1 an calendaristic.

Având în vedere conditiile naturale specifice zonei, în special cele de relief si
climatice, executantul va trebui sa-si organizeze activitatea, astfel încât sa
se încadreze în
graficul de realizare a lucrarilor pe obiect, cât si pe categorii de lucrari.

În acest sens, se prezinta
programul de executie si receptie a lucrarilor de baza,
prevazându-se cu prioritate executarea lucrarilor.

Receptia la terminarea lucrarilor cât si receptia finala, la expirarea perioadei
de garantie se va efectua în conformitate cu prevederile "Regulamentului de receptie
a constructiilor si instalatiilor aferente acestora", aprobat prin HGR Nr. 273/94.

Laboratoarele executantului si testele care cad în sarcina sa


În vederea asigurarii controlului calitatii lucrarilor, conform normelor legale în
vigoare, executantul va trebui sa
fie dotat cu laboratoare care sa
îi permita
efectuarea testelor
si experimentarilor care se impun.

Laborator geotehnic pentru efectuarea testelor si încercarilor privind verificarea
compactitatii terasamentelor conform STAS 9850/1989.

Se vor mai avea în vedere normativele tehnice si metodologia în vigoare pentru
dotarea laboratoarelor de constructii-montaj si autorizarea laboratoarelor de încercari în
constructii, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/2.10.1995.

Probe, teste si verificari ale lucrarilor

Orice lucrare de terasamente va fi începuta
numai dupa
efectuarea operatiei de predare

– primire a amplasamentului si bornelor de reper, consemnata
într-un proces -verbal încheiat
de delegatii investitorului, proiectantului si executantului.
Înainte de începerea lucrarilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren,
atât în ansamblu cât si pentru fiecare lucrare în parte, determinându-se daca
se încadreaza
în
abaterile prevazute în normativul C56-85. În cazul în care aceste abateri sunt depasite,
lucrarile nu pot fi începute decât cu acordul scris al proiectantului.

Metodele si regulile pentru verificarea lucrarilor se vor face potrivit STAS 5091/71 –
Prescriptii generale, STAS 8390/81 – Lucrari de combaterea eroziunii solului si Normativului
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C
56-85.

Protejarea lucrarilor executate si a materialelor în santier

Protectia lucrarilor realizate pâna
la receptia acestora si preluarea de catre investitor
(unitatea de exploatare) cât si a materialelor, în santier, se va asigura de executant prin paza
directasi /sau împrejmuire.

Dupa
receptia lucrarilor, întretinerea, exploatarea si paza acestora revine investitorului
sau unitatii de exploatare care va prelua lucrarile.

-Protectia mediului


1°. Executantul va asigura în permanenta
o buna
întretinere a utilajelor si mijloacelor
de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanti si / sau lubrefianti în apa
sau pe drumurile de acces.

De asemenea, executantului îi revine sarcina de a reduce în limita posibilitatilor
emisiile de noxe (provenite de la utilaje si mijloacele de transport) atât prin permanenta
verificare si întretinere a parcului auto cât si prin achizitionarea de carburant corespunzator
calitativ.

2°. Executantul va monitoriza în permanenta
starea tehnica
a statiei de alimentare cu
carburanti si a rezervoarelor de stocare a acestora.

3°. Executantul se va dota cu un minim de absorbanti si /sau substante neutralizatoare
pentru a putea asigura o interventie rapida
în caz de poluare accidentala
generata
de pierderi
de carburanti si /sau lubrefianti.

4°. Executantul va asigura pe toata
perioada desfasurarii lucrarilor, întretinerea
drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele si mijloacele sale de transport si va lua
masurile necesare în vederea limitarii emisiilor de praf generate de circulatia auto pe aceste
drumuri – se va efectua stropirea drumurilor cu apa
cu ajutorul unei cisterne special
amenajata.

5°. Executantul va lua si alte masuri pe care le considera
necesare în vederea
eliminarii sau limitarii oricarei forme de impact negativ asupra mediului.

6°. Executantul va asigura la terminarea executiei investitiei, demontarea tuturor
componentelor organizarii tehnologice care au concurat la realizarea lucrarilor (birouri,
atelier reparatii parc auto, statie de alimentare carburanti, rezervoare carburanti, magazie


lubrefianti, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se
va asigura eliberarea terenului de toate deseurile rezultate în urma operatiunilor de
dezafectare.

Executantul va executa lucrari de refacere ecologica
a terenului pe care a fost
amplasata
organizarea tehnologica
mentionata.

-CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE SANTIER -

Controlul calitatii lucrarilor de constructii – montaj se exercita
de proiectant,
investitor, executant si organismele teritoriale ale Inspectiei de stat în constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului, obligatiile siraspunderile factorilor implicati
fiind reglementate prin urmatoarele acte normative:

-Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii;

-Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/1995 privind controlul statului în fazele de executie
determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor;

-Regulamentul privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat prin H.G.R.
nr. 272/1994;

-Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta
a constructiilor aprobat
prin H.G.R. 261/1994.

Conform prevederilor „Normelor de utilizarea formularelor tipizate aprobate în
activitatea de control tehnic de calitate în constructii – montaj” din 1987, operatiile care
necesita
control pe santier sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Cu acceptul inspectiei teritoriale si investitorului s-au stabilit “fazele
determinante” pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, care sunt înscrise în
“programul de control privind calitatea lucrarilor de constructii – montaj în faze de
executie determinante”, anexat la documentatie. La stadiul fizic de realizare a lucrarilor
de constructii corespunzator fazei determinante, executia nu mai poate continua fara
acceptul scris al investitorului, proiectantului si executantului si autorizata
de inspectia
teritoriala
de stat (acordarea fazei).

Tabelul nr. 4

Nr.
crt.
Subactivitate Scopul verificarii Actul încheiat


0

1

2

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Receptia calitativa
a
materialelor sia
elementelor de
constructii – montaj si
instalatii

Verificari si analize de
laborator pentru
determinareacalitati
materialelor sia
elementelor de
constructii – montaj si
instalatii

Verificari la faza
pregatitoare a executiei
lucrarilor

Verificarea pe teren a
calitatii lucrarilor

Atestarea calitatii
instalatiilor tehnologice

Verificari efectuate de
controlorii tehnici de calitate

Calitatea materialelor livrate

Calitatea betonului livrat

Receptia calitativa
pe loturi a
elementelor de constructii

Gradul de compactare a pamântului
Gradul de umiditate
Recoltarea probelor de pamânt
Transmiterea probelor de beton
Încercarea la compresiune a
cuburilor de beton

Încercari la probele de ciment

Trasarea lucrarilor
Predarea – primirea frontului de
lucru

Receptia calitativa


Evidenta betoanelor turnate
Receptia calitativa
a materialelor, si
elementelor de constructii –
instalatii
Atestarea statiei de betoane
Verificarea saptamânala
a sistemelor
de dozare si cântarire
Verificari la datele stabilite de
acestia

Certificat de garantie

Certificat de calitate

Proces verbal de receptie

Buletin de verificare
Buletin de verificare
Buletin de recoltare
Borderou de transmitere

Buletin de încercare

Comunicare pentru
încercari
Proces -verbal de trasare
Proces -verbal de predare
-primire
Proces – verbal de
receptie
Condica
pentru evidenta


Registru pentru receptie

Certificat de atestare
Registru de verificare

Comunicari

Autorizarea continuarii lucrarilor se face pe baza constatarii ca
s-au efectuat de catre

proiectant, constructor si investitor, toate verificarile directe si prin cercetarea
documentelor care atesta:

-calitatea materialelor puse în opera, si în special a acelora care confera
rezistenta,
durabilitate si siguranta
în exploatarea constructiilor;

-calitatea lucrarilor care au devenit ascunse;
-calitatea lucrarilor constatate de catre proiectant cu prilejul controalelor efectuate în
conformitate cu obligatiile acestuia, potrivit legii.

-URMARIREA COMPORTARII ÎN TIMP SI A EFICIENTEI LUCRARII


Urmarirea comportarii în timp a constructiilor din cadrul obiectivului de investitie,
este o îndatorire permanenta
a proiectantului, executantului, investitorului si unitatii de
exploatare.

În activitatea de urmarire a comportarii lucrarilor se va tine seama de:

-"Normele departamentale de urmarire a comportarii în timp a constructiilor de
hidroamelioratii" -indicativ CD 119/78;

-"Normele tehnice departamentale privind întretinerea si exploatarea lucrarilor de
combaterea eroziunii solului si torentilor" -indicativ CD 150/85;

-Regulamentul privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si
postutilizarea constructiilor, conform HGR 261/1994.

Urmarirea comportarii în timp, va consta din:

-verificarea în timpul executiei si dupa
terminarea lucrarilor, a modului cum
functioneaza
constructiile realizate;

-obtinerea prin observatii, masuratori directe si încercari de laborator, a informatiilor
necesare, în vederea luarii deciziilor de perfectionare a constructiilor, astfel încât acestea sa
corespunda
cerintelor impuse sisa
prezinte siguranta
în exploatare.


Urmarirea în timpul executiei are drept obiectiv:

-respectarea prevederilor din proiect, cu privire la amplasare, dimensiuni, solutii
constructive si tehnologii;

-calitatea materialelor;

-respectarea ordinii de executie;

-calitatea lucrarilor ascunse;

-evolutia conditiilor hidrogeologice;

-siguranta constructiilor si eventualele deformari;

-durabilitatea si functionalitatea constructiilor.

Obiectivul principal în cadrul urmaririi, este semnalizarea în timp a aparitiei unor
deficiente, care se obtin prin:

-cercetari periodice de laborator;

-observare vizuala.

~GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI~

Lucrarile aferente investitiei „REGULARIZARE ALBIE PÂRÂU TARCAU LA
TARCAU”, JUDETUL NEAMT
se propune a se realiza în maximum 2 luni calendaristice,
aceasta fiind conditionata
de angajarea cu maxima
responsabilitate a tuturor factorilor ce
concura
la promovarea lucrarilor.

Etapele de realizare sunt:

• Realizarea lucrarilor de recalibrare albie;
• Realizarea lucrarilor de aparari de mal;

Receptia lucrarilor.
Graficul de realizare propus este prezentat in volumul III – Liste de cantitati
<< Organizarea activitatii de Securitate siSanatate a Muncii >>


°°°°. Beneficiarul investitiei încredinteaza
organizarea activitatii de sanatate si securitate a
muncii pe parcursul executarii lucrarii, unei persoane desmnate în functia de coordonator de securitate
sisanatate în munca
care este autorizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale sa
efectueze
aceasta
sarcina.


°°°°. La lucrarile de excavatii executate cu buldozerul sau excavatoare se vor respecta
prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de sapat.

Deserventul utilajului este obligat sa
observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de
surpare sa
îndeparteze utilajul din zona periculoasa.

O atentie deosebita, trebuie acordata
descarcarii cupei excavatorului în autovehicule,
care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operatii.


°°°°. La încarcarea manualasi mecanica
a diverselor materiale, precum si transportul
acestora cu mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operatii.


°°°°. Pentru situatii de viitura
executantul va instala un sistem propriu de atentionare.
În caz de pericol se vor evacua utilajele si personalul la cota
neinundabilasi accesibila,
asigurând accesele si se vor proteja, pe cât posibil, zonele expuse la eroziuni.


°°°°. Aceste masuri nu sunt limitative, executantul poate lua si alte masuri care sa
evite
accidentele tehnice sau cele ale personalului.


°°°°. În timpul executiei lucrarilor, are obligatia de a lua toate masurile pentru evitarea
oricarei accidentari a personalului.


°°°°. Executantul are obligatia sa
execute instructaje de protectia muncii, în care sa
se
insiste asupra celor cu caracter de periculozitate.

Zonele cu restrictii ale intersectiilor retelelor aeriene (electrice si gaze) si îngropate
(conducte de gaze si alimentare cu apa, instalatii de telecomunicatii) cu elementele din


schema hidrotehnica
de amenajare prevazuta
sunt prezentate pe planul de detaliu cu
amplasarea lucrarilor.

La executia lucrarilor în apropierea LEA peste 1kV, utilajele de constructii mobile ce
pot ajunge în apropierea partilor sub tensiune vor fi amplasate astfel încât în timpul
manevrelor nici o parte a acestora, a sarcinii sau altor mijloace folosite la lucrari sa
nu se
apropie la distante, fata
de elementele sub tensiune mai mici decât:

-2.5 m pentru LEA pâna
la 35kV;

-4.0 m pentru LEA cu tensiuni de la 35 la 220 kV;

-6.0 m pentru LEA de 400 kV.

Executarea lucrarilor mecanizate la distante mai mici decât cele mentionate se va
face numai cu scoaterea de sub tensiune a LEA.

Executarea lucrarilor se face numai cu supravegherea lucrarilor la fata locului de catre
un delegat special al unitatii de exploatare a LEA. La executia acestor lucrari se vor aplica
normele de protectie a muncii pentru instalatii electrice.

Trecerea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1kV este interzisa
daca
între
gabaritul acestora si conductoare nu ramâne o distanta
de cel putin:

-2.0 m pentru LEA pâna
la 20kV inclusiv;

-2.5 m pentru LEA cu tensiuni între 25 si 35 kV;

-4.0 m pentru LEA de 110 kV si 220 kV;

-6.0 m pentru LEA de 400 kV.

Lucrarile propuse în zona instalatiilor de telecomunicatii subterane si aeriene se vor
executa manual; constructorul va lua masuri de evitare a deteriorarii protectiilor instalatiilor
de telecomunicatii existente (blocuri de beton, tevi de PE sau PVC). Constructorul va lua
toate masurile de respectare a prevederilor STAS E 8591/75.

ROLURILE SI RESPONSABILITATILE PRIVIND SECURITATEA SI
SANATATEA MUNCII

 Beneficiarul de
lucrare
-Este persoana juridica
/ fizica
pentru care se executa
lucrarile si care asigura
fondurile necesare realizarii acesteia.
Beneficiarul, denumit si investitor, conform prevederilor legale, are urmatoarele
îndatoriri:

a). Numeste un manager de proiect, pentru a-l însarcina cu organizarea, planificarea,

programarea si controlul realizarii lucrarilor pe santier, astfel încât sa
fie realizat în conditii

de calitate, costuri si termene stabilite;

b). Comanda
studiul de fezabilitate / proiectul de executie si aproba documentatia
tehnico-economica
necesara
realizarii lucrarii, în parametrii tehnico-economici si de siguranta
stabiliti.

c). Incepând cu proiectarea, pregatirea, executia, receptia, inclusiv exploatarea
obiectivului finantat, poarta
raspunderea pentru riscurile la care îi expune pe toti participantii
la procesul de munca.

d). Verifica, direct sau prin managerul de proiect, ca înainte de deschiderea
santierului, sa
fie elaborat un plan de securitate sisanatate al santierului.

e). Asigura
coordonarea în materie de securitate sisanatate, atât în faza de studiu,
conceptie si elaborare a proiectului, cât si pe perioada executarii lucrarilor, si, fara
a fi
exonerat de raspunderile în acest domeniu, desemneaza:

-un coordonator de securitate sisanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii,
-un coordonator de securitate sisanatate pe durata realizarii lucrarii;
f). Are obligatia sa întocmeasca
o declaratie prealabila
pe care o afiseaza
pe santier,
în loc vizibil, înainte de începerea lucrarii si o actualizeaza
ori de câte ori este nevoie.


 Proiectantul
lucrarii
Este persoana juridica
/ fizica
competenta, care elaboreaza
documentatia de proiectare, la
comanda beneficiarului si în conformitate cu cele aprobate de acesta.

In functie de marimea si natura lucrarii, pot fi unul sau mai multi proiectanti: proiectant
general, proiectanti de specialitate arhitectura etc.

a). Proiectantul, ca elaborator al documentatiei tehnico-economice comandate de beneficiar,
poarta
raspunderea privind calitatea proiectului, referitor la solutiile adoptate, la siguranta modului de
realizare a acestor solutii, precum si la siguranta obiectivului realizat.

b). El este astfel obligat ca, în fazele de concepere, studiere si elaborare a proiectului lucrarii,
sa
ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de SSM, mai ales în cazul alegerii
solutiilor arhitecturale, tehnice si organizatorice, destinate planificarii diferitelor lucrari sau faze de
lucru, ce se pot desfasura simultan sau succesiv, precum si în estimarea timpului necesar pentru
realizarea acestor lucrari sau faze de lucru.

c). Pe toata
durata conceperii si elaborarii proiectului de lucrare, trebuie sa
evalueze riscurile
previzibile legate de:

-desfasurarea simultana
sau succesiva
a unor lucrari sau faze de lucru.

-modul de lucru.

-echipamentele de munca folosite.

-utilizarea substantelor si preparatelor periculoase.

-deplasarea personalului.

-materialele utilizate.

-organizarea santierului.

sisa
stabileasca
masurile ce se impun.

d). Aceste masuri, care vor fi incuse în planul de securitate sisanatate al obiectivului, pot
preciza reguli aplicabile santierului respectiv, tinând cont de (dupa
caz), activitatile de exploatare
desfasurate pe santier, precum si unele masuri specifice anumitor riscuri, cum ar fi: caderea de la
înaltime, prabusirea de taluze, aparitii de noxe etc.

e). Proiectantul colaboreaza
în aceasta
directie cu coordonatorul / coordonatorii în materie de
securitate sisanatate, numit / numiti de catre beneficiar sau de catre managerul de proiect.

f). In faza de elaborare a proiectului lucrarii, proiectantul trebuie satina
seama, ori de câte ori
este necesar, sisa
participe la:

-elaborarea planului de securitate sisanatate întocmit de catre coordonatorul / coordonatorii în
materie de securitate sisanatate în devenire, tinând cont de activitatile ce au loc în cadrul acestuia;

-întocmirea dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii, ce contine
elemente utile în materie de securitate sisanatate de care trebuie sa
se tina
seama
în cursul unor
eventuale lucrari ulterioare;

-adaptarea planurilor de securitate sisanatate si / sau a dosarului de interventii ulterioare, în
functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite în perioada executiei lucrarilor.

Proiectul va fi executat sub deplina conducere a Managerului de Proiect si a
Coordonatorului de securitate si sanatate, care au intreaga responsabilitate pentru
performanta de securitate in cadrul Proiectului.

 Managerul
de
proiect
În vederea asigurarii si mentinerii securitatii sisanatatii lucratorilor din santier,
managerul de proiect are urmatoarele obligatii:

a) sa
aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;

b) sa
coopereze cu coordonatorii în materie de securitate sisanatate în timpul fazelor

de proiectare si de realizare a lucrarilor;
c) sa
ia în considerare observatiile coordonatorilor în materie de securitate sisanatate
consemnate în registrul de coordonare;
d) sa
stabileasca
masurile generale de securitate sisanatate aplicabile santierului,
consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate sisanatate;
e) sa
redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de
securitate sisanatate.

 Seful
de
santier

Este persoana fizica
stabilita
de catre antreprenor sa
conducasisa
supravegheze
realizarea lucrarilor pe santier, conform prevederilor din proiectul de executie si din planul de
lucrari.

El este conducatorul locului de munca, iar atributiile sale în materie de securitate si
sanatate sunt prevazute distinct de legislatie.

Atributiile siraspunderile conducatorului locului de munca, respectiv ale sefului de
santier, vor fi stabilite punctual prin fisa postului.

a). Coordoneaza
întocmirea Planului Propriu de Securitate si Sanatate, dispune
responsabilitatile pentru personalul tehnic-operativ din subordine în legatura
cu întocmirea,
urmarirea si aplicarea Prevederilor Planului propriu de Securitate si Sanatate.

b). Completeaza
pct. “Descrierea sumara
a lucrarii” din planul propriu SSM.

c). Solicita
avizele si autorizatiile obtinute de Societate/Sucursala precum si
documentele necesare pentru obtinerea avizelor ce cad în sarcina sa.

d). Solicita
rezultatele si concluziile evaluarii nivelului de risc de catre comisia de
evaluare a societatii si stabileste responsabilitatile pentru prevenirea / reducerea elementelor
care genereaza
accidente sau îmbolnaviri profesionale.

e). Solicita
evidenta zonelor cu risc ridicat si specific.

f). Întocmeste împreuna
cu responsabilul de mediu din santier inventarul substantelor
periculoase.

 Contractorul(-ii)
/
Subcontractorii
În vederea asigurarii si mentinerii securitatii sisanatatii lucratorilor din santier
angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte obligatiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din
legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) sa îndeplineascasi sa urmareasca
respectarea planului de securitate sisanatate de
catre toti lucratorii din santier;
c) sa tina
seama de indicatiile coordonatorilor în materie de securitate sisanatate sau
ale sefului de santier si sa le îndeplineasca
pe toata
perioada executiei lucrarilor;
d) sa informeze lucratorii independenti cu privire la masurile de securitate sisanatate
care trebuie aplicate pe santier sisa
puna
la dispozitie acestora instructiuni adecvate;
e) sa
redacteze planurile proprii de securitate sisanatate si sa le transmita
coordonatorilor în materie de securitate sisanatate.

Responsabilitati privind organizarea, verificarea si respectarea
cerintelor de asigurare a securitatii si sanatatii muncii în cadrul proiectului

 Coordonatorul
în
materie
de
securitate
sisanatate
pe
durata
elaborarii
proiectului
lucrarii
Are urmatoarele atributii:

a) sa
elaboreze sau sa
solicite, sa
se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de
securitate sisanatate, precizând regulile aplicabile santierului respectiv si tinând seama de
activitatile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;

b) sa
pregateasca
un dosar de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii,
continând elementele utile în materie de securitate sisanatate de care trebuie sa se tina
seama
în cursul eventualelor lucrari ulterioare;

c) sa
adapteze planul de securitate sisanatate la fiecare modificare adusa
proiectului;

d) sa
transmita
elementele planului de securitate sisanatate tuturor celor cu
responsabilitati în domeniu;

e) sa
deschida
un registru de coordonare si sa-l completeze;

f) sa
transmita
planul de securitate sisanatate, registrul de coordonare si dosarul de
interventii ulterioare beneficiarului si/sau managerului de proiect si coordonatorului în
materie de securitate sisanatate pe durata realizarii lucrarii;

g) sa
participe la întrunirile organizate de beneficiar si/sau de managerul de proiect;


h) sa
stabileasca, în colaborare cu beneficiarul si/sau managerul de proiect, masurile
generale de securitate sisanatate aplicabile santierului;

i) sa
armonizeze planurile proprii de securitate sisanatate ale antreprenorilor cu planul
de securitate sisanatate al santierului;

j) sa
organizeze coordonarea între proiectanti;

k) satina
seama de toate eventualele interferente ale activitatilor de pe santier.

 Coordonatorul
în
materie
de
securitate
sisanatate
pe
durata
realizarii
lucrarii
Are urmatoarele atributii:

a) sa
coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la
alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrari sau
faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru
realizarea acestor lucrari sau faze de lucru;

b) sa
coordoneze punerea în aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca
angajatorii si, daca
este cazul, lucratorii independenti respecta principiile de securitate si
sanatate, într-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate sisanatate;

c) sa
adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de
securitate sisanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, în functie de evolutia lucrarilor
si de eventualele modificari intervenite;

d) sa
organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier,
si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor sia
riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor, informarea reciprocasi
informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca
este cazul, informarea
lucratorilor independenti;

e) sa
coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru
si de securitate a muncii;

f) sa
ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba
acces pe santier;

g) sa
stabileasca, în colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurile
generale aplicabile santierului;

h) satina
seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din
vecinatatea acestuia;

i) sa
stabileasca, împreuna
cu antreprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor
de protectie colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;

j) sa
efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor,
înainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate sisanatate;

k) sa
avizeze planurile de securitate sisanatate elaborate de antreprenori si
modificarile acestora.

 Lucratori
desemnati
pentru
a
se
ocupa
de
activitati
de
prevenire
si
protectie
de
catre
Contractor(-i)
/
Subcontractori
în
cadrul
proiectului
Au urmatoarele atributii:

1. identifica
pericolele si evalueaza
riscurile pentru fiecare componenta
a sistemului
de munca, respectiv executant, sarcina
de munca, mijloace de munca/echipamente de munca
si mediul de munca
pe locuri de munca/posturi de lucru;
2. elaboreazasi actualizeaza
planul de prevenire si protectie al societatii;
3. elaboreaza
instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor
de securitate sisanatate în munca, tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii,
precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru din cadrul proiectului;
4. propune atributii siraspunderi în domeniul securitatii sisanatatii în munca, ce revin
lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza
în fisa postului, cu
aprobarea conducerii societatii, pentru toti lucratorii care activeaza in cadrul proiectului;

5. verifica
cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în
planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în
domeniul securitatii sisanatatii în munca, stabilite prin fisa postului;
6. elaboreaza
tematicile pentru toate fazele de instruire, stabileste periodicitatea
adecvata
pentru fiecare loc de munca, asigura informarea si instruirea lucratorilor în
domeniul securitatii sisanatatii în muncasi verifica cunoasterea si aplicarea de catre lucratori
a informatiilor primite;
7. elaboreaza
programul de instruire-testare la nivelul unitatii;
8. verifica
întocmirea planului de actiune în caz de pericol grav si iminent, si se
asigura
ca
toti lucratorii sa
fie instruiti pentru aplicarea lui;
9. întocmeste evidenta zonelor cu risc ridicat si specific aferente proiectului;
10. stabileste zonele care necesita
semnalizare de securitate sisanatate în munca,
stabileste tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii
Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
sanatate la locul de munca;
11. tine evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru
care este necesara
autorizarea exercitarii lor;
12. tine evidenta posturilor de lucru care necesita
examene medicale suplimentare;
13. tine evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina
muncii, necesita
testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
14. face monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masurasi control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii
pentru controlul noxelor în mediul de munca;
15. verifica
starea de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
16. informeaza
conducerea societatii, în scris, asupra deficientelor constatate în timpul
controalelor efectuate la locurile de muncasi propune masuri de prevenire si protectie;
17. verifica
evidenta echipamentelor de muncasi urmareste ca verificarile periodice
si, daca
este cazul, încercarile periodice ale echipamentelor de munca
sa
fie efectuate de
persoane competente, conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr.1.146/2006 privind
cerintele minime de securitate sisanatate pentru utilizarea în munca
de catre lucratori a
echipamentelor de munca;
18. identifica
echipamentele individuale de protectie necesare pentru posturile de
lucru aferente proiectului si întocmeste necesarul de dotare a lucratorilor cu echipament
individual de protectie, conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr.1.048/2006 privind
cerintele minime de securitate sisanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
19. urmareste întretinerea, manipularea si depozitarea adecvata
a echipamentelor
individuale de protectie si înlocuirea lor la termenele stabilite, precum si în celelalte situatii
prevazute de Hotarârea Guvernului nr.1.048/2006;
20. participa
la cercetarea evenimentelor de SSM posibil a se produce in timpul
derularii proiectului;
20. colaboreaza cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, medicul de medicina
muncii si Coordonatorul (-rii) SSM ai proiectului în vederea coordonarii masurilor de
prevenire si protectie;
21. asigura
instruirea lucratorilor cu prevederile Planului de securitate si sanatate si
cu Planul Propriu de securitate si sanatate
Personalul cu responsabilitati privind organizarea, verificarea si
respectarea cerintelor de asigurare a securitatii si sanatatii muncii in
cadrul proiectului:


DIN PARTEA BENEFICIARULUI

NR.
CRT.
DENUMIRE
BENEFICIARULUI
NUMELE SI
PRENUMELE
FUNCTIA DECIZIE NUMIRE
NR. / DATA

DIN PARTEA ANTREPRENORULUI (-LOR)


NR.
CRT.
DENUMIRE
ANTREPRENOR/S
UBANTEPRENOR
NUMELE SI
PRENUMELE FUNCTIA
DECIZIE NUMIRE
NR. / DATA

-CALIFICAREA LUCRATORILOR. AUTORIZAREA LUCRATORILOR


Lucrarile sunt executate de personal calificat si autorizat,în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.

Autorizarea externa
se efectueaza
categoriilor de lucratori care executa
lucrari
speciale, în conformitate cu prevederile legislatiei de SSM în vigoare.


Se întocmeste si se pastreaza
pe santier o” Evidenta a meserilor caretreuiesc
autorizate sia personalului autorizat intern si extern”.

Lucratorii vor purta autorizatiile a supra lor, pe parcursul desfasurarii activitatilor în
punctul de lucru si le vor prezenta organelor desemnate a controla existnta lor, ori decâteori
este nevoie.

-INSTRUIRI PE LINIE DE SSM SI ÎN DOMENIUL SITUATIILOR DE
URGENTA
-

Instruirile lucratorilor din punct de vedere al securitatii sisanatatii muncii sunt parte
componenta
a pregatirii profesionale si se desfasoara
conform prevederilor legale – Legea
securitatii sisanatatii în munca
nr. 319/2006 si Hotarârea Guvernului nr.1425/2006pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii sisanatatii în munca
nr.
319/2006.

Instruirile se consemneaza
în Fisele individuale de instruire privind Securitatea si
Sanatatea în Munca, conform model din HGR 1425/2006, Anexa nr.11.

Instruirea introductiv generala, la locul de muncasi periodica,suplimentarasi la
schimbarea locului de munca, se efectueaza
în baza unor tematici prestabilite si aprobate de
angajator si se evalueaza
prin testare conform prevederilor Legii 319/2006.

Tematicile si instructiunile proprii valabile pentru toate fazele de instruire se vor
elabora în urma întomirii planului de prevenire si protectie realizat în urma evaluarii
riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala, pentru fiecare post de lucru/loc de
munca.

Instructajele în domeniul situatiilor de urgenta
se desfasoara
conform Ordin MAI nr.
712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor în domeniul
situatiilor de urgenta, completat de Ordin MAI nr.786/2005.

-CONTROLUL PREVENTIV DE MEDICINA MUNCII -

Angajarea si repartizarea personalului pe locurile de munca
se vor face
în functie de starea de sanatate si de aptitudinile fizice si psihice ale
solicitantilor. Angajarea personalului în munca
este realizata
numai prin
examene medicale si psihologice efectuate conform reglementarilor din HGR
nr. 355/2007, iar rezultatele se consemneaza
în Dosarul medical (inclusiv
examenele medicale complementare, clinice si paraclinice corespunzatoare).

În Fisa de aptitudine si în Fisa individuala
de instruire privind
securitatea sisanatatea în munca
se mentioneaza
faptul ca
lucratorii sunt apti
pentru activitatea în care sunt angajati, si de asemeni informatii despre starae
de sanatate si diverse alte aptitudini ( pentru lucru la înaltime , în conditii de
noapte , de izolare etc).

Controlul medical periodic se efectueaza
la toate categoriile de salariati si
cu frecventa
definita
de medicul de medicina muncii în conformitate cu
prevederile HGR nr. 355/2007, în care sunt stabilite si responsabilitatile pentru
organizarea, urmarirea, efectuarea si evidenta controalelor medicale.


Serviciile de urgenta
si publice din România, utile în
momentul aparitiei unor sitatii neprevazute


DENUMIRE SERVICIU(Organism) NUMAR UNIC DE
URGENTA
Salvare 112
Pompieri 112
Politia 112
Seviciu Unic de Urgente
S.M.U.R.D.
112

~ GENERALITATI ~

A. Masuri generale de organizare a santierului
1. Amplasarea pe teren a organizarilor de santier, se efectueaza
în baza unei
documentatii tehnice întocmite în prealabil de catre proiectantul lucrarii sau de catre executantul
lucrarii, documentatie ce va fi aprobata
de catre mangerul de proiect sau reprezentantii
desemnati ai beneficiarului.
Documentatia cu privire la organizarea de santier se va întocmi astfel încât sa
respecte
toate prevederile legislative cu privire la cai de acces, gabarite, distante, de siguranta,
prevenirea si stingerea incendiilor, etc.

2. Înainte de a se trece la instalarea efectiva
a organizarii de santier este necesara
obtinerea autorizatiei de construire de catre organele de specialitate ale primariei, pe teritoriul
careia se afla terenul acesteia si se va anunta Inspectoratul Teritorial de Munca.
Biroul conducerii santierului, se va amenaja prin montarea unei baraci de constructii la
inrarea în santier,

3. Personalul care urmeaza
a activa la instalarea organizarii de santier se va selecta
functie de exigentele de sanatate si functie de natura activitatilor profesionale ce urmeaza
a fi
desfasurate.
4. Instruirea personalului se va efectua functie de riscurile de accidentare previzibile
si cu prezentarea procesului tehnologic al activitatilor viitoare.
5. Conducatorul santierului (antreprenor) se va îngriji de întocmirea planului propriu
de securitate sisanatate în munca, pe parcursul realizarii lucrarii.
Acest plan trebuie sa
fie armonizat cu planul (general) de securitate sisanatate al
santierului întocmit de proiectantul lucrarii în cel mult 30 zile de la contractarea lucrarii, iar un
exemplar trebuie pus la dispozitia beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate si
sanatate, dupa
caz ( conf. HG 300/2006, art. 24 – 35 ).

6. Santierul va fi împrejmuit cu împrejmuiri continue din plasa de gard, cu înaltimea de
aproximativ 2 m, si va avea caracter definitiv pe perioada existentei santierului.
Fiecare antreprenor /subantreprenor îsi va semnaliza, avertiza, marca, delimita zona
de lucru cel putin cu o banda
avertizoare si afise relevante de semnalizare la intrarea în zona
de lucru.

7. La intrarea în santier se va amplasa un panou general de semnalizare de securitate
specificându -se purtarea obligatorie a castii de protectie, intrarea interzisa
a autoturismelor
si a persoanelor neautorizate.

La intrarea în santier se va amplasa un panou general de semnalizare de securitate si
un panou cu datele de identificare ale santierului, marcându – se intrarile principale în santier

(«Atentie, intrare în santier !»)

Se va amenaja de asemeni o poarta
de intrare în santier a utilajelor, masinilor de descarcat
materiale si de ridicat deseurile sub forma de moluz, metal, hârtie, carton, material plastic.

8. În punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si
interzicere a accesului persoanelor fara
atributii de serviciu pe teritoriul santierului.
9. Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru aflata
în raza de actiune a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrarilor ce reprezinta
pericol.
10. Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel amplasate si instalate încât sa
se
asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa în siguranta.
Se va delimita si se va semnaliza corespunzator zona de deplasare în santier a utilajelor de
manipulare a materialelor cu benzi de delimitare, si indicatoare.

11. Zona de lucru trebuie prevazuta
cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care
nu vor fi amplasate de-a lungul zidurilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.
12. Locurile de munca
care prezinta
pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de
avertizare sau interzicere.
Pe gard si prin santier, se vor monta panouri de semnalizare de securitate sisanatate a
muncii conform H.G. nr. 971/2006.

13. La lucrarile executate pe verticala
la doua
niveluri diferite, deasupra unui agregat în
functiune sau sub acesta, se vor întocmi fise tehnologice care vor contine masuri suplimentare de
protectie a muncii referitoare la :
a) trecerea peste gropi, santuri, santuri deschise;
b) lucrari ce se executa
deasupra sau sub pasajele de trecere.


14. Locurile de muncasi de circulatie trebuie sa
dispuna
de un iluminat care sa
asigure desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii
de munca.
15. Schelele, esafodajele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la
înaltime vor corespunde tipului de lucrari.
Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a
acestora si proiectului de executie a lucrarilor, si adapatat la tipul de lucrari ce trebuiesc
executate.

La montarea sau adaugarea la înaltimea a schelelor siesafodajelor lucrarii, vor
purta echipament individual de protectie.
Se interzice executarea lucrarilor la înaltime în conditii meteorologice
nefavorabile (vânt, polei, descarcari atmosferice, precipitatii, etc.).

16.Este interzisa
expunerea lucratorilor la diverse noxe peste limitele admise.

17.Atunci când lucratorii trebuie sa
patrunda
într-o zona
susceptibila
de atmosfera
toxica, inflamabila
sau potential exploziva
se vor lua masurile corespunzatoare de
securitate.

18.În cazul în care în timpul lucrarii este posibila
o emanatie de gaze toxice sau
inflamabile, lucratorii trebuie preveniti asupra pericolului si instruiti în privintamasurilor
de protectie, santierele respective vor fi dotate cu detectoare de gaze corespunzatoare
marimii punctelor de lucru si cu masti izolante corespunzând numarului de lucratori care
pot fi expusi acestor pericole.

În cazul aparitiei neasteptate, în timpul lucrului, a unei emanatii de gaze nocive sau
inflamabile, lucrul va fi oprit si lucratorii evacuati, pâna
la luarea masurilor
corespunzatoare de eliminare a pericolului.

19.Executarea unor lucrari pe timp de noapte se va face numai cu luarea
urmatoarelor masuri :

iluminarea corespunzatoare care sa
asigure o buna
vizibilitate pe întreaga
suprafata
a zonei de lucru;
dotarea personalului care lucreaza
cu mijloace de ridicat cu echipament de
protectie avertizoare;
cârligul mijlociu de ridicat si cablurile de legatura
vor fi de asemenea vopsite

în culori reflectorizante;

la orice deplasare a mijlocului de ridicat se va actiona dispozitivul de
semnalizare acustica;
mijlocul de ridicat va fi prevazut cu lumini de semnalizare;
zonele de lucru vor fi semnalizate optic pe timpul noptii;
locurile de depozitare a materialelor si a elementelor de constructii care
se manipuleaza
vor fi iluminate separat;
caile de acces vor fi iluminate corespunzator.
20.În cazul în care în zona lucratorilor exista
instalatii subterane se va anunta
proprietarul acestuia, lucrarile desfasurându-se sub supraveghere competenta.
21.În cazul în care în timpul lucrului se descopera
constructii si instalatii subterane
care nu s-au cunoscut dinainte, se întrerupe imediat lucrarile si se evacueaza
lucratorii.
Lucrarile vor putea continua numai dupa
identificarea, stabilirea si convocarea
proprietarului, împreuna
cu care se vor lua masuri corespunzatoare de securitate.
22.Este interzisa
expunerea lucratorilor în spatii cu atmosfera
nociva, inflamabila,
potential exploziva
fara
a fi supravegheati în permanenta
din exterior si luate toate
masurile necesare pentru a fi evacuati imediat în caz de pericol.

23.Lucratorii trebuie sa
dispuna
pe santier de apa
potabila
sau alte bauturi
nealcoolice în cantitati suficiente.
De asemenea, trebuie sa
dispuna
de facilitati pentru a-si lua masa în conditii
satisfacatoare.

24. Posturile de lucru, mobile sau fixe, situate Ia înaltime, vor fi dimensionate
peste sarcina maxima
data
de numarul de lucratori si de încarcaturile suplimentare.
25. Se va amenaja un punct de acordare a primului ajutor în biroul sefului punctului de
lucru prin dotarea acestuia cu o trusa de prim ajutor si semnalizarea baracii cu panoul de prim
ajutor.
26. Se va amenaja punctul de stingere al incendiilor prin dotarea cu un stingator de
incendii si se semnalizeaza
locul ( de preferinta
în baraca sefului de punct de lucru).
27. Se va amplasa în incinta santierului un grup sanitar.
28. Se va amplasa în incinta santierului un transcontainer pentru amenajarea magaziei de
unelte si scule a santierului.
29. Se stabili un loc de ampalsare a panoului electric de alimentare al santierului care va
avea împamantarea verificata, se va împrejmuim, si va fi semnalizat cu panouri de securitate:
“pericol electric”, “pericol general”.

Accesul la tabloul general nu va fi permis decat lucratorilor serviciului energetic al
beneficiarului, abilitat a interveni pentru racorduri, reparatii, alte interventii.

30. În incinta santierului, se vor amenaja alei din dale de beton sau din beton monolit,
pentru deplasarea utilajelor si a lucratorilor, în diferite zone din santier.
31. Va fi amenajat un punct de colectare -sortare a deseurilor din hârite si carton, material
plastic, fier, deseuri alimentare prin ampalsarea de containere speciale pentru fiecare tip de deseu.
32. Vor fi nominalizate persoanele responsabile de întretinerea santierului, si în mod
special, a cailor de acces si de circulatie din santier, într-o permanenta
stare de ordine si curatenie.
B. Exigente minime pentru accesul antreprenorilor si
subantreprenorilor în santier si executia lucrarilor
1. Împrejmuirea si / sau semnalizarea, avertizarea, marcarea, delimitarea amprizei
lucrarilor si a lucrarilor cu risc ridicat si specific (gropi deschise, cabluri sub tensiune, lucrari
la înaltime, sarcini suspendate mobile, obiecte suspendate, circulatie interioara
de utilaje si
autovehicule, sudura
cu proiectare de scântei si corpuri incandescente, etc.);
2. Masinile/ echipamentele de munca
conformate cerintelor esentiale / minime de
securitate confirmat prin declaratia de conformitate, cartea tehnica, marcajul de securitate /
documentele de punere în conformitate si cartea tehnica, dupa
caz;
3. Echipamentele de munca
sa
aiba
durata de serviciu normata
nedepasitasi
mentenanta la termenele scadente (revizii, reparatii, verificari electrostatice, autorizari ISCIR,
dupa
caz);

4. Lucratorii vor fi echipati cu echipament individual de protectie certificat si acordat
conform evaluarii riscurilor de expunere având inscritionat firma antreprenoriala
sau semne,
sigle distinctive;
5. Autorizarea ocupatiilor: lucrator la înaltime, sudor electric, electrician, legator
sarcina, agent semnalizare, deservent nacela
autoridicatoare, etc;
6. Interzis accesul autoturismelor sau autovehiculelor neautorizate în santier;
7. Interzis accesul în santier a lucratorilor neautorizati si altor persoane straine
neautorizate de managerul de proiect si avizate de coordonatorul de securitate;
8. Sa
elimine nonconformitatile consemnate în registrul de coordonare si care le-au
fost transmise;
9. Viteza de circulatie în santier pentru utilaje si mijloace de transport este limitata
la
5 km/h, motivat de imposibilitatea separarii circulatiei lucratorilor si a mijloacelor de
transport, în spatiile reduse de circulatie si suprapuneri de fronturi de lucru.
10. Beneficiarul va numi un coordonator al lucrarilor si va amenaja o organizare de
santier în apropierea portii principale în santier cu spatii corespunzatoare si suficiente pentru
activitatile de instructaj general la intrare în santier a noilor angajati si a personalului
antreprenorilor,/subantreprenorilor, lucratorilor independenti, cu dotarile tehnice
corespunzatoare încheierii documentelor specifice în acest sens.
Nici o persoana
nu va avea acces în spatiul santierului fara
instructajul general
efectuat de persoanele împuternicite de beneficiar în acest sens.

11.Beneficiarul va dota organizarea de santier cu un pichet de incendiu cu dotare
completa, semnalizat cu inscriptii usor de identificat în caz de situatii deosebite si va afisao
lista
cu numerele de telefon ale reprezentantilor sai care pot interveni în cazuri deosebite de
accidente sau situatii de urgenta, dar si ale serviciilor specializate locale ale organelor în drept
a interveni pentru normalizarea situatiei si îndepartarea pericolelor, sau limitarea efectelor.

C. Activitati de paza
Art.1.Paza obiectivelor societatii se asigura
de catre personalul propriu sau al firmelor
de specialitate.

Art.2.Personalul care asigura
serviciul de paza
trebuie informat si instruit în prealabil
cu privire la PLANUL DE PAZAsi asupra riscurilor de accidente, incidente de incendii
precum si alte riscuri care exista
la obiectivul de pazasi modul de evitare al acestora, inclusiv
modul de alarmare în caz de necesitate.

Art.3.Contractele de paza
cu firme specializate vor avea prevederi cu privire la planul
de paza, securitatea muncii, PSI si protectia mediului.

Art.4. Lucratorii la paza
îsi vor limita activitatea la cele prevazute în instructiunile de
paza. În cazul unor probleme deosebite, acestia vor telefona la persoanele competente de a
decide în acest sens.

Art.5.Personalul de paza
trebuie sa
aiba
competente privind folosirea mijloacelor PSI
de prima
interventie în caz de început de incendiu (folosirea stingatorului portabil, alarmare,
etc.)

Art.6.Este interzis accesul personalului de paza
în spatiile încuiate, la înaltime pe
diverse obiecte unde exista
riscul de cadere, la instalatiile de orice fel (cu exceptia celor de
alarmare si numai în acest scop), în diverse recipiente, pe stâlpi, utilaje si autovehicule, în
subsoluri, poduri, canale sicamine tehnice sau în alte locuri din afara spatiilor fixe ori de
patrulare înscrise în planul de paza.

Art.7.Este interzisa
intrarea în serviciu obosit ori sub influentabauturilor alcoolice si
întretinerea de conversatii care nu au legatura
cu serviciul. În caz ca
personalul de paza
este
agasat sau a intrat în conflict cu o persoana
din afara, acesta va anunta imediat telefonic
Societatea si Politia pentru sprijin de specialitate.

Art.8.Este interzisa
introducerea pe teritoriul spatiului de paza
a unor substante
inflamabile, explozive, toxice, bauturi alcoolice, adormirea în timpul serviciului ori fumatul n
afara zonelor permise.


RISCURI SIMASURI MINIME OBLIGATORII DE PREVENIRE
A ACCIDENTELOR DE MUNCA
ÎN SANTIER




LISTA ORIENTATIVA
DE CONTROL PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR


Identificarea pericolelor ce pot prezenta riscuri pentru
securitatea sisanatatea lucratorilor.

Indiferent de natura activitatii, orice proces de munca
implica
patru
elemente majore aflate în stransa
interdependenta, constituind un sistem de sine
statator:

Executant – omul implicat nemijlocit în procesul de munca, se regaseste
si indirect ca factor de conceptie si decizie în spatele celorlate componente,
sarcina de munca, mijloacele de productie si o parte din mediul de munca
fiind
concepute si actionate de el.

Sarcina de munca
– reprezinta
totalitatea actiunilor pe care trebuie sa
le
efectueze executantul în vederea realizarii activitatii. Executantul se raporteaza
la sarcina de munca
prin aptitudini, cunostinte profesionale, deprinderi, etc.

Mijloacele de productie – cuprind totalitatea mijloacelor de munca
(cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport) si a obiectelor muncii
(materii prime, produse intermediare) utilizate în procesul de productie al
bunurilor materiale.

Mediul de munca
– reprezinta
ambianta în care executantul îsi
desfasoara
activitatea, cuprinde mediul fizic (spatiul de lucru, conditiile de
iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, noxele, etc) si sociala
(relatiile cu alti executanti, raporturi pe orizontalasi verticala
în cadrul
organizatiei).

1. Lucrari de sapaturasi fundatii :
 Risc de surpare a malurilor si prinderea sub pamânt;
 Risc de lovire cauzat de mijloacele auto sau care excaveazasi transporta
pamântul;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de cadere obiecte si materiale de la înaltime;
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
2. Lucrari de defrisare si scoatere radacini:
 Risc de surpare a malurilor si prinderea sub pamânt;
 Risc de prabusire a arborilor peste lucratori;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de lovire cauzat de mijloacele auto sau care excaveazasi transporta
pamântul;
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
3. Lucrari de consolaidari versanti:
 Risc de surpare a malurilor si prinderea sub pamânt;
 Risc de înec în cazul caderii în apa
a lucratorilor ;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de lovire cauzat de deplasarea utilaje sau de pozitionarea incorecta
a
lucratorilor fata
de acestea;

 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
4. Lucrari de transpor si turnare betoane în coraje:
 Risc de electrocutare la compactarea betoanelor;
 Risc de împroscare cu beton/mortar de amorsare;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de lovire cauzat de utilizarea incorecta
a pompelor de beton sau a
benelor pentu turnarea betoanelor;
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
 Risc de cadere echipamente de munca
sau materiale de la înaltime;
5. Ttransport intern si extrem :
 Risc de lovire din cauza utilizarii incorecte a mijloacelor de transport în
incinta sau in exteriorul santierului;
 Risc de accidentare din cauza manevrarii incorecte a utilajelor, în incinta
sau în exteiroulsantierului ;
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
6. Lucrari de montare si demontare a cofrajelor :
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de cadere obiecte si materiale de la înaltime;
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
 Risc de accidentare din cauza ruperii organelor de legare, în cazul
manevrarii unor cofraje prefebricate;
7. Lucrari de manipulare a maselor si depozitarea materialelor:
 Risc de accidentare din cauza echipamentelor de munca
manipulate manual;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de cadere obiecte si materiale de la înaltime depozitate sau manevrate
incorect ;
 Risc de accidentare din cauza ruperii organelor de legare, în cazul
manevrarii incorecte;
 Risc de accidentare în timpul încarcarii /descararii materialelor din auto din
cauza ne asigurarii mijlocului de trasnport împotriva deplasarilor accidentale
8. Lucrari de manipulare a montare a armaturilor metalice din plase sudate:
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de cadere obiecte si materiale de la înaltime;
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
 Risc de accidentare din cauza ruperii organelor de legare, în timpul
manipularii plaselor sudate în vedera pozitionaarii sau descrcarii din auto.
9. Lucrari de montare si demontare a schelelor:
 Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca
utilizate manual;
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de cadere obiecte si materiale de la înaltime;
 Risc de rasturnare a schelelor în cazul pozitionarii lor incorecte;

10. Lucrari efectuate în aproprerea instalatiilor de înalta
tensiune:
 Risc de lovire electocutare;
 Risc de explozie;
11. Activitati de paza
:
 Risc de cadere de la înaltime sau în gol;
 Risc de lovire de catre autoturisme în timpul deplasarii;
 Risc de agresiune sau muscare da animale.
Masurile de specifice de securitate în munca
pentru
lucrarile ce perzinta
riscuri pentru lucratori, precum si
modul de punere în aplicare, sunt stabilite în capitolele ce
urmeaza
pentru fiecare categorie de lucrari în parte

Cap. I. -INSTRUCTIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA SECURITATEA
MUNCII ÎN ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCA


PARTEA I

-Cerinte generale pentru locurile de munca
din santiere


1.Stabilitate si soliditate

Art.1.Amplasarea pe teren a organizarilor de santier, se efectueaza
în baza unei
documentatii tehnice întocmite în prealabil de catre personalul tehnic al Societatii si aprobate
de conducerea acesteia, precum si de catre proiectant.

Art.2.Înainte de a se trece la instalarea efectiva
a organizarii de santier este necesara
obtinerea autorizatiei de construire de catre organele de specialitate ale Primariei, pe teritoriul
careia se afla
terenul acesteia si se va anunta Inspectoratul Teritorial de Munca.

Documentatia cu privire la organizarea de santier se va întocmi astfel încât sa
respecte
toate prevederile legislative cu privire la cai de acces, gabarite, distante, de siguranta,
prevenirea si stingerea incendiilor, etc

Art.3 Instruirea personalului care va efrectua lucarile de amplasare aîn teren a
organizarii de santier, se va efectua functie de riscurile de accidentare previzibile si cu
prezentarea procesului tehnologic al activitatilor viitoare.

Art.4.Cladirile care adapostesc locuri de munca
trebuie sa
aiba
o structurasio
rezistenta
corespunzatoare naturii utilizarii lor

Art.5.Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înaltime, trebuie sa
fie solide si
stabile, tinându-se seama de:

a) numarul de lucratori care le ocupa;

b) încarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor;

c) influentele externe la care pot fi supuse.

Daca
suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa
se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare si
sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva
sau involuntara
a ansamblului ori a
partilor acestor posturi de lucru.

Art.6. Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate în mod corespunzator si, în special,
dupa
orice modificare de înaltime sau adâncime a postului de lucru.

Art.7. Încaperile de lucru în care se desfasoara
procese de munca
vor avea
înaltimea minima
de 3 m, iar pentru fiecare persoana
se va sigura un volum de cel putin 12


m3 si o uprafata
minima
stabilita
conform normelor în vigoare la nivelul activitatilor
specifice.

Art.8. Materialele, echipamentele si, în general, orice element care, la o deplasare
oarecare, poate afecta securitatea sisanatatea lucratorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat
si sigur.

Art.9. Accesul pe orice suprafata
de material care nu are o rezistenta
suficienta
nu
este permis decât daca
se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel încât
lucrul sa
se desfasoare în conditii de siguranta.

Art.10. Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru aflata
în raza de actiune a
utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce reprezinta
pericol.

Art.11. Pasarelele, scarile si platformele de lucru de lânga
utilajele de constructii vor
fi prevazute cu balustrade de protectie.

Art.12. La terminarea lucrului, sau a fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa în
siguranta.

Art.13. Locurile de munca
care prezinta
pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de
avertizare sau interzicere.

Art.14. Golurile din pereti amplasate la partea interioara
a acestora si care comunica
spre exteriorul constructiilor sau spre încaperile unde nu exista
planseu continuu, se vor
îngradi conform proiectului de executie astfel încât sa
se evite orice posibilitate de cadere în
gol.

Art.15. Pentru spatiile în care au loc procese tehnologice ce degaja
caldura,
umiditate, pulberi, gaze, vapori toxici etc., înaltimea si volumul încaperilor se stabilesc
prin calcul, tinând seama de asigurarea schimburilor de aer si de mijloacele de combatere a
noxelor.

Art.16. Încaperile de lucru în care se desfasoara
activitati administrative sau
comerciale, pot avea înaltimea minima
de 2,6 m, iar pentru fiecare persoana
se va
asigura un volum de cel putin 10m3 si osuprafata
minima
stabilita
conform normelor în
vigoare la nivelul activitatilor specifice.

Art.17. La dimensionarea suprafetelor de lucru se va tine seama, pe lânga
spatiul
ocupat de utilaje sicai de acces, si de spatiul ocupat de materiale, semifabricate, produse
finite sau deseuri, în asa fel încât sa
se asigure suprafata libera
necesara
desfasurarii
normale a activitatii de productie, întretinere si reparatii.

Încarcarea planseelor cu materiale sau utilaje nu va depasi sarcina maxima
admisibila
pentru care au fost calculate.

Art.18. Cladirile sau instalatiile tehnologice amplasate în aer liber la care pot aparea
emisii importante de pulberi, vapori, gaze periculoase în atmosfera, precum si cele care
produc zgomote ce depasesc limitele admisibile, se vor amplasa astfel încât sa
se evite
poluarea altor zone de munca
sau a zonelor învecinate.

Amplasarea acestora se va face astfel încât sensul vânturilor dominante sa
îndeparteze
degajarile accidentale din zona spatiilor de munca
(din zona constructiilor).

Art.19. Depozitele deschise, pentru materiale care produc pulberi la manipulare ce
pot fi antrenate de curentii de aer, vor fi amplasate la o distanta
de 20 m fata
de cladiri
productive si la o distanta
de 50 m fata
de cladirile social-administrative ale complexului de
cladiri.

Art.20. Cladirile administrative se vor amplasa în apropierea spatiilor de productie,
astfel încât sa
se evite întretaierea cu circuitele tehnologice productive sau cu spatii cu
emisii nocive.

Art.21. Curtile interioare semiînchise (sub forma
de „L", „U" sau „E") se vor orienta
astfel încât partea libera
a curtii sa
fie în sensul vânturilor dominante.

Art.22. Cladirile în care se desfasoara
procese tehnologice caracterizate prin
degajari decaldura
de peste 20 kcal/mc/h, prevazute cu ventilare naturala, se vor amplasa
cu latura lunga
perpendiculara
pe directia vânturilor dominante din perioada sezonului cald.

Art.23. Încaperile administrative trebuie sa
fie izolate de încaperile de productie, cu
exceptia celor strict legate de spatiile de productie.

Daca
încaperile administrative sunt situate în spatii zgomotoase, sau sunt
învecinate cu asemenea încaperi, trebuie prevazute masuri de izolare împotriva


zgomotului si vibratiilor, astfel ca nivelul acestora sa
nu depaseasca
limita maxima
admisa.
Art.24.Cladirile si încaperile administrative trebuie sa
corespundasi reglementarilor
în vigoare referitoare la prevenirea incendiilor.

Art.25. În scopul mentinerii securitatii sisanatatii la locul de munca, angajatorul
trebuie sa
ia toate masurile necesare pentru a asigura:

a) pastrarea permanent libera
a iesirilor de urgenta
si a iesirilor propriu-zise;

b) întretinerea tehnica
a locului de munca, în special a instalatiilor si dispozitivelor, într-o
astfel de stare încât sa
nu prezinte riscuri pentru securitatea sisanatatea angajatilor; orice
defectare periculoasa
trebuie sa
fie remediata
în cel mai scurt timp posibil;

c) curatirea cu regularitate la nivelul adecvat de igiena
a locului de munca,a
echipamentelor si dispozitivelor, în mod deosebit a instalatiilor de ventilare;

d) întretinerea si verificarea periodica
a echipamentelor si dispozitivelor de
protectie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile.

2.Instalatii de distributie a energiei

Art.1. Instalatiile trebuie, realizate si utilizate astfel încât sa
nu prezinte pericol
de incendiu sau explozie, iar lucratorii sa
fie protejati corespunzator contra riscurilor
de electrocutare prin atingere directa
ori indirecta.

Art.2. La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de
protectie trebuie sa
se tina
seama de tipul si puterea energiei distribuite, de conditiile
de influenta
externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei.

Art.3. Instalatiile de distributie a energiei care se afla
pe santier, în special cele
care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si întretinute
corespunzator.

Art.4. Instalatiile existente înainte de deschiderea santierului trebuie sa
fie
identificate, verificate si semnalizate în mod clar.

Art.5. Daca
exista
linii electrice aeriene,daca
este posibil acestea trebuie sa
fie
deviate în afara suprafetei santierului sau trebuie sa
fie scoase de sub tensiune.

Daca
acest lucru nu este posibil, trebuie prevazute bariere sau indicatoare de
avertizare, pentru ca vehiculele sa
fie tinute la distanta
fata
de instalatii.

În cazul în care vehiculele de santier trebuie sa
treaca
pe sub aceste linii,
trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata.

Art.6. Echipamentele electrice trebuie sa
fie astfel proiectate, fabricate,
montate, întretinute si exploatate încât sa
fie asigurata
protectia împotriva pericolelor
generate de energia electrica, precum si protectia împotriva pericolelor datorate
influentelor externe.

Art.7. Pentru asigurarea protectiei împotriva pericolelor generate de echipamentele
electrice, trebuie prevazute masuri tehnice pentru ca:
a) persoanele sa
fie protejate fata
de pericolul de vatamare care poate fi
generat la atingerea directa
sau indirecta
apartilor aflate sub tensiune;
b) sa
nu se produca
temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa
pericliteze
viata sau sanatatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor tehnice sa
fie adecvata
mediului pentru
ca sa
nu se produca
incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile sa
fie protejate contra pericolelor generate în mod
natural de echipamentul electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa
fie corespunzatoare pentru conditiile
prevazute.
Art.8. Pentru asigurarea protectiei împotriva pericolelor datorate influentei
externe, echipamentele electrice trebuie:


a) sa
satisfaca
cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel încât sa
nu
fie periclitate persoanele, animalele domestice si bunurile;

b) sa
nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel încât sa
nu fie periclitate
persoanele, animalele si bunurile;

c) sa
nu pericliteze persoanele, animalele domestice si bunurile, în
conditii previzibile de suprasarcina.

Art.9. Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa
trebuie sa
se
aplice masuri tehnice si organizatorice.

Masurile organizatorice le completeaza
pe cele tehnice în realizarea protectiei
necesare.

Art.10. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia împotriva electrocutarii
prin atingere directa
sunt urmatoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie)
ale instalatiilor si echipamentelor electrice;

b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare;

c) îngradiri;

d) protectia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de securitate;

e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza
a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;

f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legarila pamânt si în curtcircuit;

g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;

h) alimentarea la tensiune foarte joasa
(redusa) de protectie;

i) egalizarea potentialelor si izolarea fata
de pamânt a platformei de lucru.

Art.11. Masurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutarii
prin atingere directa
sunt urmatoarele:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari
etc.) trebuie sa
se faca
numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat si
instruit pentru lucrul respectiv;

b) executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru indicate;

c) delimitarea materiala
a locului de munca
(îngradire);

d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;

e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice;

f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilortehnice de protectie
împotriva atingerilor directe.

Art.12. Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere indirecta
trebuie
sa
se realizeze sisa
se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice.

Este interzisa
înlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu
masuri de protectie organizatorice.

Art.13. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta
trebuie sa
se aplice
doua
masuri de protectie:

-omasura
de protectie principala, care sa
asigure protectia în orice conditii, si

-omasura
de protectie suplimentara, care sa
asigure protectia în cazul deteriorarii
protectiei principale.

Cele doua
masuri de protectie trebuie sa
fie astfel alese încât sa
nu se anuleze
una pe cealalta, în locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de
electrocutare este suficienta
aplicarea numai a unei masuri, considerate principale.

Art.14. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta,
masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;

b) legarea la pamânt;

c) legarea la nul de protectie;


d) izolarea suplimentara
de protectie, aplicata
utilajului, în procesul de

fabricare;

e) izolarea amplasamentului;

f) separarea de protectie;

g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;

h) deconectarea automata
în cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase;

i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

Este interzisa
folosirea drept protectie principala
amasurilor indicate la pct. e),
g), h) si i).

Pentru instalatiile si echipamentele electrice de înalta
tensiune, sistemul de
protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta
se realizeaza
prin aplicarea
uneia sau, cumulativ, a mai multor masuri de protectie, dintre care însa
legarea la
pamânt de protectie este totdeauna obligatorie.

Art.15. Înainte de începrea activitatii de vor stabili zonele cu atmosfera
potential exploziva
în vederea alegerii echipamentelor tehnice cu grad corespunzator
de protectie.

Pentru efectuarea lucrarilor în conditii de siguranta
se va efectua zonarea
suprafetei de lucru.

Art.16. În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie sa
fie luate
masuri de protectie împotriva descarcarilor electrice datorate electricitatii statice
(prin legare la pamânt a elementelor metalice, instalarea de dispozitive de
neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizante etc.).

Art.17. În locurile cu praf sau umezeala, cu pericol de incendiu sau
explozie, trebuie sa
se foloseasca
numai utilaje, aparate si echipamente electrice
(inclusiv conducte electrice) de constructie speciala
(etanse la praf, la umezeala, în
constructie antiexploziva
etc.).

Art.18. Protectia la suprasarcinasi la curent maxim trebuie sa
fie astfel
realizata, încât în cazul aparitiei unui defect care poate pune în pericol personalul, sa
deconecteze în timp normat instalatia sau echipamentul electric respectiv.

Sigurantele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite numai cu sigurante
originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului.

Art.19. În cazul în care întreruperea alimentarii cu energie electrica, peste o
durata
normata, poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente sau
pierderi de vieti omenesti, alimentarea cu energie trebuie sa
fie asigurata
din doua
surse independente, din care una va constitui alimentarea de rezerva.

Art.20. Retelele izolate fata
de pamânt trebuie sa
fie prevazute cu protectie
automata
prin controlul rezistentei de izolatie, care sa
semnalizeze si/sau sa
deconecteze în cazul punerii la pamânt.

Obligativitatea deconectarii automate, în cazul punerii la pamânt a unei
faze, precum si timpul admis pentru functionarea retelei cu un defect de izolat
ie pe
una din faze, în vederea depistarii s
i elimina
rii defectului, trebuie sa
fie
reglementate prin instructiuni proprii de securitate a muncii.

Retelele izolate fata
de pamânt din excavatiile miniere, cu tensiuni nominale
mai mari decât tensiunea nepericuloasa, trebuie prevazute cu aparate pentru controlul
permanent al izolatiei, care sa
întrerupa
automat alimentarea cu energie, în
maximum 0,5 secunde din momentul în care rezistenta de izolatie scade sub
limitele admise pentru tensiunile utilizate.

Retelele electrice din locurile de munca
cu risc de incendiu si explozie, precum
si cele din depozitele de explozivi sau carburanti, trebuie prevazute cu dispozitive
care sa
asigure protectia automata
la curenti de defect (PACD).

Art.21. Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie


sa
corespunda
prevederilor standardelor în vigoare.

Art.22. La acoperirea cu materiale electroizolante a partilor active ale
instalatiilor si echipamentelor electrice (izolarea de lucru si de protectie), materialele
electroizolante folosite trebuie sa
fie rezistente la solicitarile fizice si chimice din
mediul în care trebuie sa
functioneze.

Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (tesaturi,
fileuri, benzi de tesatura
sau lemn) nu constituie o izolare, în sensul protectiei
împotriva electrocutarii prin atingere directa.

Art.23. Carcasele si învelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor
electrice trebuie sa
fie rezistente la solicitarile fizice si chimice în mediul în care
functioneaza, în afara
de conditia impusa
privind protectia împotriva electrocutarii
prin atingere directa, carcasele si învelisurile trebuie sa
fie în constructie
corespunzatoare protectiei împotriva incendiilor si exploziilor (daca
este cazul).

La instalatiile de înalta
tensiune trebuie sa
fie prevazute blocari mecanice
sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor si a îngradirilor de protectie sa
fie
posibila
numai dupa
scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv.

Manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa
poata
fi facuta
numai cu o
scula
speciala
(de exemplu, cheie cu cap triunghiular).

Art.24. La, executarea si montarea instalatiilor electrice trebuie sa
se prevada
distante si spatii în apropierea echipamentelor electrice si îngradiri de protectie în jurul
acestora, astfel încât deservirea, întretinerea si repararea acestora sa
se poata
efectua
fara
pericol.

Îngradirile de protectie trebuie sa
fie astfel realizate încât sa
nu existe
elemente sub tensiune neîngradite în zona de activitate a omului (zona de manipulare
sau volum de accesibilitate).

Art.25. Tipurile de îngradiri de protectie împotriva electrocutarilor prin
atingere directa, precum si conditiile de montare, trebuie sa
corespunda
standardelor
în vigoare.

Art.26. Partile active ale instalatiilor electrice trebuie sa
fie amplasate la
distante de protectie pentru a nu putea fi accesibile unei apropieri periculoase de
piesele aflate normal sub tensiune.

La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile
rulante din încaperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit parti active în
constructie deschisa
(fara
carcase închise), cu conditia protejarii împotriva atingerii sau
apropierii de partile active.

Aceasta se obtine prin amplasarea masinilor si instalatiilor la înaltimi
suficient de mari fata
de caile de acces si de circulatie ale persoanelor neautorizate
pentru exploatarea instalatiilor electrice, precum si prin prevederea de îngradiri
închise pe calea de acces a persoanelor autorizate pentru exploatarea instalatiilor
electrice respective.

Art.27. Obligatiile în vederea utilizarii un echipament tehnic electric/instalatie
sunt urmatoarele:

a) sa
asigure posibilitatea executarii legaturilor de protectie necesare crearii
unui curent de defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masasi aparitia
unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalatiei), curent de defect care
sa
produca
deconectarea echipamentului (instalatiei) sau sectorului defect prin
protectia maximala
de curent a circuitului sau prin alte protectii corespunzatoare.

b) echipamentul electric/instalatia sa
aiba
asigurata
protectia împotriva
atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

Posibilitatea executarii legaturilor de protectie trebuie sa
se asigure astfel:

-în cazul unui echipament electric/instalatie fix(a) acesta (aceasta) trebuie sa
fie prevazut(a) cu doua
borne de masa: una în cutia de borne, lânga
bornele de


alimentare cu energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din
cablul de alimentare a echipamentului (instalatiei) si a doua borna
pe carcasa
echipamentului (instalatiei) în exterior, pentru racordarea vizibila
la centura de
legare la pamânt sau la alta
instalatie de protectie;

-în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa
fie prevazut
cu un cablu de alimentare flexibil, prevazut cu o fisa
(stecher) cu contact de protectie,
sau echipamentul sa
fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de
alimentare cu conductor de protectie.

Cablul de alimentare trebuie sa
contina
un conductor de protectie prin care sa
se lege masele echipamentului de contactele de protectie ale fisei (stecherului).

Art.28. Pentru operatiile de montare a instalatiilor, retelelor, utilajelor si
echipamentelor electrice, în instructiunile de securitate a muncii trebuie prevazute
masuri privind esalonarea corecta
a lucrarilor si organizarea locului de munca,
astfel încât sa
se evite accidentele.

Art.29. Verificarea mijloacelor si a echipamentelor electrice de protectie
înainte de utilizare, de punerea în functiune, dupa
reparatii sau modificari, si apoi
periodic (în exploatare) trebuie sa
se faca
în conformitate cu prevederile cartilor
tehnice ale acestora si ale normelor specifice.

Art.30. Este interzis ca în exploatarea, întretinerea si repunerea în
functiune a unei instalatii sau a unui echipament electric, sa
se aduca
modificari
fata
de proiect.
În cazurile speciale, se pot efectua modificari numai cu acordul

proiectantului.
Art.31. Pentru operatiile de întretinere si reparare a instalatiilor, retelelor,
utilajelor si echipamentelor electrice, în instructiunile de securitate a muncii trebuie
prevazute masuri privind esalonarea corecta
a lucrarilor si organizarea locului de
munca, astfel încât sa
se evite accidentele.
Art.32. Este interzisa
folosirea instalatiilor sau a echipamentelor electrice
improvizate sau necorespunzatoare.
Art.33. Receptionarea si punerea în functiune a unei instalatii sau a unui
echipament electric trebuie facute numai dupa
ce s-a constatat ca
s-au respectat
normele de securitate sisanatate a muncii.
Art.34. La exploatarea echipamentelor electrice trebuie sa
existe urmatoarele
documente:
a) instructiuni de exploatare;
b) instructiuni de protectie împotriva pericolului de electrocutare;
c) instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor în caz de

electrocutare;
d) programul de verificari periodice ale echipamentelor electrice si ale
instalatiilor s
i mijloacelor de protectie împotriva pericolului de electrocutare.
Art.35. Distantele de protectie minime admise, care trebuie respectate în
timpul lucrarilor în instalatiile electrice, sunt stabilite în standardele si normele
specifice în vigoare, în functie de conditiile specifice: categoria instalatiei electrice,
tensiunea de lucru, modul de supraveghere a angajatilor, pozitia de lucru, zona de
manipulare.
Art.36. În cazul lucrarilor care se executa
cu scoaterea de sub tensiune a
instalatiei sau echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune urmatoarele
elemente:
-partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza
a se lucra;
-partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o
distanta
mai mica
decât limita admisa
la care se pot apropia persoanele sau obiectele
de lucru (utilaje, unelte etc.), indicata
în documentatia tehnica
specifica;


-partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta
mai mare
decât limita admisa, dar care, datorita
lucrarilor care se executa
în apropiere, trebuie
scoase de sub tensiune.

Detaliile si precizarile privind realizarea celor mentionate mai sus se stabilesc în
documentatia tehnica
specifica
în vigoare pentru securitatea muncii la instalatiile
electrice, în functie de conditiile specifice.

Art.37.Obligatiile celui care utilizeaza
un echipament electric/instalatie de clasa I
de protectie sunt urmatoarele:

a) sa
execute legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei
împotriva electrocutarii în cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase
de atingere;

b) sa
asigure deconectarea automata
a echipamentului electric /instalatiei sau
sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;
c) sa
vegheze ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal
sub tensiune sa
nu fie înlaturata
sau deteriorata.
Art.38. Obligatiile celui care utilizeaza
un echipament electric/instalatie de clasa n
de protectie sunt urmatoarele:
a) sa
vegheze ca izolatia suplimentara
a echipamentului electric /instalatiei sa
nu fie deteriorata
sau eliminata;
b) sa
vegheze ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal
sub tensiune sa
nu fie înlaturata
sau deteriorata.
Art.39. Obligatiile celui care utilizeaza
un echipament electric/instalatie de clasa
HI de protectie sunt urmatoarele:
a) sa
alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa
pentru care au fost proiectate sa
functioneze;
b) sursa de tensiune trebuie sa
fie astfel construita
încât sa
nu permita
aparitia în circuitul de tensiune foarte joasa
a unei tensiuni mai mari.
Daca
se utilizeaza
un transformator coborâtor, acesta trebuie sa
fie un
transformator de separare (de siguranta);

c) izolatia circuitului de foarte joasa
tensiune trebuie sa
fie de asa natura
încât
sa
nu permita
aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune
foarte joasa;

d) sa
vegheze ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal
sub tensiune sa
nu fie înlaturata
sau deteriorata.

Art.40. În cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara
legarea la
pamânt si în scurtcircuit a conductoarelor de faza, operatie care trebuie sa
se execute
imediat dupa
verificarea lipsei de tensiune.

Prin efectuarea legaturilor la pamânt si în scurtcircuit trebuie sa
se asigure
protectia angajatului împotriva aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca,
descarcarea partilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente si
protectia împotriva tensiunilor induse.

Art.41. Dispozitivele de legare la pamânt si în scurtcircuit trebuie sa
fie
conform standardelor în vigoare.

Art.42. Sectiunile minime ale conductoarelor si elementelor, modul de
aplicare a dispozitivelor de scurtcircuitare, precum simasurile organizatorice legate
de aplicarea acestor dispozitive, trebuie sa
fie indicate în instructiunile de securitate a
muncii pentru instalatiile electrice, în functie de conditiile specifice (categoria
instalatiei electrice, scopul legarilor în scurtcircuit si la pamânt etc.).

Art.43. Folosirea mijloacelor de protectie electroizolante este obligatorie
atât la lucrari în instalatiile scoase de sub tensiune, cât si în cazul lucrarilor efectuate
fara
scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice.


Acestea din urma
se efectueaza
de catre personal autorizat pentru lucrul sub
tensiune.

Art.44. La instalatiile de joasa
tensiune folosirea mijloacelor individuale de
protectie electroizolante constituie singura masura
tehnica
de protectie si se foloseste
cumulat cu masurile organizatorice.

Art.45.Instalat
iile sau locurile unde exista
sau se exploateaza
echipamente electrice trebuie sa
fie dotate, în functie de lucrarile si conditiile de
exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de protectie:

a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea
acestuia fata
de elementele aflate sub tensiune sau fata
de pamânt (prajini
electroizolante pentru actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor
mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu mânere electroizolante,
covoare si platforme electroizolante, manusi si încaltaminte electroizolante etc.);

b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica
prezenta sau lipsa tensiunii;

c) garnituri mobile de legare la pamânt si în scurtcircuit;

d) panouri, paravane, împrejmuiri (îngradiri);

e) panouri de semnalizare.

Art.46. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta
numai de catre
personal calificat, autorizat si instruit a lucra cu respectivele echipamente.

Art.47. Întretinerea, reglarea, depanarea, repararea si punerea sub tensiune a
echipamentelor electrice trebuie facute conform instructiunilor special întocmite de unitatea
care executa
aceste operatii.

Întretinerea, reglarea, depanarea, repararea si prima punere sub tensiune a
echipamentelor electrice trebuie facuta
numai de personal calificat în meseria de electrician,
autorizat si instruit pentru aceste operatii la echipamentele respective.

Art.48. Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice în
activitatile de exploatare, întretinere si reparatii, trebuie facuta
conform regulamentului
pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al normelor de protectia muncii,
pe baza
de examen medical, psihologic, si test de verificare a cunostintelor profesionale, de
protectia muncii si de acordare a primului ajutor.

Art.49. Manevrarea si exploatarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor si aparatelor
care utilizeaza
energia electricasi la care este posibila
atingerea directa
a pieselor aflate normal
sub tensiune, indiferent de valoarea tensiunii, este permisa
numai personalului calificat, instruit
si autorizat pentru aceasta (angajatii de la electroliza, cracare, sudare electrica, instalatii de
pornit autovehicule etc.).

Art.50. Automacaralele care lucreaza
în apropierea liniilor electrice aeriene
trebuie sa
fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului în zona de influenta
a acestora.

Art.51. Executarea manevrelor la instalatiile distribuire a energiei electrice, trebuie
facuta
numai de catre personal calificat, autorizat si instruit pentru operatiile respective,
si numai la instalatiile pentru care a fost autorizat.

Art.52. Interventiile la instalatiile, utilajele,echipamentele si aparatele care
utilizeaza
energia electrica
sunt permise numai în baza unei autorizatii de lucru scrise (AL),
sau în baza unor instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM) sau a atributiilor
de serviciu (AS) sau a dispozitiilor verbale (DV) sau a unor procese verbale (PV) sau a
obligatiilor de serviciu (OS) sau pe proprie raspundere (PR).

Modul de lucru în baza fiecarei din formele indicate la paragraful l sunt
precizate în normele specifice de securitate a muncii.

Art.53. Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice pe timp de ploaie,
furtuna, viscol.

Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice fara
întreruperea tensiunii,
daca
locul respectiv nu este bine iluminat.


Art.54. Pentru prevenirea accidentelor de munca
provocate de curentul electric, toate
instalatiile si mijloacele de protectie trebuie verificate la receptie, înainte de darea în functiune,
si apoi periodic în exploatare, precum si dupa
fiecare reparatie sau modificare.

Art.55. Serviciul de întretinere trebuie sa
întocmeasca
lista verificarilor periodice pentru
fiecare utilaj electric sisa
execute aceste verificari.
Este strict interzisa
punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau
echipamentului care nu a corespuns la una din aceste verificari.

3.Caile si iesirile de urgenta


Art.1. Caile si iesirile de urgenta
trebuie sa
fie în permanenta
libere sisa
conduca
în
modul cel mai direct posibil într-o zona
de securitate.

Art.2. În caz de pericol, trebuie sa
fie posibila
evacuarea rapidasi în conditii cât mai
sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.

Art3. Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta
depind de
utilizare, de echipament si de dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim
de persoane care pot fi prezente.

Art.4. Caile si iesirile de urgenta
trebuie semnalizate potrivit prevederilor Hotarârii
Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca.

Aceasta
semnalizare trebuie sa
fie suficient de rezistentasisa
fie plasata
în locurile
corespunzatoare

Art.5. Caile si iesirile de urgenta
care necesita
iluminare trebuie prevazute cu iluminat
de siguranta/urgenta
de intensitate suficienta, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu
energie electrica.

Art.6. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fara
dificultate, caile si iesirile de
urgenta, precum sicaile de circulatie siusile care au acces la acestea nu trebuie sa
fie blocate
cu obiecte.

4.Detectarea si stingerea incendiilor

Art.1.În functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia
încaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor
sau ale materialelor prezente, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente,
este necesar sa
fie prevazute un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru
stingerea incendiilor, precum si, daca
este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu
si de sisteme de alarma.

Art.2.Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de
alarma
trebuie întretinute si verificate în mod periodic.

La intervale periodice trebuie sa
se efectueze încercari si exercitii adecvate.

Art.3.Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa
fie accesibile
siusor de manipulat.

Acestea trebuie sa
fie semnalizate potrivit prevederilor Hotarârii Guvernului nr.
971/2006.

Art.4.Panourile de semnalizare trebuie sa
fie suficient de rezistente si amplasate în
locuri corespunzatoare.

5.Ventilatie

Art.1.Tinându-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse
lucratorilor, trebuie luate masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat în cantitate
suficienta.

Art.2. Daca
se foloseste o instalatie de ventilatie, aceasta trebuie mentinuta
în stare de
functionare si nu trebuie sa
expuna
lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sanatatea.

Art.3. Daca
sunt folosite instalatii de aer conditionat sau de ventilatie mecanica,
acestea trebuie sa
functioneze astfel încât lucratorii sa
nu fie expusi curentilor de aer.


Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sanatatea
lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata
rapid.

Art.4. Microclimatul la locul de munca
este determinat de temperatura si
umiditatea aerului, de viteza curentilor de aer, de temperatura suprafetelor si de radiatiile
calorice emise în zona de lucru.

Conditiile de microclimat la locurile de munca
trebuie sa
asigure mentinerea
echilibrului termic al organismului uman corespunzator cu nivelul activitatii desfasurate.

Art.5. Încaperile de lucru (de productie, depozitare, sau administrative )vor fi
prevazute, dupa
caz, cu mijloace de ventilare naturala
sau mecanica, astfel încât sa
se poata
asigura conditiile de calitate a aerului.

Art.6.Combaterea poluarii aerului în spatiile de lucru se va face, în primul rând, prin
suprimarea sau reducerea surselor de degajare a noxelor.

În situatia când nu este posibil acest lucru, se vor aplica, dupa
caz, urmatoarele masuri:

a) închiderea utilajelor în carcase în care se creeaza
depresiune;

b) utilizarea instalatiilor de ventilare locala;

c) utilizarea instalatiilor de ventilare generala,

d) când sursele de degajare a noxelor sunt mobile sau dispersate si nu este posibila
aplicarea unor solutii conforme cu pct. a) sau b).

Art.7. La unele locuri de munca
(birouri, încaperi cu videoterminale, încaperi etc.) unde
desfasurarea activitatii profesionale necesita
confort termic, trebuie asigurate urmatoarele
conditii:

a) în perioada de vara:

-temperatura operativa
între 23 -26°C;

-umiditatea relativa
a aerului între 30 -70%;

b) în perioada de iarna:

-temperatura operativa
între 20 -24°C;

-umiditatea relativa
a aerului între 30 -70%;

-diferente mai mici de 10°C între temperatura de radiatie a ferestrelor sau a
altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din încapere.

Art.8. Personalul care lucreaza
în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, ale caror duratasi frecventa
se
stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat, în
acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator.

6.Expunerea la riscuri particulare

Art.1. Lucratorii nu trebuie sa
fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei
influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.

Art.2. Atunci când lucratorii trebuie sa
patrunda
într-o zona
acarei atmosfera
este
susceptibila
sa
contina
o substanta
toxica
sau nociva,sa
aiba
un continut insuficient de oxigen
sau sa
fie inflamabila, atmosfera contaminata
trebuie controlatasi trebuie luate masuri
corespunzatoare pentru a preveni orice pericol.

Art.3. Într-un spatiu închis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera
cu risc ridicat.

Lucratorul trebuie cel putin sa
fie supravegheat în permanenta
din exterior si trebuie
luate toate masurile corespunzatoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si
imediat.

Art.4.Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:

-pozitiile de munca
vicioase si/sau fixe;

-miscarile extreme;

-miscarile bruste;

-miscarile repetitive.

Art.5. În acest sens, angajatorul trebuie sa
asigure:

-evaluarea riscurilor pentru securitatea sisanatatea angajatilor;


-respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncasia
activitatii;
-instruirea si formarea adecvata
a angajatilor privind modul de desfasurare a
activitatii profesionale, apelând la specialistii din domeniul securitatii sisanatatii în munca.
Art.6.În activitatile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajatilor cu
vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii.
La repartizarea femeilor si tinerilor în astfel de activitati se vor avea în vedere si
prevederile legale.

Art.7.Angajatorul trebuie sa
ia masuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau
reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate de manipularea
manuala
a maselor, luând în considerare urmatoarele elemente de referinta:

a) caracteristicile masei; manipularea manuala
a unei mase poate prezenta riscuri, în
special de afectiuni dorsolombare, daca
masa este:

-prea grea sau prea mare;

-incomoda
sau greu de apucat;

-instabila
sau are un continut ce risca
sa
se deplaseze;

-plasata
astfel încât trebuie manipulata
la o anumita
distanta
de trunchi sau cu
flexia ori rotatia trunchiului;

-susceptibila
sa
produca
leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, în special în eventualitatea unei ciocniri;

b) efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afectiuni
dorsolombare daca:

-este prea mare;

-nu poate fi realizat decât printr-o miscare de rasucire a trunchiului;

-antreneaza
o miscare brusca
a masei de transportat;

-este realizat atunci când corpul se afla
într-o pozitieinstabila;

c) caracteristicile mediului de munca; caracteristicile mediului de munca
pot
determina o crestere a riscurilor, în special în afectiuni dorsolombare, daca:

-nu exista
suficient spatiu, în special pe verticala, pentru realizarea activitatii;

-pardoseala este alunecoasa
sau prezinta
neregularitati care determina
dezechilibrare;

-locul unde se desfasoara
activitatea de munca
sau mediul de munca
nu permit
angajatului sa
manipuleze manual masele la o înaltime sigura
sau într-o pozitie de lucru
confortabila;

-pardoseala sau planul de lucru prezinta
denivelari care impun manipularea masei
la diferite niveluri;

-pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;

-temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare;

d) cerintele activitatii; activitatea poate prezenta riscuri, în special de
afectiuni dorsolombare, daca
implica
una sau mai multe dintre cerintele urmatoare:

-efort fizic frecvent si prelungit care solicita
în special coloana vertebrala;

-perioada
insuficienta
de repaus fiziologic sau de recuperare; distante prea mari pentru
ridicare, coborâre sau transport; ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi
schimbat de catre angajat;

e) factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca:

-este necorespunzator din punct de vedere fizic sa
realizeze sarcina respectiva;

-poarta
haine, încaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare;

-nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar.

Art.8. Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si împingere
manuala
a maselor sunt prezentate în tabelul 1 dupa
cum urmeaza:

Tabelul 1


Limite maxime admise pentru manipularea manuala
a maselor(în kg)

Tip de
mamanipulare
Frecventa
operatiilor Barbati Femei
Vârsta
(ani) Vârsta
(ani)
16-19 19-45 peste 45 16-19 19-45 peste 45
rar 35 55 50 13 15 13
Ridicare frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte
frecvent 20 25 20 8 9 8
rar 30 50 40 13 15 13
Purtare frecvent 20 30 25 9 10 9
foarte
frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere rar 15 10
frecvent 10 7
Împingere rar 16 11
frecvent 11 7,5

NOTA:-rar: sub 5% din durata schimbului;

-frecvent: între 6 -10% din durata schimbului;

-foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.

Este necesar ca manipularea maselor sa
fie realizata
corect, în conformitate cu
principiile fiziologice si biomecanice.

Art.9. Continutul si intensitatea efortului mental în activitate depind de continutul si
natura sarcinii de munca, de volumul si complexitatea informatiilor necesar de receptionat si
prelucrat, de complexitatea si responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat, de natura,
complexitatea si dificultatea raspunsurilor efectoare.

Art.10.Angajatorul trebuie satina
seama ca
efortul mental în activitate difera
în
functie de raportul dintre variabile profesionale (exigente, conditii de munca, riscuri
profesionale) si variabile individuale (capacitati profesionale individuale) si se reflecta
în
niveluri diferite de solicitare (subsolicitare, solicitare optima, solicitare maxima,
suprasolicitare) a organismului, a diferitelor sale sisteme, functii, capacitati (senzorial
perceptive, cognitive, psihomotorii) inclusiv a planului emotional.

Art.11.Obiectivarea simasurarea efortului mental în activitate se realizeaza, prin
intermediul urmatoarelor categorii de indicatori si tehnici:

a) indicatori si tehnici de analizasi evaluare a exigentelor sarcinii de munca, pe baza
evidentierii unor parametri obiectivi ai acesteia:

-exigente temporale,

-complexitate-viteza,

-atentie,

-precizie;

b) indicatori si tehnici de evaluare subiectiva: scale de apreciere a senzatiei
subiective de efort, a starii fizice si psihice individuale peparcursul activitatii, la
sfârsitul acesteia si chiar a starii individuale din timpul liber;

c) indicatori si tehnici de performanta
(de comportament), care permit obtinerea
unor indicatori ai efortului mental prin intermediul unor elemente de performanta
în
realizarea sarcinii sau de comportament (modificari ale strategiilor de operare în functie
de efort);

d) indicatori si tehnici psihofiziologice, de evaluare a dinamicii unor parametri
psihofiziologici si biochimici implicati în realizarea sarcinii de munca
de-a lungul unei
perioade de lucru.

Art.12.Consecintele solicitarii psihice si psihofiziologice si a efortului mental în
activitate, ca urmare a interactiunii factorilor profesionali cu cei individuali si


extraprofesionali, se urmaresc stadial: de la primele faze ale unor modificari/tulburari
localizabile si reversibile, pâna
la cele cu caracter ireversibil, patologic, pâna
la instalarea
bolilor profesionale sau legate de profesie.

7.Temperatura

A. DEFINITII
1. Temperaturi scazute extreme, sunt temperaturile sub -20°C (sau care corelate când
sunt conditii de vânt intens, pot fi echivalate la acest nivel) .
2. Temperaturi ridicate extreme, sunt temperaturile peste +37 C .
B. MASURI DE PREVENIRE a îmbolnavirilor datorate temperaturile extreme:
a) asigurarea examenului medical la angajare (si periodic ), al personalului, urmarind
depistarea contraindicatiilor pentru temperaturi extreme (crescute sau scazute).
b) asigurarea primului ajutor si a transportului operativ pâna
la cea mai apropiata
unitate medico-sanitara
a persoanelor afectate .
c) trecerea personalului în alte activitati sau alte locuri de munca
(dupa
posibilitati ),
ori reducerea programului de munca
pentru persoanele care au contraindicatii pentru
temperaturi extreme .

C. MASURI DE PROTECTIE a personalului care activeaza
în conditii de
temperaturi extreme.
(*Daca
activitatile ce trebuie executate în aceste conditii, nu suporta amânare) .
Art.1.În timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa
fie adecvata


organismului uman, tinându-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la
care sunt supusi lucratorii.
Art.2.Ferestrele, luminatoarele, glasvandurile si peretii de sticla
trebuie sa
permita
evitarea luminii solare excesive, în functie de natura activitatii si destinatia încaperii.
Art.3. În cazul temperaturilor extreme – crescute:
a) se va asigura reducerea ritmului si a intensitatii activitatilor fizice a personalului,
respectiv alternarea efortului dinamic cu cel static;
b) în spatii închise, ateliere, birouri, se va asigura ventilarea la locul de munca;
c) alternarea perioadelor de lucru, cu perioade de repaus în locuri umbrite cu curenti
de aer;
d) asigurarea personalului cu apa
minerala
(câte 2..,4 litri/perschimb);
e) asigurarea de echipament individual de protectie adecvat;
f) asigurarea de dusuri sau posibilitati de asigurare a igienei personale( surse de apa
montate în santier;
g) reducerea zilei de munca
sau esalonarea lucrului în doua
perioade de munca
( pâna
la ora 11 si dupa
ora 17) sau chiar întreruperea colectiva
a lucrului, în cazul ca
nu pot fi
îndeplinite conditiile de la pct. a) pâna
la g) cu recuperarea activitatii în perioada urmatoare.
Art.4.În cazul temperaturilor extreme – scazute:
a) se va asigura echipament de protectie adecvat împotriva frigului precum: pantaloni
si scurta
vatuita, capison, manusi, pâslari, sube ori mantale îmblanite, dupa
caz .
b) se va asigura distribuirea de ceai fierbinte ( 0,5 -1 litri/schimb ) .
c) acordarea de pauze în activitate, pentru refacerea capacitatii de termoreglare a
organismului, în spatii cu microclimat corespunzator.

8.Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, încaperilor sicailor de
circulatie de pe santier.

Art.1. Posturile de lucru, încaperile sicaile de circulatie trebuie sa
dispuna, în masura
în care este posibil, de cât mai multa
lumina
naturala.

Atunci când lumina zilei nu este suficientasi, de asemenea, pe timpul noptii locurile
de munca
trebuie sa
fie prevazute cu lumina
artificiala
corespunzatoare si suficienta.


Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina
portabile, protejate contra
socurilor.

Culoarea folosita
pentru iluminatul artificial nu trebuie sa
modifice sau sa
influenteze
perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.

Art.2. Instalatiile de iluminat ale încaperilor, posturilor de lucru si ale cailor de
circulatie trebuie amplasate astfel încât sa
nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori.

Art.3. Încaperile, posturile de lucru sicaile de circulatie în care lucratorii sunt expusi
la riscuri, în cazul întreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa
fie prevazute cu
iluminat de siguranta
de o intensitate suficienta.

Art.4. La proiectarea si realizarea iluminatului se vor lua în considerare urmatoarele:

-destinatia încaperii (spatiului);

-distributia locurilor de munca;

-categoriile de lucrari vizuale si nivelul de iluminare;

-calitatea ambiantei luminoase (uniformitatea iluminarii, distributia luminantelor,
existenta fenomenului de orbire, culoarea luminii, redarea culorilor etc.);

-sistemul de iluminat;

-corpul de iluminat;

-posibilitatea întretinerii instalatiilor de iluminat si a suprafetelor vitrate.

Art.5. Nivelul de iluminare se normeaza
în functie de categoria si subcategoria în care
se încadreaza
sarcinile vizuale, respectiv în functie de marimea detaliului reprezentativ, de
contrastul dintre detaliu si fond si luminozitatea fondului sau numai în functie de categoria
sarcinii vizuale.

Art.6. Iluminatul artificial destinat completarii iluminatului natural trebuie realizat
astfel încât sa
se asigure pe planul de lucru, împreuna
cu iluminatul natural, un nivelul de
iluminare convenabil.

Art.7.Instalatiile de iluminat trebuie sa
asigure iluminarea uniforma
a planului de
lucru si a încaperii.

Art.8. Iluminatul trebuie sa
evite fenomenul de orbire.

În acest sens, în încaperile în care se efectueaza
lucrari De precizie deosebita pana la
foarte mica
lampile vor fi ecranate sau montate în afara unghiului de vedere de 45°,
masurat fata
de orizontala, în celelalte spatii se aplica
prevederile standardelor în vigoare.

Art.9. Iluminatul se va realiza cu lumina
naturala
sau lumina
artificiala
de la surse
electrice si se va folosi unul din urmatoarele sisteme de iluminat:

a) iluminat general uniform (natural, artificial sau mixt);

b) iluminat general localizat (artificial sau mixt);

c) iluminat combinat (iluminat general plus iluminat artificial local sau localizat).

Art.10. Iluminatul general uniform se va folosi acolo unde se executa
activitati similare
pe toata
suprafata încaperii sau când pozitia locurilor de munca
sau a persoanelor în timpul
lucrului se modifica
frecvent sau când exista
exigente deosebite de igiena.

Art.11. Iluminatul general localizat se va folosi la locurile de munca
care necesita
niveluri de iluminare diferite, deasupra masinilor sau meselor de lucru, iar iluminat local nu se
poate realiza.

Art.12. Iluminatul combinat se va folosi la locurile de munca
unde sunt necesare
niveluri de iluminare diferite (în general, mult mai mari decât restul încaperii) si nu exista
impedimente în realizarea iluminatului local sau localizat, precum si în cazul în care exista
cerinte speciale de calitate a iluminatului, care nu pot fi obtinute de la iluminatul general.

Art.13. Instalatiile de iluminat din spatiile de lucru interioare si exterioarese vor
realiza cu corpuri de iluminat ce au grade de protectie corespunzatoare mediului în
care se utilizeaza
(umiditate, agenti corosivi, pericol de explozie sau incendiu).

Art.14. Pentru lucrarile vizuale de precizie se va prevedea iluminat local, conform
standardelor în vigoare.
Art.15. Iluminatul portabil se va folosi ori de câte ori este necesar, tinându-se
seama de urmatoarele:
a) corpul de iluminat sa
fie special construit pentru iluminat portabil în
conditii proprii locului, mediului si restrictiilor impuse de acestea;


b) gradul de protectie al corpurilor de iluminat portabile si al materialelor de
racordare la reteaua de alimentare se va alege în functie de caracteristica mediului în care se
folosesc (umiditate, agenti corosivi, pericol de explozie sau incendiu).

Art.16.Verificarea iluminatului se va face la punerea în functiune a obiectivelor
economice si dupa
modificari operate asupra instalatiei de iluminat pentru a verifica daca
aceasta este conform cu prevederile legale.

9.Ferestre si luminatoare

Art.1. Ferestrele, luminatoarele si dispozitivele de ventilatie trebuie sa
poata
fi
deschise, închise, reglate si fixate în siguranta
de catre lucratori.

Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa
nu prezinte un
pericol pentru lucratori.

Art.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie prevazute, înca
din faza de proiectare, cu
sisteme de curatare sau trebuie sa
dispuna
de dispozitive care sa
permita
curatarea acestora
fara
riscuri pentru lucratorii care executa
aceasta
activitate ori pentru ceilalti lucratori
prezenti.

Art.3. Peretii transparenti sau translucizi, în special peretii realizati integral din sticla,
din încaperi ori din vecinatatea posturilor de lucru siacailor de circulatie trebuie sa
fie
semnalizati clar.

Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie sa
fie separati de
posturile de lucru si de caile de circulatie astfel încât lucratorii sa
nu poata
intra în contact cu
peretii sisa
nu poata
fi raniti prin spargerea acestora

10.Usi si porti

Art.1. Pozitia, numarul, materialele din care sunt realizate, precum si dimensiunile
usilor si portilor sunt determinate în functie de natura si destinatia încaperilor.

Art.2. Este interzisa
utilizarea usilor culisante siausilor rotative ca usi de siguranta


Art.3. Usile si portile situate de-a lungul cailor de siguranta
trebuie sa
fie semnalizate
corespunzator.

Art.4. În vecinatatea imediata
a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa
existe usi pentru pietoni.

Acestea trebuie sa
fie semnalizate în mod vizibil si trebuie sa
fie mentinute libere în
permanenta.

Art.5. Usile si portile mecanice trebuie sa
functioneze fara
sa
prezinte pericol de
accidentare pentru lucratori.

Acestea trebuie sa
fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile siusor
de identificat, cu exceptia celor care se deschid automat în caz de pana
de energie, si trebuie
sa
poata
fi deschise manual.

Art.6. Usile de iesire în caz de urgenta
trebuie sa
se deschida
spre exterior.

Usile de iesire de urgenta
nu trebuie sa
fie încuiate sau fixate astfel încât sa
nu poata
fi
deschise imediat si cu usurinta
de catre orice persoana
care ar avea nevoie sa
le utilizeze în
caz de urgenta.

Usile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinatia de
iesiri de urgenta.

Art.7.Usile de iesire de urgenta
nu trebuie sa
fie încuiate.

Caile si iesirile de urgenta, precum sicaile de circulatie siusile de acces spre acestea
trebuie sa
fie eliberate de orice obstacole, astfel încât sa
poata
fi utilizate în orice moment
fara
dificultate.

Art.8. Suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor trebuie protejate
împotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si
lucratorii pot fi raniti în cazul în care acestea se sparg.

Art.9. Usile culisante trebuie sa
fie prevazute cu un sistem de siguranta
care sa
împiedice iesirea de pe sine sicaderea lor.


11.Cai de circulatie

Art.1.Caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, trebuie sa
fie calculate,
plasate si amenajate, precum si accesibile astfel încât sa
poata
fi utilizate usor, în deplina
securitate si în conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati în vecinatatea acestor cai de
circulatie sa
nu fie expusi nici unui risc.

Art.2.Caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si cele
unde au loc operatiile de încarcare sau descarcare trebuie sa
fie dimensionate în functie de
numarul potential de utilizatori si de tipul de activitate.

Caile de circulatie trebuie sa
fie clar semnalizate, verificate periodic si întretinute.

Art.3. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor din încaperi trebuie sa
fie
curatate si renovate pentru a se obtine conditii de igiena
corespunzatoare.

Art.4. Daca
locurile de munca
includ zone periculoase în care, data
fiind natura
activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie sa
fie
prevazute cu dispozitive care sa
evite patrunderea lucratorilor neautorizati în aceste zone.

Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitatisa
patrunda
în zonele periculoase.

Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil si clar.

Art.5. Pardoselile încaperilor trebuie sa
fie lipsite de proeminente, de gauri sau de
planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa
fie fixe, stabile si nealunecoase.

Art.6.Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistenta
insuficienta
trebuie permis numai daca
exista
echipamente care sa
asigure executarea lucrarii în conditii
de securitate

Art.7. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa
existe

o distanta
suficienta
fata
de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.
Art.8. Atunci când echipamentele din încaperi si utilizarea acestora impun protectia
lucratorilor, caile de circulatie trebuie sa
fie marcate clar.
Art.9. Latimea cailor de circulatie din cladiri, hale, depozite sau alte încaperi de
lucru se va stabili în functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate
si dimensiunile materialelor sau pieselor care se transporta.

Art.10. Caile de circulatie trebuie sa
fie:

a) marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut;

b) sa
aiba
legaturi cât mai directe spre caile de evacuare;

c) sa
fie mentinute permanent libere si curate, încât sa
permita
evacuarea rapida
a
persoanelor.

Art.11. Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa
fie netede si
nealunecoase, iar cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa
nu prezinte denivelari, sa
fie
rezistente la compresiune, socuri si uzura.

Art.12. Caile de circulatie care vor fi utilizate de mai multe tipuri de mijloace de
transport, inclusiv feroviar, vor avea sinele caii ferate îngropate la nivelul suprafetelor cailor
de circulatie.

Art.13. Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la înaltime vor fi
protejate cu balustrade înalte de cel putin l m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale
intermediare, iar la partea inferioara
cu o bordura
înalta
de cel putin 10 cm.

Art.14. Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje
rezistente, care sa
permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara
la
locul respectiv, sau vor fi îngradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate, în
cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.

Golurile, santurile, rigolele situate în zonele de circulatie vor fi acoperite sau
marcate cu indicatoare, iar în timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase
(felinare, avertizoare sau inscriptii luminoase).


12.Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru

Art.1. Încaperile de lucru în care se desfasoara
procese de munca
vor avea
înaltimea minima
de 3 m, iar pentru fiecare persoana
se va sigura un volum de cel putin 12
m3 si o suprafata
minima
stabilita
conform activitatilor specifice.

Pentru spatiile în care au loc procese tehnologice ce degaja
caldura, umiditate,
pulberi, gaze, vapori toxici etc., înaltimea si volumul încaperilor se stabilesc prin calcul,
tinând seama de asigurarea schimburilor de aer si de mijloacele de combatere a noxelor.

Art.2.Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa
fie calculate astfel
încât sa
permita
lucratorilor sa
aiba
suficienta
libertate de miscare pentru a-si îndeplini
sarcinile de munca.

Daca
acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucratorul
trebuie sa
aiba
suficienta
libertate de miscare în apropierea postului sau de lucru.

Art.3. La dimensionarea suprafetelor de lucru se va tine seama, pe lânga
spatiul
ocupat de mobilier sicai de acces, si de spatiul ocupat de materiale, semifabricate,
produse finite sau deseuri, în asa fel încât sa
se asigure suprafata libera
necesara
desfasurarii normale a activitatii de productie, întretinere si reparatii.

Încarcarea planseelor cu materiale sau utilaje nu va depasi sarcina maxima
admisibila
pentru care au fost calculate.

13.Primul ajutor

Art.1.Angajatorul trebuie sa
se asigure ca
acordarea primului ajutor se poate face în
orice moment.

De asemenea, angajatorul trebuie sa
asigure personal pregatit în acest scop.

Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a
lucratorilor accidentati sau victime ale unei îmbolnaviri neasteptate.

Art.2.Trebuie prevazute una sau mai multe încaperi de prim ajutor, în functie de
dimensiunile santierului, de tipurile de activitati, dimensiunile spatiilor de lucru precum si de
frecventa accidentelor.

Art.3.Încaperile destinate primului ajutor trebuie sa
fie echipate cu instalatii,
materiale si cu dispozitive, indispensabile acordarii primului ajutor si trebuie sa
permita
accesul cu brancarde.

Art.4. Aceste spatii trebuie semnalizate potrivit prevederilor Hotarârii Guvernului nr.
971/2006.

Art.5. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa
fie disponibil în toate
locurile unde conditiile de lucru o cer.

Acestea trebuie sa
fie semnalizate corespunzator si trebuie sa
fie usor accesibile.

Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie sa
indice clar adresa si
numarul de telefon ale serviciului de urgenta.

14. Încaperi pentru odihnasi vestiare
Art.1. Lucratorii trebuie sa
dispuna
de încaperi pentru odihnasi/sau cazare usor
accesibile, atunci când securitatea ori sanatatea lor o impun, în special datorita
tipului
activitatii, numarului mare de lucratori sau distantei fata
de santier.

Art.2. Încaperile pentru odihnasi/sau cazare trebuie sa
fie suficient de mari si
prevazute cu mese si de scaune corespunzator numarului de lucratori.

Art.3. Daca
nu exista
asemenea încaperi, alte facilitati trebuie sa
fie puse la dispozitie
personalului pentru ca acesta sa
le poata
folosi în timpul întreruperii lucrului.


Art.4. Încaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri exceptionale
trebuie sa
fie dotate cu echipamente sanitare în numar suficient, cu o sala
de mese si cu o sala
de destindere.

Art.5. Daca
orele de lucru sunt cu regularitate si frecvent întrerupte si nu exista
o
încapere pentru odihna, trebuie sa
fie asigurate alte încaperi în care lucratorii sa
poata
sta în
timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sanatatea
lor.

La atribuirea lor trebuie sa
se tina
seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe.

Art.6. Aceasta
prevedere nu se aplica
daca
lucratorii sunt angajati în birouri sau în
încaperi de lucru similare care ofera
posibilitati echivalente de relaxare în timpul pauzelor.

Art.7. În încaperile pentru odihna
trebuie sa
se ia masuri corespunzatoare pentru
protectia nefumatorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.

Art.8. Lucratorilor trebuie sa
li se puna
la dispozitie vestiare corespunzatoare daca
acestia trebuie sa
poarte îmbracaminte de lucru si daca, din motive de sanatate sau de
decenta, nu li se poate cere sa
se schimbe într-un alt spatiu.

Vestiarele trebuie sa
fie usor accesibile, sa
aiba
capacitate suficientasisa
fie dotate cu
scaune.

Art.9. Vestiarele trebuie sa
fie suficient de încapatoare sisa
aiba
dotari care sa
permita
fiecarui lucrator sa
îsi usuce îmbracamintea de lucru, daca
este cazul, precum si
vestimentatia si efectele personale sisa
le poata
pastra încuiate.

În anumite situatii, cum ar fi existenta substantelor periculoase, a umiditatii, a
murdariei, îmbracamintea de lucru trebuie sa
poata
fi tinuta
separat de vestimentatia si
efectele personale.

Art.10. Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare
separata
a acestora.

Art.11. Daca
nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al Art1. fiecare
lucrator trebuie sa
dispuna
de un loc unde sa-si puna
îmbracamintea si efectele personale sub
cheie.

15.Dispozitii diverse

Art.1.Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa
fie semnalizate astfel încât sa
fie vizibile si identificabile în mod clar.

Art.2.Lucratorii trebuie sa
dispuna
de apa
potabila
pe santier si, eventual, de
alta
bautura
corespunzatoare si nealcoolica, în cantitati suficiente, atât în încaperile pe
care le ocupa, cât si în vecinatatea posturilor de lucru.

Art.3.Lucratorii trebuie sa
dispuna
de conditii pentru a lua masa în mod
corespunzator si, daca
este cazul, sa
dispuna
de facilitati pentru a-si pregati masa în
conditii corespunzatoare.

Art.4.Angajatorul va numi prin decizie o persoana
cu atributii concrete care sa
supravegheze lucratorii care lucreaza
în conditii de izolare.

Art.4.Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la
locurile de munca
în conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care
permit legatura cu persoana care asigura
supravegherea:

a)constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde
radio);

b)periodic automat (radio-telefon, telefon);

c)periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon,
camera
de luat vederi si monitor).

PARTEA A II-A


-Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încaperilor


1.Influente atmosferice

Art.1.Lucratorii trebuie sa
fie protejati împotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea sisanatatea.

Art.2.Locurile de munca
în aer liber trebuie sa
fie iluminate corespunzator cu un
sistem de iluminat artificial, daca
lumina naturala
nu este suficienta.

Art.3.Când lucratorii sunt angajati la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de
lucru trebuie sa
fie amenajate pe cât posibil, astfel încât acestia:

a)sa
fie protejati împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca
este
necesar, împotriva caderii obiectelor;

b)sa
nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare
vatamatoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c)sa
îsi poata
parasi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui pericol sau sa
poata
primi rapid asistenta;

d)sa
nu poata
aluneca sau cadea.

2.Expunerea lucratorilor la zgomot

Art.1. În situatii pe deplin justificate, în cazul activitatilor în care expunerea zilnica
la
zgomot are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, în scopul aplicarii valorilor limita
de expunere si a valorilor de expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului
privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor, trebuie ca:

a) nivelul saptamânal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvata
sa nu
depaseasca
valoarea limita de expunere de 87 dB(A); si

b) sa
se ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu
aceste activitati.

Art.2.Expunerea lucratorului la zgomot, determinata
potrivit Art.1., nu trebuie sa
depaseasca, în nici un caz, valorile limita
de expunere.

Art.3. Atunci când riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin
alte mijloace, lucratorilor trebuie sa
li se puna
la dispozitie mijloace individuale de protectie
auditiva, adecvate si corect ajustate, pe care acestia trebuie sa
le utilizeze, în conformitate cu
prevederile legislatiei nationale care transpune Directiva 89/656/CEE si Directiva
89/391/CEE, în urmatoarele conditii:

a) atunci când expunerea la zgomot depaseste valorile de expunere inferioare de la
care se declanseaza
actiunea, angajatorul trebuie sa
puna
la dispozitia lucratorilor mijloace
individuale de protectie auditiva;

b) atunci când expunerea la zgomot atinge sau depaseste valorile de expunere
superioare de la care se declanseaza
actiunea, lucratorii trebuie sa
utilizeze mijloacele
individuale de protectie auditiva;

c) mijloacele individuale de protectie auditiva
trebuie sa
fie alese astfel încât sa
elimine sau sa
reduca
la minimum riscul pentru auz.

Art.4.Daca
se constata
expuneri peste valorile limita
de expunere, permise în baza
Art.1., în pofida masurilor luate pentru aplicarea normelor de protectie, angajatorul trebuie sa
puna
în aplicare un program de masuri tehnice si/sau organizatorice menite sa
reduca
la
minimum expunerea la zgomot si riscurile legate de aceasta, aplicând în principal
urmatoarele metode:

a) sa
ia de îndata
masuri de reducere a expunerii sub valorile limita
de expunere;

b) sa
identifice cauzele expunerii excesive;

c) sa
adapteze masurile de prevenire si protectie pentru a evita orice recurenta.

d) sa
ia în considerare alte metode de lucru care implica
o expunere mai scazuta
la
vibratii mecanice;

e) alegerea echipamentelor de munca
adecvate, proiectate corespunzator din punct de
vedere ergonomie, care sa
produca
cel mai putin zgomot posibil, tinând seama de activitatea
pentru care sunt destinate;


f) programe corespunzatoare de întretinere pentru echipamentele de munca, locul de
muncasi sistemele de la locul de munca;

g) proiectarea si amplasarea locurilor de muncasi a posturilor de lucru astfel încât sa
se reduca
zgomotul, pentru a nu crea disconfortul lucratorilor, si de asemeni sa
nu fie pusa
în
pericol buna desfasurare a activitatilor din respectivele posturi de lucru.

h) informarea si formarea adecvata
a lucratorilor în vederea utilizarii corecte si sigure
a echipamentelor de munca, pentru a le reduce la minimum expunerea la zgomot;

i) limitarea duratei si intensitatii expunerii la zgomot;

j) programe de lucru corespunzatoare cu perioade de odihna
adecvate;

k) furnizarea de îmbracaminte pentru protejarea împotriva frigului si umezelii a
lucratorilor expusi.

3. Expunerea lucratorilor la vibratii
Art1.Valorile admisibile de expunere a lucratorilor sun stabilte dupa cum urmeaza:

A.Pentru vibratiile transmise sistemului mâna-brat:

a) valoarea limita
de expunere zilnica
profesionala, calculata
pentru o perioada
de
referinta
de 8 ore, este de 5 m/s2;

b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza
actiunea, calculata
pentru o
perioada
de referinta
de 8 ore, este de 2,5 m/s2. (1)

B.Pentru vibratiile transmise întregului corp:

a) valoarea limita
de expunere zilnica
profesionala, calculata
la o perioada
de referinta
de 8 ore, trebuie sa
fie de 1,15 m/s2 sau sa
aiba
o valoare a dozei de vibratii de 21 m/s1, 75;

b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza
actiunea, calculata
la o
perioada
de referinta
de 8 ore, trebuie sa
fie de 0,5 m/s2 sau sa
aiba
o valoare a dozei de
vibratii de 9,1 m/s 1,75 .

Art.2. Riscurile care decurg din expunerea la vibratiile mecanice trebuie sa
fie
eliminate la sursa
sau reduse la minimum, tinându-se seama de progresul tehnic si de
existentamasurilor de reducere a riscului la sursa.

Reducerea acestor riscuri se întemeiaza
pe principiile generale de prevenire prevazute
în legislatia nationala
care transpune Directiva 89/391/CEE.

Art.3.Pe baza evaluarii riscurilor, din momentul în care valorile de expunere, permise
în baza , sunt depasite, angajatorul trebuie sa
instituie sisa
puna
în aplicare un program de
masuri tehnice si/sau organizatorice menite sa
reduca
la minimum expunerea la vibratii
mecanice si riscurile legate de aceasta, tinând seama în special de:

a) alte metode de lucru care implica
o expunere mai scazuta
la vibratii mecanice;

b) alegerea echipamentelor de munca
adecvate, proiectate corespunzator din punct de
vedere ergonomie, care sa
produca
cele mai putine vibratii posibile, tinând seama de
activitatea pentru care sunt destinate;

c) furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de
vibratii, cum ar fi scaunele care atenueaza
efectiv vibratia întregului corp si mânerele care
reduc vibratiile transmise sistemului mâna-brat;

d) programe corespunzatoare de întretinere pentru echipamentele de munca, locul de
muncasi sistemele de la locul de munca;

e) proiectarea si amplasarea locurilor de muncasi a posturilor de lucru astfel încât sa
se reduca
gradul de expunere la vibratii pentru a nu se crea disconfortul lucratorilor, si de
asemeni sa
nu fie pusa
în pericol buna desfasurare a activitatilor din respectivele posturi de
lucru.

f) informarea si formarea adecvata
a lucratorilor în vederea utilizarii corecte si sigure
a echipamentelor de munca, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibratiile mecanice;

g) limitarea duratei si intensitatii expunerii prin rotirea lucratorilor supusi în mod
direct la vibratii pe parcurul desfasurarii aceleisi activitati;

h) programe de lucru corespunzatoare cu perioade de odihna
adecvate;


i) furnizarea de îmbracaminte pentru protejarea împotriva frigului si umezelii a
lucratorilor expusi.

Art.4.Lucratorii nu trebuie sa
fie expusi în nici o situatie la niveluri superioare valorii
limita
a expunerii.

Art.5. Daca
valoarea limita
a expunerii este depasita, în ciuda masurilor luate de catre
angajator pentru a respecta prevederile legislatiei în vigoare, acesta trebuie sa
ia imediat
masuri pentru a reduce expunerea sub valoarea limita
a expunerii.

Angajatorul trebuie, de asemeni, sa
identifice motivele pentru care valoarea limita
a
expunerii a fost depasitasi, în consecinta, trebuie sa
îmbunatateasca
masurile de protectie si
prevenire pentru a preveni o noua
depasire a acesteia.

4. Caile de circulatie -zone periculoase
Art1. Caile de circulatie, inclusiv treptele, scarile fixe, cheiurile si rampele de
încarcare trebuie sa
fie amplasate si dimensionate astfel încât sa
asigure un acces usor, sigur
si adecvat pentru pietoni si vehicule fara
a pune în pericol lucratorii aflati în vecinatatea
acestor cai de circulatie.

Art.2. Caile utilizate pentru circulatia pietonalasi/sau pentru transportul intern trebuie
sa
fie dimensionate în concordanta
cu numarul potential de utilizatori si tipul de activitate.

Daca
pe caile de circulatie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie sa
fie asigurate
distantele minime de securitate pentru pietoni.

Art.3. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa
existe

o distanta
suficienta
fata
de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.
Art.4. Daca
locurile de munca
includ zone periculoase în care, data
fiind natura
activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie sa
fie
prevazute cu dispozitive care sa
evite patrunderea lucratorilor neautorizati în aceste zone.

Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizatisa
patrunda
în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.

5.Rampe de încarcare

Art.1. Rampele de încarcare trebuie sa
fie corespunzatoare dimensiunilor
încarcaturilor ce se transporta.

Art.2. Rampele de încarcare trebuie sa
aiba
cel putin o iesire.

Daca
este posibil din punct de vedere tehnic, cheiurile care depasesc o anumita
lungime trebuie sa
aiba
câte un punct de iesire la fiecare capat si cel putin unul intermediar.

Art.3. Rampele de încarcare trebuie sa
fie sigure, astfel încât lucratorii sa
nu poata
cadea.

6.Caderi de obiecte

Art1.Lucratorii trebuie sa
fie protejati împotriva caderilor de obiecte, de fiecare data
când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Art.2.Materialele si echipamentele trebuie sa
fie amplasate sau depozitate astfel încât
sa
se evite rasturnarea ori caderea lor.
Art.3.În caz de necesitate, trebuie sa
fie prevazute pasaje acoperite sau se va
împiedica accesul în zonele periculoase.
Art.4.Atunci când executarea unei lucrari specifice necesita
îndepartarea
temporara
a unui mijloc de protectie colectiva
împotriva caderilor, trebuie luate masuri
de securitate compensatorii, eficiente.

Lucrul nu poate fi efectuat fara
adoptarea prealabila
a acestor masuri.

Imediat dupa
ce lucrarea specifica
a fost terminata, definitiv sau temporar, trebuie
montate la loc mijloacele de protectie colectiva
împotriva caderilor.


7.Caderi de la înaltime

Art.1.Caderile de la înaltime trebuie sa
fie prevenite cu mijloace materiale, în special
cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de înalte ( h min.= 0,90 m) si având cel
putin o bordura, o mâna
curentasi protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.

Barele verticale si bordurile (scânduri de 10-15 cm latime) se monteaza
la nivelul
suprafetei platformei în suporti speciali prevazuti în acest scop.


Balustrada (elementii orizontali si barele verticale) trebuie sa
reziste la o forta
orizontala
de 80 daN aplicata
la jumatatea distantei dintre doua
bare verticale sau la o forta
dinamica
de 50 daN aplicata
în acelasi punct fara
ca sageata sa
depaseasca
30 mm.

Art.2.Lucrarile la înaltime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul
echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva, cum
sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.

Art.3.În cazul în care, datorita
naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,
trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta
sau alte mijloace sigure de ancorare.

Art.4.În functie de tipul de echipament tehnic ales pe baza punctelor precedente,
trebuie identificate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru angajati, riscuri inerente
acestui tip de echipament.

Daca
este necesar, trebuie prevazuta
instalarea unor mijloace de protectie împotriva
caderilor.
Aceste mijloace trebuie sa
aiba
o structurasi o rezistenta
corespunzatoare care sa
opreasca
sau sa
împiedice caderile de la înaltime sisa
previna, în limitele posibilului, producerea
de leziuni angajatilor.


Mijloacele de protectie colectiva
împotriva caderilor nu trebuie sa
fie întrerupte decât
în dreptul punctului de acces al unei scari mobile sau fixe.

8.Schele si scari

Art.1. Daca
lucrul temporar la înaltime nu poate fi efectuat în conditii de securitate si
în conditii ergonomice adecvate, de pe o suprafata
convenabila,trebuie alese cele mai
adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura si mentine conditii de lucru
nepericuloase.

Trebuie acordata
prioritate masurilor de protectie colectiva
fata
de masurile de
protectie individuala.
Dimensionarea echipamentului tehnic trebuie adaptata
naturii lucrarii de executat,
dificultatilor previzibile sisa
permita
circulatia fara
pericol.


Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca
pentru lucrul temporar la
înaltime trebuie ales în functie de frecventa sa de utilizare, de înaltimea ce trebuie atinsasi
de durata utilizarii. Alegerea facuta
trebuie sa
permita
evacuarea în caz de pericol iminent.

Proiectul tehnic va fi aprobat de persoana juridica
în drept si va fi adaptat ori de câte
ori conditiile de munca
se vor modifica.
Trecerea, într-un sens sau altul, între un mijloc de acces si platforme, plansee sau
pasarele nu trebuie sa
genereze riscuri suplimentare de cadere.
Art.2.Toate schelele trebuie sa
fie concepute, construite si întretinute astfel încât sa
se
evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.

Art.3.Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa
fie construite,
dimensionate, protejate si utilizate astfel încât persoanele sa
nu cada
sau sa
fie expuse
caderilor de obiecte.


Platforma de lucru trebuie prevazuta
cu balustrade pe cele trei laturi exterioare,
formate din minimum doua
elemente paralele dintre care primul montat la 1m de suprafata
platformei prinse de bare verticale prevazute la distante maxime de 1,5 m.


Art.4.Schelele trebuie controlate de catre o persoana
competenta, astfel:

a) înainte de utilizarea lor;

b) la intervale periodice;

c) dupa
orice modificare, perioada
de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur
de pamânt ori în alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.

Art.5. Scarile nu pot fi utilizate ca posturi de lucru la înaltime decât în conditiile în
care, tinând seama de prevederileArt.1.,utilizarea altor echipamente tehnice mai sigure nu
este justificata
din cauza nivelului redus de risc si din cauza, fie a duratei reduse de utilizare,
fie a caracteristicilor existente ale spatiului de acces pe care angajatorul nu le poate modifica.

Art.6. Pot fi utilizate metode de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor
numai în cazurile în care, în functie de aprecierea riscului, lucrarea respectiva
poate fi
executata
în conditii de securitate si/sau nu este justificata
utilizarea unui echipament tehnic
mai sigur.

Tinând seama de aprecierea riscului si, în special, în functie de durata lucrului si de
restrictiile de natura
ergonomica, trebuie prevazut un scaun dotat cu accesoriile
corespunzatoare

Art.7.Scarile trebuie sa
aiba
o rezistenta
suficientasisa
fie corect întretinute.

Acestea trebuie sa
fie corect utilizate, în locuri corespunzatoare si conform destinatiei
lor.

Art.8.Schelele mobile trebuie sa
fie asigurate împotriva deplasarilor involuntare.

Art.9.Este interzisa
înclinarea scarilor (altele decât cele fixate) peste 600.

Între 600-800 înclinare, trebuie folosite scari fixe, cu balustrade, iar peste 800 înclinare,
scarile fixe trebuie prevazute cu aparatori tip colivie si cu întreruperi pentru odihna
la
maximum 4 m.


Art.10.Scarile rezemate pe perete trebuie sa
aiba
latimea treptei inferioare de cel putin
50 cm, pentru realizarea unei bune stabilitati.

Art.11.Platformele trebuie sa
se realizeze astfel încât sa
permita
accesul, lipsit de
pericole, la toate subansamblele situate la nivelul respectiv.

Art.12.Podinele trebuie dimensionate la sarcina maxima
data
de greutatea lucratorilor
care lucreaza
pe ele si a materialelor ce se folosesc în timpul lucrului.

Art.13.Rampele de acces pentru circulatia lucratorilor trebuie confectionate numai
din panouri bine legate între ele, cu o latime de cel putin 1 m, daca
se circula
într-un sens si
de cel putin 1,5 m, daca
se circula
în ambele sensuri.

Art.14.Grosimea dulapilor din care se confectioneaza
podina trebuie sa
fie de cel
putin 6 cm, iar în cazul în care se transporta
materiale grele, grosimea trebuie determinata
prin calcul.

Art.15.Locurile de primire a materialelor necesare desfasurarii activitatii vor fi
amenajate conform proiectului tehnic elaborat în functie de configuratia locului de amplasare
si necesarul de materiale.

Art.16.Atât la scarile de lemn fixe, cât si la cele portative, treptele trebuie încastrate
în ramele longitudinale si dotate cu prag de minimum 2 cm.

Art.17.Rampele de urcare trebuie montate cu o înclinare de cel mult 1:3, iar la fiecare
30-40 cm, trebuie batute sipci transversale cu o sectiune de 4x6 cm2, pe toata
latimea rampei.

Art.18.Rampele de acces pentru executarea lucrarilor pe acoperisuri, luminatoare etc.,
trebuie sa
aiba
olatime minima
de 0,6 m. Trebuie asigurate masuri speciale împotriva
alunecarii.

Art.19.Lucrul temporar la înaltime trebuie efectuat numai atunci când conditiile
meteorologice nu pericliteaza
securitatea sisanatatea angajatilor.

Art.20.Scarile vor fi amplasate astfel încât sa
le fie asigurata
stabilitatea în timpul
utilizarii. Picioarele scarilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de
dimensiuni corespunzatoare si imobil astfel încât treptele sa
ramâna
în pozitie orizontala.

Scarile suspendate, cu exceptia celor din frânghie vor fi fixate în mod sigur, astfel
încât sa
nu se deplaseze sisa
fie evitata
orice miscare de balans.

Art.21.Alunecarea picioarelor scarilor portabile va fi împiedicata
în timpul
utilizarii, fie prin fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin orice alt
dispozitiv antiderapant sau procedeu de egala
eficienta.

Scarile de acces trebuie sa
aiba
o lungime astfel încât sa
depaseasca
în mod
suficient nivelul de acces, cu exceptia situatiei în care au fost luate alte masuri care sa
garanteze o fixare sigura.

Scarile articulate sau scarile culisante trebuie utilizate astfel încât sa
fie împiedicata
miscarea relativa
între subansamble. Scarile mobile trebuie imobilizate înainte de urcarea pe
ele.

Art. 22.Scarile trebuie utilizate astfel încât, în orice moment, angajatii sa
aiba
posibilitatea de prindere cu mâna si un suport de sustinere sigur, în special, purtarea cu
mâna a sarcinilor pe o scara
nu trebuie sa
împiedice mentinerea unei prinderi sigure cu mâna.

Art.23.Atunci când nu este disponibil breviarul de calcul al schelei alese sau nu sunt
prevazute în acesta configuratiile structurale avute în vedere, trebuie efectuat un calcul de
rezistenta
si de stabilitate, cu exceptia cazului în care aceasta
schela
este asamblata
prin
respectarea unei configuratii tip, general recunoscute.

Art.24.În functie de complexitatea schelei alese, trebuie întocmit, de catre o persoana
competenta, un plan de montare, utilizare si demontare.


Acest plan poate avea forma unui plan general, completat de planuri de detaliu
pentru componentele specifice schelei respective.

Art.25.Elementele de sprijin ale unei schele trebuie protejate împotriva pericolului
de alunecare, ori prin fixare pe suprafata de sprijin, ori prin alt procedeu de egala
eficienta,
iar suprafata de sprijin sa
aiba
o capacitate portanta
satisfacatoare.

Trebuie asigurata
stabilitatea schelei.

Trebuie prevenita, cu ajutorul unor dispozitive adecvate, deplasarea neasteptata
a
schelelor pe roti, în timpul lucrului la înaltime.

Art.26.Dimensiunile, forma si dispunerea platformelor unei schele trebuie
adaptate naturii lucrarii de executat si corespunzatoare sarcinilor pe care trebuie sa
le suporte
sisa
permita
lucrul si circulatia în securitate.

Platformele schelelor trebuie montate astfel încât componentele lor sa
nu se deplaseze
în cazul utilizarii normale, între componentele platformelor si mijloacele verticale de
protectie colectiva
împotriva caderilor nu trebuie sa
existe goluri periculoase.

Art.27.Atunci când unele parti ale unei schele nu sunt gata de întrebuintare, de
exemplu în timpul montarii, demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate
prin panouri de avertizare de pericol general, conform reglementarilor în vigoare si vor fi
delimitate în mod corespunzator prin obstacole fizice care sa
împiedice accesul în zona
periculoasa.

Art.28.Schelele nu pot fi montate, demontate sau modificate substantial decât sub
supravegherea unei persoane competente si de catre angajati care au fost instruiti
corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice, insistându-se
în special asupra:

a)întelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective;

b)securitatii în timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective;

c)masurilor de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;

d)masurilor de securitate în cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea
prejudicia securitatea schelei respective;

e)conditiilor referitoare la sarcina admisibila;

f)oricarui alt risc pe care îl pot include operatiile de montare, demontare si
modificare.

Conducatorul locului de muncasi angajatii respectivi trebuie sa
aiba
la dispozitie
planul de montare si demontare la care se face referire la Art.24., în special toate
instructiunile pe care acesta le poate cuprinde.

Art.29.La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor
trebuie respectate urmatoarele conditii:

a) sistemul trebuie sa
includa
cel putin doua
frânghii ancorate separat, una
constituind mijlocul de acces, de coborâre si de sustinere (frânghie de lucru) si cealalta
mijlocul de asigurare (frânghie de securitate);

b) angajatii trebuie dotati cu o centura
complexa
corespunzatoare, sa
o utilizeze
sisa
fie legati prin aceasta
centura
lafrânghia de securitate;

c) frânghia de lucru trebuie echipata
cu un dispozitiv de coborâre si urcare sigur sisa
includa
un sistem de autoblocare care sa
împiedice caderea utilizatorului în cazul în care
acesta si-ar pierde controlul miscarilor.

Frânghia de securitate trebuie echipata
cu un dispozitiv mobil de oprire a caderii
care sa
însoteasca
angajatul în timpul deplasarii;

d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza
un angajat trebuie legate de
centura complexa
sau de scaunul angajatului sau atasate printr-un alt mijloc corespunzator;

e) lucrul trebuie organizat si supravegheat în mod corect astfelîncât angajatului sa-i
poata
fi dat un ajutor imediat, în caz de urgenta;

f) angajatii respectivi trebuie, sa
primeasca
o instruire corespunzatoare si specifica
operatiilor avute în vedere, în special asupra procedurilor de salvare.

În situatiile exceptionale în care, tinând seama de evaluarea riscurilor, utilizarea
unei a doua frânghii ar mari periculozitatea lucrului, poate fi permisa
utilizarea unei singure
frânghii în conditiile în care au fost luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea securitatii,
în conformitate cu reglementarile în vigoare.


Art.30.Schelele si scarile necesar a fi montate pe utilaje în scopul executarii unor
lucrari de îmbinari sau finisaj se vor monta înaintea ridicarii lor.

Daca
aceasta nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele
suspendate conform detaliilor date prin proiectul de organizare. Personalul muncitor ce
lucreaza
pe acestea este obligat a folosi centuri de siguranta
legate de elementele solide ale
constructiei sau instalatiei.

Se interzice sprijinirea schelelor si podestelor pe utilaje tehnologice.

9.Instalatii de ridicat

Art.1. Proiectarea, fabricarea, montarea, exploatarea si verificarea instalatiilor de
ridicat si de transportat, trebuie sa
se faca
în conformitate cu prescriptiile tehnice -colectia
Inspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat (ISCIR) si normele de
protectia muncii aplicabile.

Art.2.Se interzice utilizarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si de transportat, fara
avizul tehnic si verificarea ISCIR.
Art.3.Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa
fie:
a)bine proiectate si construite sisa
aiba
o rezistenta
suficienta
pentru utilizarea careia

îi sunt destinate;

b)corect instalate si utilizate;

c)întretinute în stare buna
de functionare;

d)verificate si supuse încercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale în vigoare;

e)manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.

Art.4.Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa
aiba
marcata
în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.

Art.5.Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri
decât cele pentru care sunt destinate.

Art.6.Executarea interventiilor la instalatiile, de ridicat si de transportat (depanari,
reparatii, modificari, racordari etc.) trebuie sa
se faca
numai de catre personal calificat, instruit
si autorizat în acest scop, conform prescriptiilor tehnice ISCIR.

Art.7. Atunci când un echipament tehnic pentru ridicarea sarcinilor este instalat în mod
permanent, rezistenta si stabilitatea în timpul utilizarii trebuie asiguratatinând seama, în particular,
de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse în locurile de suspendare sau de fixare pe
structuri.

Art.8. Echipamentele tehnice pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa
fie marcate vizibil
cu sarcina nominalasi atunci când este necesar, cu sarcina nominala
pentru fiecare configuratie
a echipamentului.

Dispozitivele de legare sau de prindere a sarcinii trebuie marcate astfel încât sa
fie
posibila
identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea în conditii de securitate.

Echipamentul tehnic care n-a fost destinat pentru ridicarea
persoanelor dar care ar putea fi utilizat în acest scop datorita
unei posibile
confuzii, trebuie marcat în mod adecvat si vizibil pentru evitarea unei astfel de erori.

Art.9.Echipamentul tehnic care se instaleaza
permanent trebuie instalat astfel încât sa
fie reduse riscurile ca sarcinile:

a) sa
loveasca
angajatii;

b) sa
se deplaseze periculos sau sa
cada
liber;

c) sa
se desprinda
neintentionat.

Art.10.Echipamentul tehnic pentru ridicarea sau deplasarea angajatilor trebuie
sa
fie astfel încât:


a) sa
previna
riscul de cadere al habitaclului, atunci când acesta exista, cu ajutorul
unor dispozitive adecvate;

b) sa
previna
riscul de cadere a utilizatorului din habitaclu, atunci când acesta exista;

c) sa
previna
riscul de strivire, de prindere sau de lovire a utilizatorului, în
particular, printr-un contact întâmplator cu obiecte;

d) sa
se asigure ca
persoanele blocate în habitaclu, în eventualitatea unui incident,
nu sunt expuse la pericol si pot fi deblocate.

Daca, din motive datorate amplasamentului si înaltimilor diferite, riscurile vizate la alin. (1)
pct. a) nu pot fi evitate prin nici o masura
de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de
siguranta
marit.

Cablul mentionat la alin. (2) trebuie verificat în fiecare zi de lucru.

Art.11. Echipamentul tehnic care este mobil sau care poate fi demontat si care este
destinat pentru ridicarea sarcinilor, trebuie utilizat astfel încât sa
fie asigurata
stabilitatea sa
în toate conditiile previzibile, tinând seama de natura solului.

Art12. Persoanele pot fi ridicate numai prin intermediul echipamentului tehnic
si a accesoriilor prevazute în acest scop.

În mod exceptional, echipamentul tehnic care nu este special destinat pentru
ridicarea persoanelor, poate fi utilizat în acest scop, cu conditia sa
fie luate masuri
adecvate pentru asigurarea securitatii si supravegherii permanente.

Atât timp cât pe echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor se afla
angajati, trebuie asigurata
prezenta permanenta
în postul de comanda.

Persoanele ridicate trebuie sa
dispuna
de mijloace de comunicare fiabile, în
eventualitatea aparitiei unui pericol trebuie sa
existe mijloace pentru evacuarea acestora în
siguranta.

Art.13.Trebuie luate masuri pentru a se asigura ca
sub sarcinile suspendate nu sunt
prezenti angajati, cu exceptia cazului în care acest lucru este necesar pentru realizarea
efectiva
a sarcinii de munca.

Sarcinile nu trebuie sa
fie deplasate pe deasupra locurilor de munca
neprotejate în
care angajatii sunt prezenti în mod curent.

Daca
procesul de munca
nu se poate desfasura în alt mod, trebuie stabilite si
aplicate metode si procedee adecvate, atunci când este cazul.

Art.14. Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie
alese în functie de sarcinile care se manipuleaza, de locurile de legare sau de prindere si
de conditiile atmosferice, tinându-se seama de modul si configuratia legarii.

Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil, astfel încât
utilizatorii sa
fie avertizati asupra caracteristicilor sale, atunci când ansamblul nu se
demonteaza
dupa
utilizare.

Art.15. Dispozitivele de legare sau de prindere trebuie depozitate astfel încât sa
existe certitudinea ca
nu se vor deteriora sau degrada.

Art.16. Atunci când doua
sau mai multe echipamente tehnice utilizate pentru
ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca
astfel încât razele
lor de actiune se intersecteaza, trebuie luate masuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea
între sarcini si/sau parti ale echipamentelor tehnice.

Art.17. Atunci când se utilizeaza
un echipament tehnic mobil pentru ridicarea
sarcinilor neghidate, trebuie luate masuri pentru a se preveni bascularea, rasturnarea sau,
atunci când este necesar, deplasarea ori alunecarea echipamentului.

Trebuie efectuate verificari pentru a avea certitudinea ca
aceste masuri au fost corect
executate.

Art.18. Daca
operatorul unui echipament tehnic, destinat pentru ridicarea sarcinilor
neghidate, nu poate observa întregul traseu al sarcinii, fie direct, fie prin intermediul unui
echipament auxiliar care furnizeaza
informatiile necesare, atunci o persoana
competenta
trebuie sa
comunice cu operatorul pentru a-1 ghida si trebuie luate masuri organizatorice
pentru a se preveni ciocnirile cu sarcina care pot sa
pericliteze angajatii.

Art.19.Procesul de munca
trebuie organizat astfel încât atunci când un legator de
sarcina
leaga
sau elibereaza
sarcina, aceste operatii sa
fie efectuate în conditii de
securitate, în particular prin existenta la angajat a comenzilor directe sau indirecte ale
echipamentului tehnic.


Art.20.Toate operatiile de ridicare trebuie stabilite corect, supravegheate si
efectuate corespunzator pentru a asigura securitatea angajatilor.

În particular, daca
o sarcina
este ridicata
simultan cu doua
sau mai multe
echipamente tehnice pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie stabilite si aplicate
metode si procedee care sa
asigure o buna
coordonare a operatorilor.

Art.21.Daca
echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu
poate retine sarcina, în cazul unei defectari totale sau partiale, trebuie luate masuri adecvate
pentru a se evita expunerea angajatilor la orice risc rezultant.

Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara
supraveghere în afara cazului în care
patrunderea în zona periculoasa
este prevenita
iar legarea, prinderea si retinerea sarcinii
confera
o securitate deplina.

Art.22. Utilizarea în aer liber a echipamentelor tehnice destinate pentru ridicarea
sarcinilor neghidate trebuie interzisa
atunci când conditiile meteorologice se deterioreaza
pâna
la punctul în care se pericliteaza
utilizarea în conditii de securitate a echipamentului,
expunându-se angajatii la riscuri. Se vor lua masuri de protectie adecvate pentru a se preveni
orice risc pentru angajati, în particular, pentru a se preveni rasturnarea echipamentului
tehnic.

10.Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor

Art.1. Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor
trebuie sa
fie:

a) bine concepute si construite, tinându-se seama, în masura în care este posibil, de
principiile ergonomice;

b) mentinute în stare buna
de functionare;

c) utilizate în mod corect.

Art.2.Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si
manipularea materialelor trebuie sa
aiba
pregatirea necesara.

Art.3.Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea în excavatii sau în apa
a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.

Art.4.Când este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa
fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul împotriva
strivirii în cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.

11 Instalatii, masini, echipamente tehnice de lucru

Art.1.Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mâna, cu sau fara
motor, trebuie sa
fie:

a) bine proiectate si construite, tinându-se seama, în masura în care este posibil, de
principiile ergonomice;

b) mentinute în stare buna
de functionare;

c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;

d) manevrate de catre lucratori având pregatirea corespunzatoare.

Art.2.Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa
fie verificate si supuse
încercarilor si controlului periodic.

Art.3.Angajatorul trebuie sa
ia toate masurile necesare pentru ca echipamentul
tehnic sa
fie adecvat sarcinii de munca
sau adaptabil cu usurinta
pentru îndeplinirea
acesteia sisa
poata
fi utilizat de catre angajatifara
a prezenta riscuri pentru securitatea si
sanatatea lor.

Din faza de alegere a echipamentului tehnic prevazut a fi utilizat, angajatorul trebuie
sa
ia în considerare conditiile de munca
specifice, pericolele pentru securitatea sisanatatea
angajatilor existente în unitate, în particular la locul de munca, precum si orice alte pericole
suplimentare care ar aparea în utilizarea echipamentului tehnic.

Art.4.Atunci când nu este posibil sa
se asigure în întregime ca
echipamentul tehnic
poate fi utilizat de catre angajatifara
riscuri pentru securitatea sisanatatea lor, angajatorul
trebuie sa
ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor.


Art.5.Angajatorul trebuie sa
ia toate masurile necesare pentru a asigura ca, pe toata
durata sa de utilizare, echipamentul tehnic sa
fie mentinut, printr-o întretinere adecvata, într


o astfel de stare încât sa
nu prezinte riscuri pentru securitatea sisanatatea angajatilor.
Art.6.Angajatorul trebuie sa
asigure ca echipamentul tehnic, a carui securitate depinde de
conditiile de instalare sa
fie supus unei verificari initiale (dupa
instalare si înainte de prima punere
în functiune) si unei verificari dupa
fiecare montare într-un nou loc de munca
sau într-un nou
amplasament, de persoane fizice/juridice competente în domeniu.

Angajatorul trebuie sa
asigure ca
echipamentul tehnic care este expus conditiilor care-i
cauzeaza
deteriorari, susceptibile sa
conduca
la situatii periculoase este supus:
-unor verificari periodice si, atunci când este necesar, unor încercari periodice de persoane
fizice/juridice competente în domeniu;

-unor verificari speciale, efectuate de persoane competente în domeniu, de fiecare data
când au
aparut evenimente si/sau circumstante exceptionale care ar putea sa
diminueze securitatea conferita
de echipamentul tehnic, cum ar fi modificari ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale
sau perioade de inactivitate prelungite; pentru a asigura mentinerea conditiilor de securitate si
sanatate precum si detectarea si remedierea la timp a deteriorarilor.

Rezultatele verificarilor trebuie consemnate sipastrate la dispozitia autoritatilor
competente. Ele trebuie pastrate pentru o perioada
de timp adecvata.

Atunci când echipamentul tehnic este utilizat în afara întreprinderii el trebuie sa
fie însotit de dovada materiala
a efectuarii ultimei verificari.

Art.7. Atunci când utilizarea unui echipament tehnic este susceptibila
sa
prezinte un risc
specific pentru securitatea sisanatatea angajatilor, angajatorul trebuie sa
ia toate masurile
necesare pentru a asigura ca:

a) utilizarea echipamentului tehnic este accesibila
numai angajatilor desemnati cu
aceasta
atributie;

b) angajatii care efectueaza
reglarea, repararea, modificarea sau întretinerea sunt
desemnatisa
efectueze astfel de operatii.

Art.8. Angajatorul trebuie sa
ia toate masurile necesare pentru ca angajatii sa
dispuna
de informatii adecvate si de instructiuni scrise referitoare la echipamentul tehnic utilizat în
munca.

Informatiile si instructiunile scrise trebuie sa
contina
indicatii adecvate din punctul de vedere
al securitatii sisanatatii referitoare la:

-conditiile de utilizare ale echipamentului tehnic;

-situatiile anormale previzibile;

-învatamintele rezultate din experienta utilizarii echipamentului tehnic, atunci
când este cazul.

Angajatii trebuie avertizati asupra pericolelor la care sunt expusi, asupra echipamentelor
tehnice aflate la locul de muncasi în vecinatate precum si asupra oricaror modificari care
afecteaza
echipamentele tehnice amplasate în imediata lor vecinatate, chiar daca
ei nu utilizeaza
direct aceste echipamente.

Informatiile si instructiunile trebuie sa
fie clare si pe întelesul angajatilor vizati.

Art.9.Angajatorul trebuie sa
ia masurile necesare pentru ca:

-angajatii desemnati cu utilizarea echipamentelor tehnice sa
primeasca
o instruire
adecvata, inclusiv asupra riscurilor pe care aceasta
utilizare o poate prezenta;

-angajatii vizati în Art.7. pct. b), vor primi o instruire adecvata, specifica.

Art.10. Echipamentul tehnic trebuie amplasat, instalat si utilizat astfel încât sa
reduca
riscurile pentru utilizatori si pentru ceilalti angajati, de exemplu prin asigurarea ca
exista
spatiu suficient între partile mobile ale echipamentului tehnic si structurile fixe sau
mobile din vecinatatea lor sica
toate formele de energie ori substantele utilizate sau produse
pot fi furnizate si/sau evacuate în conditii de securitate.

Art.11. Proiectul echipamentelor tehnice trebuie sa
includasi documente care contin
masurile de protectie a muncii necesare pentru prevenirea accidentelor si/sau îmbolnavirilor
profesionale care ar putea rezulta din utilizarea acestora, elaborate pe baza analizei riscurilor
previzibile.

Art.12.Masurile de protectie a muncii vizate de art. 288 trebuie sa
contina
pentru
fiecare faza
a utilizarii echipamentului tehnic (montare, punere în functiune, probe


experimentale, functionare, reglare, verificare, remediere defectari, întretinere, demontare,
reparare etc.), care poate prezenta riscuri pentru securitatea si/sau sanatatea angajatilor, cel
putin urmatoarele:

a) instructiunile de protectie a muncii;

b) indicatoarele de securitate care trebuie utilizate si modul de amplasare a
acestora;

c) lista cuprinzând enumerarea mijloacelor tehnice de protectie asociate
echipamentului tehnic si mentionarea functiilor de protectie pe care le realizeaza;

d) lista cuprinzând enumerarea echipamentelor individuale de protectie cu care
urmeaza
a fi dotati angajatii;

e) lista incompatibilitatilor chimice pentru noxele continute sau vehiculate în
echipamentul tehnic;

f) masuri de prim ajutor eficace;

g) conditiile constructive si de mediu pe care trebuie sa
le îndeplineasca
echipamentele tehnice pentru prevenirea exploziilor;

h) concentratiile maxime admise pentru substantele toxice, inflamabile sau
explozive, continute sau vehiculate în cadrul echipamentului tehnic, care nu sunt
prevazute în actele normative;

i) fisele toxicologice ale noxelor continute sau vehiculate în echipamentul tehnic,
însotite de metodologiile de determinare si neutralizare;

j) lista substantelor toxice, inflamabile si/sau explozive, ce se prevad a fi utilizate
sau care vor rezulta, cantitatile maxime admise la locul de munca, compartimentarea
spatiului de depozitare, precum si metodologiile de neutralizare;

k) masuri specifice pentru planul de alarmare a utilizatorului.

Art.13.Se interzice derularea oricarei faze a utilizarii echipamentului tehnic fara
existenta si aplicarea masurilor de protectie a muncii asociate.

Art.14.Masurile de protectie a muncii trebuie elaborate de producatorul
echipamentul tehnic, prin efort propriu sau în colaborare cu specialisti din cercetare/proiectare în
domeniul protectiei muncii.

Masurile de protectie a muncii elaborate de producatorul echipamentului tehnic se vor
completa de catre utilizatori cu alte masuri de protectie a muncii, rezultate din aspectele specifice
locului de munca
în care se va utiliza echipamentul tehnic.

Art.15.Instructiunile de protectie a muncii vor preciza actiunile ce trebuie
întreprinse de operatori, precum si interdictiile pe care acestia trebuie sa
le respecte la
utilizarea echipamentului tehnic, astfel încât sa
nu fie afectate securitatea si/sau sanatatea
angajatilor.

Art.16.Angajatorul trebuie sa
detina
pentru fiecare echipament tehnic Cartea
tehnica/Manualul de utilizare/Instructiunile de utilizare al acestuia.

Angajatorul trebuie sa
asigure pastrarea corespunzatoare a Cartilor tehnice/Manualelor
de utilizare/Instructiunilor de utilizare astfel încât acestea sa
poata
fi consultate în bune
conditii pe toata
durata de utilizare a echipamentelor tehnice.

Art.17.Echipamentul tehnic trebuie utilizat numai pentru operatiile si în conditiile pentru
care a fost destinat, precizate în Cartea tehnica/Manualul de utilizare/Instructiunile de utilizare.
Art.18. Echipamentul tehnic care prezinta
riscuri datorate caderilor sau proiectarii de
obiecte trebuie prevazut cu mijloace tehnice de protectie adecvate.

Echipamentul tehnic care prezinta
riscuri datorate degajarilor de gaze, vapori, pulberi sau
lichide, trebuie prevazut cu dispozitive de retinere si/sau evacuare adecvate, amplasate cât mai
aproape de locurile de degajare.

Art.19.Echipamentelor tehnice sipartilor sale componente trebuie sa
le fie asigurata
stabilitatea prin fixare sau prin alte mijloace atunci când este necesara
pentru securitatea si
sanatatea angajatilor.

Art.20.În cazul existentei riscurilor de spargere sau de rupere a partilor unui
echipament tehnic, capabile sa
afecteze securitatea sau sanatatea angajatilor, trebuie
luate masuri adecvate de protectie a muncii.

Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:

a) sa
fie construite robust;


b) sa
nu genereze ele însele riscuri suplimentare;

c) sa
nu poata
fi înlaturate cu usurinta;

d) sa
nu li se poata
anihila cu usurinta
functia de protectie;

e) sa
fie situate la o distanta
adecvata
fata
de zona periculoasa;

f) sa
nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;

g) sa
permita
interventiile necesare pentru montarea si/sau înlocuirea elementelor
mobile/sculelor, precum si lucrarile de întretinere, fara
demontarea protectorilor sau a
celorlalte mijloace tehnice de protectie, pe cât posibil, luându-se masuri de limitare a
accesului numai în sectorul în care trebuie realizata
lucrarea.

Art.21.Zonele si punctele de lucru sau de întretinere ale echipamentului tehnic
trebuie sa
fie iluminate corespunzator sarcinii de munca
efectuate.

Art.22.Partile echipamentului tehnic care prezinta
temperaturi excesive -ridicate sau
scazute -trebuie sa
fie protejate corespunzator, pentru a preveni contactul angajatilor cu
acestea sau, dupa
caz, chiar apropierea de ele.

Art.23.Semnalele de avertizare trebuie sa
fie usor de perceput si de înteles sisa
fie
lipsite de ambiguitate.

Art.24.Operatiile de întretinere trebuie sa
poata
fi efectuate atunci când
echipamentul tehnic este oprit.

Daca
acest lucru nu este posibil, atunci fie ca
operatiile vor trebui sa
fie efectuate din
afara zonelor periculoase, fie ca
se vor adopta masuri de securitate a muncii adecvate, prin
respectarea carora vor fi asigurate securitatea si/sau sanatatea angajatilor.

Daca
echipamentul tehnic este prevazut cu un program de întretinere, acesta trebuie
respectat întocmai si tinut la zi.
Art.25.Echipamentul tehnic trebuie prevazut cu dispozitive destinate separarii
de fiecare sursa
de energie.

Dispozitivele trebuie sa
poata
fi identificate cu usurinta.

Reconectarea nu trebuie sa
genereze riscuri pentru angajatii în cauza.

Art.26.Echipamentele tehnice vor fi prevazute cu avertizarile si marcajele necesare
pentru asigurarea securitatii angajatilor.

Art.27.Angajatii trebuie sa
poata
patrunde sisa
ramâna
în conditii de securitate în toate
locurile necesare efectuarii operatiilor de productie, de reglare si de întretinere.

Art.28.Echipamentul tehnic trebuie sa
asigure protejarea angajatilor contra riscurilor
de supraîncalzire sau aprindere, de degajare a gazelor, pulberilor, lichidelor, vaporilor sau a altor
substante produse, utilizate sau depozitate în acesta.

Art.29.Echipamentul tehnic trebuie sa
fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de
explozie ale acestuia sau ale substantelor produse, utilizate sau depozitate în acesta.

Art.30.Echipamentul tehnic trebuie sa
fie adecvat pentru a proteja angajatii expusi contra
riscurilor de electrocutare prin atingere directa
sau indirecta.

Art.31.Echipamentul tehnic trebuie montat sau demontat în conditii de securitate,
respectând toate instructiunile care au fost furnizate de producator.

Art.32.Echipamentul tehnic trebuie amplasat, instalat si utilizat astfel încât sa
reduca
riscurile pentru utilizatori si pentru ceilalti angajati, de exemplu prin asigurarea ca
exista
spatiu
suficient între partile mobile ale echipamentului tehnic si structurile fixe sau mobile din
vecinatatea lor sica
toate formele de energie ori substantele utilizate sau produse pot fi furnizate
si/sau evacuate în conditii de securitate.

Art.33.Zonele periculoase care se îngradesc cu paravane de protectie trebuie sa
fie
semnalizate prin indicatoare de securitate.

Art.34.Se interzice punerea în vânzare, vânzarea, importarea, închirierea, punerea la
dispozitie, cumpararea, transferarea, achizitionarea, cedarea/primirea cu orice titlu, a
echipamentelor tehnice care nu sunt însotite de documente în care sa
fie specificate masurile
de protectie a muncii.

Art.35.Echipamentele tehnice vor fi amplasate astfel încât gabaritul functional
maxim sa
nu intersecteze caile de circulatie.

Art.36.Echipamentele tehnice vor fi amplasate astfel încât între gabaritul lor
functional maxim si peretii si stâlpii cladirilor sau peretii excavatiilor subterane sa
existe o
distanta
de cel putin 800 mm.


Distanta de 800 mm dintre gabaritul functional si peretii, stâlpii cladirilor sau
peretii excavatiilor subterane se refera
la situatiile în care în intervalul respectiv se circula
sau se deservesc, întretin sau repara, echipamente tehnice, în cazurile în care nu se executa
asemenea operatii, distanta poate fi redusa
(chiar pâna
la anulare, atunci când
echipamentele tehnice se fixeaza
de pereti, stâlpi etc.), cu conditia luarii de masuri
corespunzatoare, care sa
împiedice patrunderea în zona respectiva
(îngradiri, blocari
etc.).

Distantele dintre echipamentele tehnice deservite de un singur angajat nu trebuie
sa
fie mai mici de 800 mm daca
spatiul respectiv serveste pentru deservirea, întretinerea
sau repararea, echipamentelor tehnic.

Art.35 Protectorii vor fi vopsiti la exterior în culoarea echipamentului tehnic, iar la
interior, în culoarea de avertizare standardizata
pentru acest scop.

În culoare de avertizare se vopsesc sipartile echipamentelor tehnice pe care se
monteaza
protectorii.

Art.36. Partile mobile ale echipamentelor tehnice care depasesc în timpul functionarii
gabaritul acestora trebuie vopsite în dungi alternative galben-negru, în formele si
dimensiunile standardizate.

Art.37.Echipamentul tehnic trebuie prevazut cu dispozitive care sa
nu permita
punerea accidentala
în functiune pe perioada când este în stare de repaus pentru revizii,
reparatii sau alte lucrari.

Pe perioada efectuarii reparatiilor se vor utiliza indicatoare de securitate atât
pentru interzicerea cuplarii la surse de energie, cât si pentru interzicerea punerii în
functiune a echipamentelor tehnice la care s-a intervenit.

Art.38.Probele experimentale ale echipamentelor tehnice vor fi conduse de
persoane desemnate de angajator.

Pentru efectuarea probelor experimentale, proiectantul echipamentului tehnic
împreuna
cu persoanele desemnate trebuie sa
elaboreze sisa
asigure aplicarea de
masuri speciale de protectie a muncii pentru a se preveni riscurile de accidentare si
îmbolnavire profesionala.

Art.39.Echipamentul tehnic care poate fi atins de trasnet în timpul utilizarii
trebuie protejat prin mijloace tehnice sau masuri adecvate.

Art.40.Atunci când aplica
cerintele de sanatate si securitate angajatorul trebuie sa
ia
în considerare, în întregime, principiile ergonomice, inclusiv cele referitoare la postul de
lucru si pozitia angajatilor din timpul utilizarii echipamentului tehnic.

Art.41.Pentru asigurarea cerintelor de securitate sisanatate în munca
la proiectarea
si utilizarea echipamentelor tehnice trebuie sa
se respecte principiile ergonomice.

Art.42.Caracteristicile constructive, functionale si de securitate ale echipamentului
tehnic trebuie sa
corespunda
particularitatilor constitutive, psihofiziologice si mentale ale
operatorului precum si naturii si caracteristicilor sarcinii de munca.

Art.43.La proiectarea echipamentului tehnic trebuie sa
se aiba
în vedere
dimensiunile corporale (statice si dinamice, cu îmbracaminte corespunzatoare si/sau
echipament individual de protectie) ale populatiei de utilizatori, clasele dimensiunilor
corporale si ale miscarilor articulare, distantele de securitate si dimensiunile deschiderilor de
acces.

Art.44.Proiectarea si amplasarea echipamentului tehnic trebuie sa
asigure realizarea
cu usurinta
a operatiilor pe care le efectueaza
operatorul, o pozitie de lucru confortabila,
miscari în conformitate cu traiectoriile si ritmurile naturale de miscare a corpului sau
segmentelor acestuia, reducerea spatiului si timpului de deplasare, precum si cerinte de forta
situate la un nivel acceptabil.

La proiectarea echipamentului tehnic trebuie sa
se aiba
în vedere toate interactiunile
acestuia în procesul muncii (echipament-sarcina-mediu-operator).

Art.45.Semnalele si sursele de informatii ale echipamentului tehnic trebuie proiectate,
alese si amplasate astfel încât sa
fie compatibile cu capacitatile senzorial-perceptive umane si cu
sarcina care trebuie realizata.

Numarul si tipurile semnalelor si surselor de informatii trebuie mentinute la
minimum necesar pentru realizarea eficienta
a sarcinii de munca
evitându-se supraîncarcarea


operatorului cu informatii care nu sunt strict necesare.

În realizarea sarcinii de munca
trebuie sa
se aiba
în vedere prioritatea si frecventa
elementelor constitutive ale informatiei si nevoia de feedback. Forma si continutul acestui
feedback trebuie sa
fie specifice sisa
fie bine cunoscute de catre operator.

Art.46.Organele de comanda, inclusiv functiile lor, trebuie proiectate, alese si
amplasate astfel încât sa
fie compatibile cu caracteristicile fiziologice (si în special de
miscare) ale partilor corpului utilizate pentru actionarea lor (mâini, degete, picioare etc.), sa
fie
vizibile siusor accesibile iar actionarea lor sa
fie comodasi sigura.

Numarul organelor de comanda
trebuie mentinut la cel minimum necesar pentru
realizarea eficienta
a sarcinii de munca.

Functia organului de comanda
trebuie sa
fie usor de identificat sisa
fie distincta
de functia organelor de comanda
asociate sau învecinate.

Pozitia organului de comandasi miscarea sa, efectul sau si functia asociatasi/sau
informatia afisata
trebuie sa
fie compatibile astfel încât sa
se asigure:

-compatibilitatea între deplasarea organului de comandasi efectul perceput sau
reprezentat al actiunii lui (respectarea „stereotipurilor de miscare" -legatura spontana
între
raspuns si semnalul asteptat);

-similitudinea între sensul actionarii organului de comandasi sensul deplasarii
indicatorului sursei de informatii;
-corespondenta între amplitudinea miscarii, durata si/sau intensitatea actionarii
organului de comandasi miscarea indicatorului sursei de informatii;
-corespondenta spatiala
în amplasarea organelor de comandasi a surselor de
informatii.
Trebuie evitata
încarcarea inegala
a corpului si membrelor în raport cu cerintele de forta,
cu marimea, forma si pozitia organelor de comanda.
Când este necesara
o folosire frecventasi de lunga
durata, actionarea trebuie sa
se
faca
din pozitia asezat.

Comenzile care cer vitezasi precizie mare precum si forte mici de actionare vor fi
repartizate membrelor superioare, iar cele care necesita
forte mari de actionare, membrelor
inferioare.

Atunci când operatorul se muta
de la o masina
la alta de tip sau functie similara,
trebuie prevazuta, atât cât este posibil, o aceeasi amplasare a organelor de comandasia
comenzilor.

Art.47.Organele de comanda
ale echipamentului tehnic trebuie sa
fie vizibile si
identificabile cu usurinta
si, daca
este necesar, sa
fie marcate corespunzator.
Art.48.Organele de comanda
trebuie sa
fie amplasate, de regula, în afara zonelor
periculoase, astfel ca manevrarea lor sa
nu genereze riscuri suplimentare.
Ele nu trebuie sa
antreneze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.

Art.49.De la postul de comanda
principal al echipamentului tehnic, operatorul
trebuie sa
aiba
posibilitatea de a se asigura ca
nici o persoana
nu se afla
în zonele periculoase.
Daca
acest lucru nu este posibil, atunci trebuie prevazut un sistem automat de


avertizare acustica
sau optica
care sa
preceada
pornirea echipamentului tehnic.
Un angajat expus trebuie sa
aiba
timpul si/sau mijloacele necesare de a evita riscurile
produse de pornirea si/sau oprirea echipamentului tehnic.

Art.50.Sistemul de comanda
trebuie sa
prezinte securitate si trebuie ales cu luarea în
considerare a defectarilor, perturbatiilor si restrictiilor previzibile sa
apara
în conditiile
de utilizare stabilite.

Art.51.Pornirea unui echipament tehnic trebuie sa
fie posibila
numai printr-o actiune
voluntara
exercitata
asupra unui organ de comanda
prevazut pentru acest scop.

Cerinta prevazuta
la alin. (1) este obligatorie si pentru:

-repornire dupa
oprire din orice cauza;

-comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu,

viteza, presiunea etc.),exceptând cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezinta
nici un
risc pentru angajatii expusi.
Cerinta prevazuta
la alin. (2) nu se aplica
repornirii sau modificarii conditiilor de
functionare care rezulta
din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.


Art.52. Orice echipament tehnic trebuie prevazut cu un dispozitiv de comanda
care sa-1
opreasca
complet si în conditii de securitate.
Orice post de lucru trebuie prevazut cu un organ de comanda
pentru oprirea întregului
echipament tehnic sau numai a unor parti ale acestuia, în functie de riscurile existente.
Comanda de oprire a echipamentului tehnic trebuie sa
aiba
prioritate fata
de comanda
de pornire.
Oprirea echipamentului tehnic sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata,
alimentarea cu energie a organelor de comanda
respective trebuie sa
fie întrerupta.
Art.53.Orice echipament tehnic trebuie prevazut cu un dispozitiv pentru oprirea de
urgenta
atunci când riscurile existente si timpul normal de oprire impun aceasta.
Art.54.Echipamentul tehnic pe care este necesara
prezenta angajatilor trebuie amenajat
astfel încât sa
reduca
riscurile pentru acestia în timpul deplasarii.

Art.55. Atunci când o blocare accidentala
a elementelor de transmisie a puterii între un
echipament tehnic mobil si accesoriile sale si/sau orice remorca
poate genera un risc specific,
echipamentul tehnic mobil trebuie echipat sau adaptat astfel încât sa
se previna
blocarile
elementelor de transmisie a puterii.

Art.56.Atunci când elementele de transmisie a puterii între echipamente tehnice mobile
se pot îmbâcsi sau deteriora prin contact cu solul, trebuie prevazute facilitati pentru sustinerea
acestora.

Art.57.Echipamentul tehnic mobil pe care este necesara
prezenta mai multor
angajati, trebuie sa
limiteze, în conditiile efective de utilizare, riscurile generate de rasturnarea
echipamentului tehnic, astfel:

-fie printr-o structura
de protectie care sa
asigure ca
echipamentul nu se
rastoarna
mai mult de 90° fata
de perpendiculara la sol;

-fie printr-o structura
care sa
asigure un spatiu suficient împrejurul angajatilor daca
rasturnarea poate depasi 90° fata
de perpendiculara la sol;

-fie prin alte dispozitive cu efect echivalent.

Structurile de protectie pot fi parte integranta
aechipamentului tehnic.

Structurile de protectie nu sunt necesare atunci când echipamentul tehnic este
stabil în cursul functionarii sau atunci când constructia face ca rasturnarea sa
fie imposibila.

Atunci când exista
riscul ca un lucrator sa
fie strivit între parti ale echipamentului tehnic si
sol, în cazul unei rasturnari a echipamentului, trebuie instalat un sistem de retinere pentru angajatii
transportati.

Art.58.Autostivuitoarele cu furca
pe care sunt necesari unul sau mai multi angajati
trebuie adaptate sau echipate astfel încât sa
se reduca
riscul de rasturnare al autostivuitorului, de
exemplu:

-prin instalarea unei cabine pentru conducator, sau

-printr-o structura
care sa
previna
rasturnarea autostivuitorului, sau

-printr-o structura
care sa
asigure pentru angajatii în cauza,ramânerea unui spatiu
suficient între sol si anumite parti ale autostivuitorului, în caz de rasturnare, sau

-printr-o structura
care sa
retina
angajatii pe scaunul de conducere astfel încât

sa
se previna
strivirea lor de parti ale autostivuitorului care se rastoarna.

Art.59. Echipamentul tehnic cu autopropulsie care în deplasarea sa poate sa
genereze
riscuri pentru persoane, trebuie sa
îndeplineasca
urmatoarele conditii:

a) sa
aiba
facilitati pentru a preveni pornirea neautorizata;

b) sa
aiba
facilitati adecvate pentru reducerea la minimum a consecintelor unei
ciocniri, atunci când exista
mai multe echipamente tehnice care se deplaseaza
în acelasi timp
pe aceeasi sina;

c) sa
fie prevazut cu un dispozitiv pentru frânare si oprire.

Daca
conditiile de securitate o cer, în caz de defectare a dispozitivului principal,
trebuie sa
fie disponibil, pentru frânarea si oprirea echipamentului tehnic, un dispozitiv de
ajutor, actionabil prin organe de comanda
accesibile cu usurinta
sau prin sisteme
automate;

d) atunci când câmpul de vizibilitate directa
al conducatorului este
necorespunzator din punctul de vedere al securitatii, trebuie instalate dispozitive auxiliare
adecvate pentru îmbunatatirea vizibilitatii;


e) echipamentul tehnic proiectat pentru a fi utilizat pe timpul noptii sau în locuri
întunecoase, trebuie dotat cu un dispozitiv de iluminat adecvat lucrarilor de efectuat si
trebuie sa
asigure o securitate suficienta
pentru angajati;

f) echipamentul tehnic la care exista
un pericol de incendiu,datorat lui însusi ori
remorcii si/sau încarcaturii, susceptibil sa
pericliteze angajatii, trebuie echipat cu
dispozitive adecvate de stingere a incendiilor atunci când astfel de dispozitive nu sunt
disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;

g) echipamentul tehnic telecomandat trebuie sa
se opreasca
automat atunci când
iese din spatiul de actiune al telecomenzii;

h) echipamentul tehnic telecomandat care, în conditiile prevazute pentru utilizare, poate
sa
striveasca
sau loveasca
angajatii, trebuie sa
fie echipat cu mijloace de protectie fata
de aceste
riscuri, în afara cazului în care exista
alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de
lovire.

Art.60.Echipamentul tehnic trebuie sa
fie condus numai de angajati care au fost
instruiti, în mod adecvat, pentru a conduce în conditii de securitate un astfel de echipament.

Art.61.Daca
echipamentul tehnic se deplaseaza
într-o zona
în care se lucreaza,
trebuie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.

Art.63.Pentru a se preveni patrunderea angajatilor care se deplaseaza
pe
jos în zona de operare a echipamentului tehnic cu autopropulsie, trebuie luate
masuri organizatorice adecvate.

Daca
sarcina de munca
poate fi îndeplinita
numai daca
sunt prezenti angajati care
se deplaseaza
pe jos, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a se preveni
accidentarea acestora de catre echipament.

Art.64.Transportul angajatilor pe echipamente tehnice mobile actionate mecanic este
permis numai daca
sunt prevazute amplasamente de securitate în acest scop. Daca
sarcina
de munca
se efectueaza
în timpul deplasarii,vitezele trebuie reduse atât cât este necesar.

Art.65.Echipamentul tehnic mobil dotat cu un motor cu ardere interna
nu trebuie
utilizat în zonele în care se lucreaza
daca
nu pot fi asigurate cantitati de aer suficiente astfel
încât sa
nu existe riscuri pentru sanatatea sau securitatea angajatilor.

12 Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente

Art.1.În cazul excavatiilor, puturilor, lucrarilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate
masuri corespunzatoare:

a)pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor
sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare;

b)pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;

c)pentru a asigura o ventilatie suficienta
tuturor posturilor de lucru, astfel încât sa
se
realizeze o atmosfera
respirabila
care sa
nu fie periculoasa
sau nociva
pentru sanatate;

d)pentru a permite lucratorilor de a se adaposti într-un loc sigur, în caz de incendiu,
irupere a apei sau cadere a materialelor.

Art.2.Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la
minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distributie.

Art.3.Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.

Art.4.Gramezile de pamânt, materialele si vehiculele în miscare trebuie tinute la o
distanta
suficienta
fata
de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare.

13. Lucrari de demolare
Art.1.Când demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa
prezinte pericole:

a)se vor adopta masuri de prevenire, precum si metode si proceduri corespunzatoare;

b)lucrarile trebuie sa
fie planificate si executate sub supravegherea unei persoane
competente.

Art.2.Materialele provenite din demolare vor fi evacuate imediat din locurile
destinate în acest scop.


Caile de acces vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari.

Art.3.Caile care servesc la transportul materialelor, precum si cele unde au loc
operatii de încarcare sau descarcare, trebuie sa
asigure desfasurarea activitatii în conditii
normale.

Art.4.Este interzisa
aruncarea de la înaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum
si a altor materiale.

Art.5.Se interzice încarcarea materialelor coborâte pe jgheab, concomitent cu
scurgerea altor materiale.

Art.6.Se interzice aplecarea lucratorilor în afara constructiei pentru a desprinde
elementele din cârligul mijlociu de ridicat.

Apropierea încarcaturii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii ajutatoare.

Art.7.Materiale, sculele si utilajele devenite disponibile, atât la sol cât si la înaltime,
vor fi strânse si depozitate în locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor de la
înaltime.

Art.8.Manipularea mecanizata
pe orizontalasi verticala
a diferitelor încarcaturi se va
executa numai dupa
legarea si fixarea încarcaturilor de catre lucratori instruiti si autorizati în
acest scop.

Se vor respecta prevederile în vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si
transport pe verticalasi orizontala.

Art.9.Daca
în timpul operatiilor de manipulare se produc modificari privind conditiile
de munca, conducatorul locului de munca
este obligat sa
faca
lucratorilor instructaj de lucru
si de protectia muncii, corespunzator noilor conditii.

Art.10.Daca
în timpul transportului se defecteaza
utilajul sau una din prinderi
cedeaza, elementul va fi coborât; daca
acest lucru nu este posibil, pâna
la înlaturarea
defectiunii locul de sub încarcatura
va fi împrejmuit si se vor organiza posturi de paza
pentru
interzicerea patrunderii lucratorilor în zona respectiva.

De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare. Aceste masuri vor fi îndepartate
numai dupa
reintrarea în normal.

Cap. II. -INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA MUNCII LA EXECUTIA
LUCRARILOR DE SAPATURI SI FUNDATII


Art.1.Înainte de începerea lucrarilor de terasamente, constructorul va prelua
amplasamentul de la beneficiar si va marca pe teren toate elementele privind pozitionarea
subterana
a diverselor instalatii ori constructii subterane pe care le poate întâlni în timpul
executiei precum: cabluri electrice de forta
si telecomunicatii, conducte de energie termica,
apa, canal, situri arheologice, etc., si va lua masurile ce se impun atât pentru protejarea
acestora cât si a lucratorilor care vor intra în contact cu acesta.

Art.2.Atunci când în timpul lucrului se descopera
unele constructii si instalatii
subterane în afara celor cunoscute initial din documentatia tehnica, lucrarile de sapare se vor
întrerupe, personalul din zona
va fi evacuat, se va anunta conducerea si se vor lua si alte
masuri considerate necesare pentru evitarea unor eventuale accidente.

Reintroducerea lucratorilor în zonasi reluarea lucrarilor se va face numai dupa
realizarea prealabila
amasurilor necesare pentru protejarea lucratorilor si a instalatiilor /
constructiilor subterane din zona.

Art.3.În cazul descoperirii în pamânt de munitii ramase neexplodate se va proceda
dupa
cum urmeaza:

a) se întrerupe imediat activitatea;

b) se evacueaza
din zona
personalul;

c) se marcheaza
(împrejmuieste) zona si se semnalizeaza
cu „ACCESUL INTERZIS”;

d) se asigura
o persoana
(în afara zonei) care sa
interzica
accesul în zona periculoasa;

e) se alarmeaza
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

Reluarea lucrarilor de sapatori este admisa
dupa
asanarea zonei.

Art.4. Sapaturile în zona cablurilor sau a conductelor de orice fel se efectueaza
numai
manual si numai dupa
ce conducerea santierului a luat anterior masurile de prevenire a


accidentelor (întreruperea curentului electric, , a gazelor, apei sau altor fluide) si cu mare
atentie pentru a nu deteriora aceste conducte.

Daca
se semnalizeaza
totusi miros de gaze ori alte produse periculoase, se opreste
lucrul, se evacueaza
personalul, se interzice fumatul si focul deschis sau activitatile care ar
conduce la producerea de scântei.

În cazul evacuarii gazelor din conducte în zona
este posibil ca unele gaze toxice (mai
grele ca aerul) sa
ramâna
în sapatura, astfel se va solicita verificarea spatiilor cu analizatorul
de gaze si numai daca
exista
certitudinea ca
se poate lucra fara
pericol se va admite accesarea
personalului în sapatura.

Activitatile efectuate în conditiile prezentului articol se vor efectua numai cu acceptul
conducatorului locului de munca.

Art.5.În cazul executarii de sapaturi, se interzice depozitarea de materiale, parcarea
sau circulatia autovehiculelor sau utilajelor în zona prismei de alunecare a terenului si se vor
împrejmui, marca si semnaliza cu indicatoare si inscriptii de avertizare aceste zone de
sapaturi cu pericol de accidentare.

Art.6.Este interzisa
depozitarea de pamânt sau alte materiale la o distanta
mai mica
decât cea rezultata
din calcul dar nu mai mica
decât 1 m.

Art.7.La executarea sapaturilor manuale, distanta dintre lucratori nu va fi mai mica
de
2 m.

Art.8.Este interzis fumatul în sapatura, iar în timpul repausului este interzisa
servirea
mesei, odihna sau stationarea în incinta sapaturilor ori pe marginile ei.

Art.9.Înclinarea taluzurilor în cazul sapaturilor fara
sprijiniri se va executa conform
proiectului, iar conducatorul lucrarii va verifica periodic respectarea pantei pentru asigurarea
conditiei de stabilitate a acestuia.

Se admite executarea de sapaturi fara
sprijiniri cu pereti verticali numai în terenuri cu
umiditate normalasifara
ape freatice dar numai în urmatoarele limite:

a) în terenuri necoezive (nisip pietros), pâna
la 0,5 m;

b) în terenuri cu consistenta
medie pâna
la 1 m;

c) în terenuri compacte (argile, leoss, uscate) pâna
la max. 1,5 m.

Orice sapaturi la adâncimi de peste 1,5 m nu se va executa fara
sprijiniri sau taluzuri
largi înclinate stabilite prin documentatie tehnica.

Art.10.În cazul sapaturilor în terenuri cu declivitati pronuntate (peste 25%),
activitatea se va începe numai dupa
ce s-au luat masuri de evitarea caderii peste lucratori a
unor materiale rostogolite sau alunecate din amonte.


Art.11.Se interzice sapaturile pe taluzuri pe mai multe niveluri situate în aceeasi
sectiune transversala.

Art.12.Lucrarile pe taluzuri cu lungime de peste 5 m si înclinare mai abrupta
de 1:1

(450) lucratorii se vor echipa cu centuri de siguranta
acaror funie sau cablu se va ancora
corespunzator.
Art.13.Daca
în apropierea marginilor superioare ale sapaturilor exista
cai de circulatie
pietonala, aceste margini se vor înzestra obligatoriu cu parapete solide spre sapatura.



Daca
caile de circulatie pietonala
traverseaza
sapatura, atunci se vor construi podete
dotate pe ambele loturi cu parapete si mâna
curenta
executate tot pe baza unui proiect.

Art.14.Saparea gropilor de fundatii si a santurilor cu adancime mica, nedepasind
dimensiunile aratate mai jos, in terenuri cu umiditate naturala si in cazul in care nu exista ape
freatice, poate fi executata cu pereti verticali fara consolidari in urmatoarele tipuri de teren:

a) teren usor (nisip, umpluturi etc.) la o adancime maxima de 0,75 m;

b) teren mijlociu (se sapa cu cazmaua si partial cu tarnacopul) la 1,25 m;

c) teren tare (se sapa
cu sapa, cu târnacopul si cazmaua) la 2,00 m;

d) teren foarte tare (se lucreaza cu ranga, tarnacopul, spitul, barosul etc., insa fara
explozivi) la o adâncime maxima
de 2,00 m.

Art.15. Sapaturile la adâncime de peste 1,5 m se admite a se efectua numai cu
conditia asigurarii de taluzuri largi sau a sprijinirii peretilor sapaturii, înclinarea taluzurilor
sau detaliile executiei sprijinirilor stabilindu-se prin documentatia tehnica
proiectata.

Art.16. Este interzisa instalarea si circulatia vehiculelor sau utilajelor in apropiere de
locurile unde se executa sapaturi pentru fundatii, santuri, gropi in raza prismei de alunecare a
terenului.

Art.17. Se interzice stationarea personalului în gropile sapate din apropierea caii
ferate în timpul trecerii trenurilor.

Art.18. Coborârea sau urcarea personalului în sapatura, se va face numai pe scari în
stare buna.


Art.19. În cazul utilizarii în sapatura
a pompelor pentru evacuarea apelor de
infiltratie, pomparea se va efectua numai dupa
evacuarea muncitorilor din sapatura.

Art.20. Se interzice coborârea / urcarea sculelor sau uneltelor prin aruncare de sus în
jos si invers.

Art.21. Amplasarea si circulatia vehiculelor si a utilajelor in raza de alunecare
(prabusire) a terenului in cazul peretilor sprijiniti, este permisa cu conditia verificarii
prealabile a rezistentei sprijinirii, prin calcul, in care se va tine seama atat de marime, cat si
de solicitarile dinamice rezultate din sarcinile respective.

Viteza de circulatie trebuie sa fie de maximum 10km/h.

Art.22. La executarea lucrarilor de terasamente pe locurile de utilitate publica
(strazi,
piete) sau in zonele de lucru ale santierelor cu circulatie mare, trebuie sa se ia masuri pentru
ingradirea acestor locuri cu parapeti cu inaltimea de cel putin 1 m, avand table cu inscriptii de
prevenire a accidentelor.

Art.23. Sprijinirile sapaturilor se verifica
periodic de catre conducatorul lucrarii iar în
cazul activitatilor complexe care presupun infiltratii mari de ape în sapatura, evacuarea
mecanica
a apei siapamântului sapat manual, lucrarea va fi supravegheata
permanent de un
cadru tehnic (cel putin maistru).

În cazul activitatilor în sapaturi mai adânci de 6 m se vor asigura suplimentar
ventilatiei si iluminat artificial local si mijloace de radiocomunicatii între personalul din
sapaturasi cel din exterior.

Art. 24. Dupa
întreruperea sau terminarea lucrarilor, puturile sau gropile sapaturilor
trebuie bine acoperite, împrejmuite si semnalizate.

In timpul noptii, aceste ingradiri trebuie iluminate, pentru a se evita accidentele.

Art.25. Daca
evacuarea pamântului sapat se face cu ajutorul unor cutii, galeti speciale
sau greiferul, se vor stabili adaposturi de refugiu pentru salariatii din sapatura
pentru evitarea
unor accidente în timpul manipularii acestor mijloace de evacuare, care se vor realiza în baza
unui proiect si care vor fi verificate periodic daca
nu au suferit degradari care ar pune în
pericol activitatea personalului.

Art.26. Transportul personalului în si din sapatura
se poate asigura si cu ajutorul unor
nacele actionate cu macaraua cu urmatoarele conditii minimale:


a) nacela sa
posede un sistem de înzavorâre a usii eficient, sistem de fixare la cârligul
macaralei solid, rezistenta
la socuri, stabilitate la lansarea pe sol, imposibilitatea caderii din
ea sisa
fie executata
în baza unui proiect tehnic cu detalii de executie;

b) executia nacelei trebuie sa
respecte proiectul sisa
se efectueze de personal calificat;

c) punerea în functiune a nacelei trebuie precedata
de receptia ei de catre o comisie
alcatuita
din proiectant, executant si un reprezentant al santierului care va exploata nacela.

Nacela va trebui supusa
unei asemenea proceduri si dupa
reparatii sau o întrerupere a
folosirii acesteia (la reluarea ei din depozit);

d)macaraua cu care se actioneaza
manipularea nacelei trebuie sa
corespunda
tehnic,
conf. PT -ISCIR, R1/2003, macaragiul trebuie instruit de conducatorul locului de munca
pentru aceste operatii, alaturi de personalul care asigura
functia de legator de sarcini si de
dirijare si de personalul care activeaza
în sapaturasi utilizeaza
nacela.

Art.27.În cazul baterii manuale a dulapilor sau palplanselor verticale în sol, lucratorii
care asigura
aceasta
operatiune vor sta pe o schela
alaturata
independenta.

Art.28.Se interzice prezenta lucratorilor la baza sprijinirii în timpul baterii dulapilor
ori a palplanselor.

Art.29.Adâncimea minima
a încastrarii dulapilor sau palplanselor în sol va fi de0,5m
sub nivelul efectiv al sapaturii.

Art.30.Daca
palplansele se bat în mai multe etaje se va lasa la fiecare etaj o bancheta
de minim 0,5 m.

Art.31.Cadrele care asigura
preluarea sarcinilor din eventuala împingere a pamântului
se lanseaza
în sapatura
uniform si se fixeaza
în pozitie orizontala.

Art.32.Demontarea sprijinirilor se face numai de jos în sus si numai sub supraveghere
tehnica.

Demontarea cadrului se face numai când umplutura a ajuns la nivelul acestuia.

Extragerea dulapilor sau palplanselor la umplerea sapaturii se fac lasându-se
încastrate permanent 0,5 m sub nivelul umpluturii.

Art. 33. La executarea mecanizata
a terasamentelor în debleuri de mare adâncime,
sapaturile se vor executa în trepte.

Art. 34. Lucrarile de canalizare subterana care se executa in zone carosabile se vor
desfasura respectandu-se urmatoarele reguli:

-înainte de inceperea sapaturilor se vor anunta organele de politie si PSI

-sapaturile pentru traversarea strazilor se vor executa în doua etape, adica
de fiecare
data
câte o jumatate de strada.

Art. 35. Apa subterana care apare in timpul sapaturilor trebuie evacuata de indata,
pentru a nu inmuia pamantul si produce prabusirea malurilor.

In momentul cand se ajunge la panza de apa, sapaturile se opresc si se face sprijinirea
malurilor.

Art. 36. Pamantul provenit din sapatura trebuie asezat la o distanta de cel putin 0,5 m
de la marginea peretilor sapaturii.

Este interzisa asezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau a
santului la o distanta mai mica de 0,75 m de la margine.

Art. 37.Saparea pe cale manuala a pamantului in galerie este interzisa.

Art.38.Trebuie sa se supravegheze zilnic starea terenului, in cazul in care sunt
posibile surpari sau alunecari ale maselor de pamant.

Nu se va incepe lucrul fara o verificare prealabila a terenului.

Art.39.Cand se constata crapaturi longitudinale paralele cu marginea sapaturii, se
evacueaza muncitorii si utilajul, se consolideaza terenul si apoi se reincepe lucrul.

Art.40.Se vor lua masuri contra surparii peretilor sapaturii, in cazul cand in apropiere
se gasesc utilaje si mecanisme care produc vibratii in timpul lucrului.

Art.41.In cazul cand pe terenul unde se executa lucrari de terasamente se gasesc
arbori, inainte de inceperea lucrarilor se va face defrisarea terenului, luandu-se toate masurile
de securitate.

Art.42.Înainte de începerea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii
straturilor, asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si
instalatii subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamânt.


Art.43.În cazul executarii lucrarilor de sapaturi în locuri unde sunt cabluri electrice,
conducte de apa
sau gaze care nu au putut fi deviate sau întrerupte, se va convoca proprietarul
acestora si, împreuna
cu specialisti în domeniu, se vor stabili masuri tehnico-organizatorice si
se vor asigura existenta tehnicasi instruirea lucrarilor.

Art.44.În vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua masuri de
consolidare a sapaturilor. În functie de latimea si adâncimea sapaturii, precum si de natura
straturilor de pamânt se va stabili modul de consolidare a sapaturii.

Art.45.La lucrarile de sapaturi în terenuri cu umiditate naturala, în cazul în care nu
exista
ape freatice, adâncimea pâna
la care sapaturile pot fi executate cu pereti verticali, se va
stabili prin procesul de executie.

Art.43.Efectuarea lucrarilor de sapaturi care s-au executat în taluze si au fost supuse
modificarii dupa
executare partiala, este permisa
cu acceptul proiectantului care va stabili
masuri suplimentare de protectie.

Art.44.Se permite executarea lucrarilor de sapaturi în timpul iernii, în terenul înghetat
fara
sprijinirea peretilor sapaturii, însa
numai cu acceptul proiectantului.

În cazul aparitiei pericolului surparii se vor îndeparta de îndata
lucratorii, luându-se
masuri de sprijinire.

Art.45.Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii în apropiere
de locurile unde se executa
sapaturi fara
sprijiniri sunt permise numai la o distanta
egala
cu
de doua
ori adâncimea sapaturii.

Art.46.Daca
în timpul sapaturii se produc acumulari de apa
se vor lua masuri de
evacuare a acesteia.

Art.47.Când se ajunge la stratul de apa
subterana
se vor consolida malurile cu
sprijiniri, fiind interzisa
continuarea sapaturilor pe sub apa,fara
a se sprijini în prealabil
malurile si a se efectua epuismente.

Art.48.La sapaturile cu peretii în taluze, cu un unghi mai mare decât unghiul natural
al taluzului, distanta maxima
dintre locul de asezare a pamântului aruncat si marginea
sapaturii trebuie stabilita
în prealabil prin proiect.

Art.49.Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii în cazul când
în apropiere se gasesc utilaje care produc vibratii în timpul lucrului.

Art.50.Demontarea si îndepartarea sprijinirilor trebuie sa
se faca
de jos în sus, sub
supravegherea conducatorului lucrarii.

Sprijinirile se demonteaza
pe masura executarii umpluturii, de jos în sus, conform
fisei tehnologice si a proiectului de executie.

Art.51.La sapaturile manuale executate la o adâncime mai mare de 1,5 m, se vor
monta platforme pentru aruncarea pamântului. Acestea trebuie sa
fie bine fixate sisa
reziste
încarcaturii pe care trebuie sa
o suporte.

Art.52.În cazul sapaturilor executate lânga
fundatii existente sau lânga
alte
constructii, masurile necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate în proiectele
de executie.

Art.53.În timpul sapaturii în spatii deschise, cu utilaje din categoria (dragline si
excavatoare) este interzis accesul oricaror persoane în raza lor de actiune.

Aceasta
raza
se marcheaza
vizibil si se semnalizeaza
cu indicatoare de avertizare cu
„ZONA
INTERZISA
ACCESULUI”.

Zona interzisa
se poate întinde pe mai multe niveluri (atât la nivelul caii de rulare a
utilajului de sapat, cât si sub sau deasupra acestuia -functie de plasarea utilajului deasupra
gropii sau în interiorul ei).

Art.54.Utilajele de sapat vor avea instalatia de avertizare (acustica) în stare de
functionare iar manevrele cu acestea vor fi precedate de semnale de avertizare, în baza unui
cod care trebuie cunoscut de muncitorii care activeaza
în zona.

Art.55.Este interzis accesul oricaror persoane în raza de actiune a utilajului de sapat,
pe timpul încarcarii cu acesta în mijloace de transport.

În timpul încarcarii autovehiculelor cu mijloace de sapat (excavatoare, dragline),
masina va fi asigurata
cu frâna
de ajutor iar soferul se va afla în afara acesteia si a razei de
actiune a utilajului care efectueaza
încarcarea.


Art.56.În timpul lucrului cu utilaje de sapare, acestea vor fi asigurate împotriva
deplasarii accidentale prin blocarea sistemului de mars.

Art.57.Este interzis accesul lucratorilor care activeaza
la lucrari de sapaturi
mecanizate, pe acestea.

Curatirea benei autobasculantei sau a cupei echipamentului de sapat se va face numai
daca
acestea sunt lasate jos si motorul este oprit.

Art.58.Saparea cu buldozere si autogredere se efectueaza
numai în cazul solului
dezghetat iar activitatea acestor utilaje este dirijata
(pilotata) de muncitori constructori care
cunosc în detaliu procesul tehnologic.

Comunicatia între persoanele care dirijeaza
pe conducatorii de utilaje se asigura
cu
ajutorul unui cod de semnalizare cunoscut de toti participantii sau cu mijloace de
radiocomunicatii.

Art.59.Persoanele care asigura
dirijarea conducatorilor de utilaje de sapat (din
categoria buldozere, autogredere) vor fi echipati cu vesta
avertizoare si cascasi trebuie
instruiti în prealabil de catre conducatorii locului de munca.

Art.60.În cazul executiei terasamentelor pe cursul unor râuri trebuie prevazute masuri
de evitarea caderilor în apasi a lunecarilor precum: marcarea si avertizarea zonelor
periculoase si dupa
caz, montarea de parapeti de protectie, asigurarea de echipament
împotriva înecului (vesta
de salvare) si mijloace de salvare de înec (barca, colaci de salvare,
funie de salvare, etc.).

Art.61.În cazul terasamentelor de drumuri, cai ferate, ziduri de sprijin si chesoane se
vor întocmi de catre conducatorul locului de munca
instructiuni tehnologice de lucru, care vor
detalia functie de situatia concretasi mijloacele tehnice disponibile, desfasurarea fara
riscuri
de accident a activitatii.

Art.62.Înainte si în timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului si a celor
de fundatii, este necesar sa
se controleze rezistenta sprijinirilor peretilor santurilor si
sapaturilor.

Daca
se constata
defectiuni, se va întrerupe lucrul pâna
la remediere.

Art.63.Este interzisa
coborârea materialelor (pietre brute, caramizi etc.) în groapa de
fundatie sau în sant, prin aruncarea lor de sus.

Art.64.Coborârea materialelor va fi facuta
cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi
portative.

Capatul inferior al jgheabului din groapa
se monteaza
cu cel mult 0,50 m deasupra
fundului gropii pentru ca materialele sa
nu se rostogoleasca
prea departe.

Art.65. Deplasarea roabelor încarcate cu materiale (pietre, caramizi, beton, mortar) se
va face pe dulapi asezati de-a lungul gropii de fundatie, la o distanta
de cel putin 0,70 m de la
marginea gropii.

Art.66.Lucrarile de sapatura
necesare executarii santurilor, canalelor, caminelor,
puturilor, precum si altor activitati specifice instalatiilor tehnico -sanitare si de încalzire se
vor executa numai pe baza
de proiect si fisa
tehnologica
de lucrare.

Art.67.La executarea lucrarilor de sapatura
se vor respecta prescriptiile tehnice si de
prevenire a accidentelor si îmbolnavirilor profesionale cuprinse în Normele de securitate a
muncii pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de
teren.

Art.68.Înainte de începerea lucrarilor de sapatura
se va urmari stabilirea existentei si
naturii instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate în pamânt.

Art.69.Începerea executarii lucrarilor de sapatura
este permisa
numai pe baza unui
acord scris încheiat de executant cu unitatea careia îi apartin instalatiile subterane.

Art.70.În cazul când în timpul lucrului se descopera
constructii si instalatii subterane,
care nu s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrarile si se evacueaza
personalul
muncitor pâna
la identificarea instalatiilor descoperite.

Numai dupa
luarea masurilor de protectie necesare se va putea continua lucrul.

Art.71.Se interzice executatea sapaturilor în apropierea cablurilor electrice subterane,
daca
nu au fost scoase de sub tensiune.

În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucrarile se vor
executa numai cu luarea de masuri care sa
asigure securitatea lucratorilor. În acest caz se


interzice folosirea rangilor, târnacoapelor si a penelor metalice. Saparea pamântului în
apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu deosebita
atentie, fara
a se executa
loviri bruste si numai sub supravegherea conducatorului formatiei de lucru.

Art.72.În cazul în care este posibila
o eventuala
emanatie de gaze toxice sau
inflamabile, personalul muncitor va fi prevenit si instruit special în privintamasurilor de
protectie.

Art.73.Se vor opri lucrarile si se va evacua personalul muncitor din zona sapaturilor,
puturilor, santurilor etc, atunci când se constata
existenta gazelor.
Lucrarile se vor relua numai dupa
eliminarea completa
a gazelor din zona sapaturilor
si numai dupa
luarea unor masuri sigure împotriva unor emanatii ulterioare.
Art.74.În cazul când se întâmpina
dificultati la evacuarea completa
a gazelor, din
zona sapaturii, personalul muncitor va fi dotat cu masti de protectie corespunzatoare.
Se vor lua totodata
toate masurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau
incendii.

Art.75.Daca
îmbracamintea drumului sau soselei este alcatuita
din bolovani sau pietre
pavele, acestea vor fi stivuite cu grija
pentru a nu se produce accidente prin caderea lor în
santuri în timpul lucrului.

Asfaltul decupat va fi asezat în gramezi pe trotuare.

Art.89.Pamântul rezultat din sapaturi sau îmbracamintea desfacuta
va fi asezat în
partea opusa
celei pe care vor fi aduse materialele. Pamântul va fi asezat la o distanta
de
minimum 0,70 m de la marginea santului, iar în cazul santurilor adânci la o distanta
de
minimum 1 m.

Art.76.Sunt interzise sapaturile de rectificare la nivelul fundului santului.

Rectificarea fundului santului se va realiza începând sapatura de la partea superioara
a
santului.

Art.77.La spargerea bolovanilor cu barosul si dalta, muncitorii sunt obligatisa
poarte
ochelari de protectie.

Art.78. În timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sau a fundatiilor
din piatra, se va controla rezistenta sprijinirilor peretilor sapaturii, luându-se masuri ori de
câte ori se constata
deteriorari ale acestora.

Art.79. La executarea fundatiilor din piatra, se va evita caderea bolovanilor.
Coborârea materialelor necesare executarii zidariilor subterane (fundatii) se va face
mecanizat sau folosindu-se jgheaburi si planuri înclinate.

Spatiile dintre sapaturi si fundatia zidului se vor umple cu pamânt si se vor bate cu
maiul pe masura executarii zidariei, spre a nu provoca darâmarea zidariei.

Art.80. Santurile cu adâncimi mai mari de 1 m vor fi prevazute cu un numar de scari
care sa
permita
evacuarea rapida
a personalului în caz de pericol si cu poduri pentru
evacuarea materialului derocat.

Art.81. La executarea santurilor este interzisa
formarea pe taluz a iesindurilor în

consola. Bucatile de roca
desprinse sau care tind sa
se desprinda
de pe taluz vor fi

îndepartate.

Art.82. Înainte si în timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sia
celor de fundatii, este necesar sa
se controleze rezistenta sprijinirilor peretilor santurilor si
sapaturilor.

Daca
se constata
defectiuni, se va întrerupe lucrul pâna
la remediere.

Art.83. Este interzisa
coborârea materialelor (pietre brute, caramizi etc.) în groapa de
fundatie sau în sant, prin aruncarea lor de sus.

Art.84. Coborârea materialelor va fi facuta
cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi
portative.

Capatul inferior al jgheabului din groapa
se monteaza
cu cel mult 0,50 m deasupra
fundului gropii pentru ca materialele sa
nu se rostogoleasca
prea departe.

Art.85.Deplasarea roabelor încarcate cu materiale (pietre, caramizi, beton, mortar) se
va face pe dulapi asezati de-a lungul gropii de fundatie, la o distanta
de cel putin 0,70 m de la
marginea gropii.

Art.86. Lucrarile de subzidarie pot fi executate numai pe baza unui proiect bine
studiat si sub controlul permanent al personalului tehnic cu experienta
în asemenea lucrari.


Art.87. Daca
în timpul executarii lucrarilor de subzidarie se constata
deformatii ale
peretilor, lucrarile în zona respectiva
vor fi întrerupte pâna
la revederea proiectului de
consolidare.

Art.88. De-a lungul marginilor gropilor pentru fundatii si santuri se va lasa o fâsie
libera
pe o latime de minimum 0,50 m.

Art.89. Se interzice coborârea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la
capatul celalalt.

Aruncarea, coborârea materialelor, respectiv rasturnarea materialelor, se vor face
numai atunci când la locul de cadere sau în apropierea acestuia nu se gaseste personal
muncitor.

Coborârea personalului muncitor se va face pe scari sau rampe de acces.

Art.90. Pe masura executarii fundatiei, spatiile libere între fundatie si peretii sapaturii
vor fi umplute cu pamânt, care se va compacta conform proiectului si va avea parametrii
geotehnici prevazuti în proiect.

Art.91. Demontarea si montarea sprijinirilor din gropile de fundatie, la terminarea
lucrarii, se vor face de jos în sus, pe masura astuparii gropilor cu pamânt si numai sub
supravegherea continua
a maistrului de executie.

Numarul de dulapi care se îndeparteaza
simultan pe verticala
nu va fi mai mare de
trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau curgatoare, numai câte unul.

Concomitent cu îndepartarea dulapilor, se vor monta corespunzator si proptelele
verticale si orizontale; proptelele existente vor fi scoase pe masura
ce au fost fixate altele în
loc.

Art.92.Executarea zidului de protectie a hidroizolatiei se va face dupa
turnarea
fundatiei, executarea zidului ce trebuie izolat si a hidroizolatiei verticale.

Sapaturile vor fi executate taluzat.

Daca
lucrarea impune o astfel de executie, se va întocmi o fisa
tehnologica
care sa
cuprindasi indicarea masurilor privind împiedicarea surparii malurilor si a zidului de
protectie.

Lucrarea se va executa sub supravegherea maistrului lucrarii.

Art.93. Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente trebuie executata
dupa
proiecte sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta
a conducatorului lucrarii.

Art.94. Pentru urmarirea comportarii lucrarilor de subzidire, pe zidurile subzidate se
vor monta, înainte de începerea lucrarilor, martori (repere), spre a putea fi observate din timp
eventualele deplasari ale constructiei.

Martorii vor fi montati la crapaturile zidurilor sub care se face subzidirea precum si pe
zidurile apropiate.

Art.95. În cazul în care în timpul executiei se constata
deplasari ale constructiei, se
vor lua masuri urgente si imediate pentru îndepartarea personalului muncitor din zona.

Art.96. Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci când se constata
deformari ale terenului din zona respectiva.

Continuarea lucrarilor de subzidire se va face numai dupa
ce terenul a fost consolidat.

Art.97. În terenuri cu apa
subterana, înainte de începerea lucrarilor de subzidire se vor
lua masuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul executarii lucrarilor de subzidire, plus
perioada necesara
întaririi mortarului.

Art.98. În timpul executiei zidariei, pâna
la executarea planseelor, se interzice
rezemarea scarilor sau a altor obiecte pe ziduri.

Cap.III. INSTRUCTIUNI CU PRIVIRE LA SECURITATEA SI
SANATATEA ÎN MUNCA
LA DEFRISAREA ARBORILOR SI SCOATEREA
RADACINILOR


Art.1. Doborârea arborilor fiind o activitate cu potential de accident, trebuie precedata
de

o pregatire care trebuie satina
seama de conditiile concrete specifice si anume :

a) daca
arborii în cadere ar putea lovi, persoane, vehicule, utilaje, cladiri, linii
electrice alte echipamente si instalatii. La liniile electrice se va verifica ( cu concursul
detinatorilor acestora ) daca
nu exista
riscul ca arborii în cadere sa
intre în zona de câmp
electric al acestora, iar în cazul ca
exista
acest risc se va recurge Ia întreruperea prealabila
a
tensiunii electrice;

b) starea de sanatate a arborelui ce urmeaza
a fi doborât ( daca
nu este gaunos sau
putred ), pentru ca în cursul actiunii de doborâre, sa
se tina
cont de acest lucru sisa
se adopte
modul de lucru;

c) se va marca pe teren zona probabila
de cadere a copacului inclusiv o distanta
de
siguranta
de 5 m în jurul acesteia si se interzice orice acces în zona.

Art.2. Daca
se doreste dirijarea precisa
acaderii copacilor doborâti, aceasta se va face de
catre o persoana
ajutatoare, prin intermediul unor frânghii suficient de lungi ca sa
fie
actionate din afara zonei marcate ca interzisa.

Art.3. Taierea copacului se face cu tehnica folosita
în activitatea forestiera, adica
prin
practicarea trapelor.

Trapa se realizeaza
unghiular pe 1/3 la 1/2 din grosimea trunchiului cu joagarul ( sau
motoferastraul ) pe partea directiei de cadere dupa
care se face o taietura
transversala
cu5 cm
deasupra unghiului trapei în partea opusa
caderii.

Atunci când arborele da
semne de miscare se scoale joagarul sau motoferastrau! din
taieturasi se emite semnalul de avertizare a începerii caderii arborelui.

Art.4. Este interzisa
doborârea arborelui pe timp de furtuna, ceata
densa, polei, ninsoare,
ploaie torentiala
sau pe timp de noapte.

Art.5. Este cu desavârsire interzisa
lasarea arborilor taiati în picioare, fara
a fi doborâti.

Art.6. Taierea arborilor cu motoferastraul, se face numai de la sol, urcarea cu
motoferastraul în arbori fiind cu desavârsire interzisa.

Art.8. La începutul taierii motoferastraul se va rezema obligatoriu pe trunchiul arborelui
fixându-se cu pintenul special al acestuia. Taierea se face în unghi ( cu trapa) la fel ca si la
taierea manuala
cu joagarul.

Art.9.Nefixarea motoferastraului cu pintenul si introducerea brusca
în lemn a lantului
taietor al motoferastraului poate produce izbiri periculoase atât pentru muncitorul deservent
cât si pentru utilaj.

Art.10.Deplasarea cu motoferastraul se va face numai cu motoul oprit.

Art.11. Este interzis fumatul sau apropierea cu foc deschis în zona de lucru a
motoferastraului.

Art.12. Curatirea crengilor arborilor doborâti se începe de la baza
spre vârf.

Art.13.Înainte de punerea în functiune a motoferastraului se va verifica cu atentie starea
tehnica, integritatea si fixarea lantului, a mânerului, a pintenului, daca
nu sunt scurgeri de
benzina
ori starea cablurilor electromotorului, a stecherului si a întrerupatorului la
motoferastraiele actionate electric.

Art.14.Se va acorda atentie pozitionarii grupurilor electrogene, ori a depozitarii
rezervei de benzina
necesare functionarii motoferastraielor pentru a se evita riscurile de
electrocutare, de cadere a arborilor doborâti peste cablul de legatura
la motoferastraul
electric ori a incendiilor.

Art.15.Este interzisa
lasarea motoferastraului ( cu motor pe benzina
) ori a rezervei de
benzina
a acestuia ( canistrei ) sub influenta radiatiei solare.

Art.16.Benzina necesara
functionarii motoferastraului se va pastra în vase metalice de
mica
capacitate ( canistre ) si motoferastraiele pe benzina
se vor depozita în locuri ferite
de radiatiile solare, aerisite, inaccesibile loviturilor, fara
instalatii electrice, unde fumatul
sau accesul cu foc deschis este interzis.

Este interzisa
pastrarea în vase din mase plastice si fumatul I focul deschis în timpul
alimentarii utilajelor sau a transvazarii carburantului.

Art.17.La dezradacinarea cioatelor din sol, se va stabili o tehnologie functie de
marimea radacinilor, rezistenta acestora si spatiile libere din vecinatate.

Astfel se pot taia în prealabil radacinile mai groase ale cioatelor ori se pot disloca ca
atare.


Art.18.Dislocarea se poate face cu buldozerul ( cu lama ori scarificatorul sau prin
smulgerea cu cabluri din otel ). în cazul folosirii cablurilor acestea nu vor fi mai scurte de
5 m iar stationarea laterala
a persoanelor este permisa
la o distanta
de minim 10 m de
cablul tensionat.

Cap.IV. -INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SISANATATEA ÎN MUNCA
PRIVIND REALIZAREA CONSOLIDARII VERSANTILOR SI A APARARILOR DE
MALURI.


A. Ziduri de sprijin
Art.1. Zidurile de sprijin se realizeaza
pentru protectia cailor de comunicatii
(drumuri, cai ferate, etc.) sau pentru terasarea unor versanti.

Art.2. Lucrarile de executie a zidurilor de sprijin, a drumurilor sau cailor ferate
presupun activitati în vecinatatea fluxurilor de trafic ale mijloacelor de transport ( rutiere sau
feroviare ) cu sau fara
închiderea partiala
( sau rareori totala
) a circulatiei si impun
prevederea unor masuri de semnalizare a lucrarilor în vecinatatea cailor de comunicatii
conforme unui plan de semnalizare a circulatiei, aprobat de forurile competente si dupa
caz si
mijloace de semaforizare sau piloti de circulatie .

Art.3. Personalul care activeaza
la lucrarile de executie a zidurilor de sprijin, va fi
echipat cu casti, manusi din piele, salopete, vesta
avertizoare si dupa
caz, bocanci cu bombeu
metalic si ochelari de protectie .

Art.4. Pentru lucrarile de executie a terasamenlelor, forajelor, baterea pilotilor,
turnarii/compactarii betoanelor, de manipulare de prefabricate grele cu macaraua, se vor
respecta prevederile instructiunilor specifice acestor lucrari .

Art.5. Personalul care manipuleaza
prefabricate cu macaraua va fi autorizat ca legator
de sarcini conform PT. ISCIR .
Art.6.Activitatea de zidarie grea ( din piatra
bruta
), se va face cu respectarea
urmatoarelor reguli :
a) manipularea anrocamentelor se va face de catre lucratori echipati cu manusi sau

palmare si bocanci cu bombeu metalic ;

b) se interzice ridicarea cu bratele a unor bolovani cu greutate mai mare de 2Okg.;

c) fasonarea anrocamentelor se va face utilizând scule specifice si ochelarii de
protectie. Este interzisa
folosirea daltilor, a spiturilor sau a ciocanelor cu floare. Ciocanelor
vor fi bine fixate în coadasi este interzisa
stationarea persoanelor în vecinatatea celor care
fasoneaza
piatra bruta. Spatiile unde se fasoneaza
piatra vor fi închise accesului si
semnalizate corespunzator, iar distanta între cioplitori va fi de cel putin 3 m;

d) schelele pentru executia zidariei din piatra
vor fi confectionate cu respectarea
reglementarilor pentru schele, urmând ca podina de lucru sa
se afle cu cel putin 15 cm mai
jos decât nivelul zidului în executie, dar nu mai jos de 1,20 m.

Art.7. Este interzisa
circulatia lucratorilor sau depozitarea materialelor pe
coronamentul zidurilor de sprijin.

B. Aparari de maluri
Art.1. Daca
apararile de maluri se executa
în zone cu ape curgatoare sau stationare,
conducatorul locului de munca
va prevede în planul de SSM masuri de evitare a accidentelor
prin înec si va organiza echipa de salvare de la înec .

Art.2.Executia epiurilor din anrocamente sau din beton se va începe de la mal spre
mijlocul albiei.

Art.3.La folosirea roabei pentru transportul anrocamenlelor, pe coronament trebuie sa
se amenajeze o cale de rulare din dulapi, cap la cap astfel încât sa
se împiedice deplasarea
lor.

Art.4. Este interzisa
asezarea pietrelor cu mâna în plasele de gabioane, aceasta
operatiune se va face numai cu ranga de pe amplasamente stabile .
Art.5.La manipularea pietrelor din gramezi, operatiunea trebuie sa
se faca
de la vârful
gramezilor spre baza.


Art.6. Este interzisa
taierea otelului-beton sau a plaselor de sârma
cu mijloace
improvizate.

Art.7. Recoltarea nuielelor pentru confectionarea saltelelor de fascine se efectueaza
din paduri sau lunci, cu respectarea instructiunilor cu privire la lucrul Ia înaltime si
prevederea de masuri de evitare a întâlnirii cu animalelor salbatice sau din ostroave, unde
trebuie luate masuri de evitare a patrunderii în zone mlastinoase, cu nisipuri miscatoare ori a
înecului sau a muscaturilor unor reptile periculoase, prin asigurarea unei echipe de salvare cu
dotarea necesara
functie de situatia concreta
.

Art.8. Ansamblarea saltelelor de fascine se efectueaza
pe capre speciale, prin legare
cu sârmasi folosirea unor scule adecvate fiind interzisa
legarea sârmelor cu mânile .

Art.9. Lansarea saltelelor de fascine se face numai sub supravegherea unui cadru
tehnic, folosind un numar suficient de muncitori functie de lungimea saltelelor iar împingerea
saltelelor se va face cu unelte speciale fiind interzisa
împingere directa
cu bratele .

Art.10.Este interzisa
stationarea persoanelor pe sau în fata saltelelor pe timpul
transportului sau lansarii acestora.
Art.11.Stivele saltelelor de fascine vor avea înaltimea de pâna
la 1,5 m silatimea de
10 m.

Art.12. Descarcarea saltelelor de fascine din mijlocul de transport rutier în depozitul
de pe mal pentru lansare sau încarcarea în mijloace de transport plutitoare se va face cu
respectarea instructiunilor referitoare la încarcari / descarcari si dupa
ancorarea sigura
a
ambarcatiunii.

Art.13.Confectionarea, lansarea si testarea saltelelor de fascine în banda de pe planul
înclinat se va face numai din aval spre amonte .
Art.14. Dupa
testare se face scufundarea saltelelor de fascine fiind interzisa
stationarea lucratorilor pe saltele sau în fata acestora în sensul alunecarii acestora .
Art.15. Aruncarea pietrelor din ambarcatiuni se va face numai dintr-o singura
parte
iar echipa de salvatori se va afla în apropiere pentru caz de interventie .

Art.16. Consolidarea versantilor prin drenarea apelor freatice cu ajutorul chesoanelor
deschise presupune prevederea urmatoarelor masuri minimale care trebuie sa
se regaseasca
în
planul de SSM a santierului :

a) asigurarea cailor de acces, pentru autovehicule si personal, sigure si semnalizate ;

b) asigurarea de platforme orizontale compactate pentru stationarea autovehiculelor la
încarcat / descarcat si a utilajelor;

c) asigurarea de legatori de sarcini autorizati conform PT ISCIR ;

d) asigurarea de personal apt medical pentru lucrul la înaltime si instruit
corespunzator;

e) întocmirea unor instructiuni de lucru în baza carora se desfasoara
activitatile ;

f) asigurarea unui sistem de transport simplu si sigur a personalului si materialelor în
interior si în afara;

g) asigurarea echipamentului individual de proiectie ( casti, cizme, pelerina, ochelari
sau viziera
de protectie, manusi tip lacatussi, dupa
caz, centura
de protectie) si echipament
colectiv de protectie ( parapeti, balustrade, podine, adapost, etc.);

h) asigurarea împotriva electrocutarii prin legarea la pamânt si nul de protectie;

i) asigurarea iluminatului local corespunzator în cheson la tensiuni nepericuloase;

j) asigurarea mijloacelor de comunicatii în cazul chesoanelor cu adâncimi mai mari
de 8m;

k) asigurarea evacuarii apelor de infiltratie si de la sol înaintea începerii lucrului si pe
parcurs, dupa
caz.

Art.17. Instruirea personalului pentru turnare / compactare beton, legatori sarcini,
deservire diverse utilaje, autovehicule, terasamente, sapaturi, etc, se vor efectua cu
instructiunile specifice acestor activitati.

Cap. V. -INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA MUNCII PENTRU
LUCRARI DE FASONARE SI ASAMBLAREA ARMATURILOR DIN OTEL



Art.1. Fasonarea armaturilor din otel beton se poate efectua mecanic sau
manual pâna
la diametre de 14 mm inclusiv, sau mecanic de diametre de la 16 mm
inclusiv.

Art.2. Descâlcirea si îndreptarea otelului în colaci trebuie facute pe un teren
separat de cel unde acesta se fasoneaza, împrejmuit si marcat cu placute avertizoare.

Art.3. Întinderea otelului beton din colaci se face cu trolii, fiind interzisa
folosirea în acest scop a utilajelor ori a autovehiculelor.

Art.4. Îndoirea manuala
a armaturilor din otel trebuie facuta
cu chei speciale
calibrate corespunzator si în buna
stare pentru a evita ranirea fierarului betonist.
Aceste chei trebuie verificate zilnic înainte de începerea lucrului.

Art.5. Este interzisa
prezenta oricarei persoane în apropierea persoanelor ce
fasoneaza
otelul beton în timp ce acesta lucreaza, deoarece exista
riscul ca persoanele
respective sa
fie lovite în cazul când aluneca
brusc (scapa) cheile cu care se efectueaza
astfel de operatii.

Din aceleasi motive se vor prevedea distante suficiente între punctele de lucru
ale personalului muncitor care fasoneaza
manual armaturi din otel-beton.

Art.7. La taierea otelului beton cu statia actionata
cu motor electric se interzice
tinerea barelor la o distanta
mai scurta
de 30 cm sau a barelor mai scurte de 30 cm.

Art.8. Pentru îndepartarea prafului metalic sau a ruginii se vor folosi perii
metalice sau masini rotative cu perii, iar personalul care face aceasta
operatiune va fi
echipat cu ochelari simasti de protectie (în cazul în care masinile de curatat cu perii
nu au dispozitiv de aspiratie).

Art.9. La îndreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul masinilor este necesar
ca:

-fixarea capetelor otelului beton în tamburul de îndreptare sa
se faca
numai
dupa
oprirea motorului;

-înainte de pornirea motorului tamburul trebuie sa
se acopere cu aparatorile de
protectie;

-portiunea de trecere a otelului beton pe tambur trebuie prevazuta
cu un
dispozitiv de protectie.

Art.10. Taierea armaturii cu sudura
electrica
se va realiza prin asezarea barelor
din otel-beton pe capre sau suporturi metalice care vor fi legate la instalatia de legare
la priza de pamânt.

Art.11.Sudarea armaturilor si asamblarea carcaselor din otel beton prin sudura
se va face cu respectarea stricta
a normativelor privind lucrarile de sudura.

Art.12.Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi si piloti trebuie sa
se faca
în
pozitie orizontala
pe capre sau pe suporti metalici.

Art.13.Se interzice înnadirea prin sudura
în interiorul cofrajului.

Art.14.Se interzice circulatia pe armaturile carcaselor sudate.

Art.15.Depozitarea armaturilor se va face pe suprafete plane, pe calitati si
diametre marcate cu indicatoare.

Art.16.Se interzice montarea armaturilor în apropierea liniilor electrice aflate
sub tensiune.

În cazul în care linia electrica
nu poate fi scoasa
de sub tensiune, se vor lua
masuri speciale de electrosecuritate, care se vor înseria în fisa tehnologica
a lucrarii.

Art.17.Este interzis a se executa montarea armaturilor sau a carcaselor sudate
în cofrajele lor sau a altor elemente sudate.

În acest caz, trebuie amenajata
o schela
de lucru cu o latura
minima
de 70 cm
situata
pe partea laterala
a cofrajului

Podina va fi impregnata
cu în balustrada, din scândura
de brad.

Art.18.Este interzisa
circulatia si montarea armaturilor pe cofrajul planselor
înainte ca acestea sa
fie bine consolidate si verificate în prealabil.


La montarea armaturilor de otel la înaltime, muncitorii vor purta în mod
obligatoriu centuri de siguranta
ancorate corespunzator de elemente de rezistenta.

Art.19. Lucratorii care transporta
carcasele de armaturi vor fi repartizati
uniform pe ambele porti ale carcasei.

Pe timpul transportului carcasa se sustine pe piese de lemn si cu dispozitive de
fixare împotriva alunecarii carcasei.

Art.20. Fierarii betonisti vor fi dotati cu casca,manusi tip lacatus, salopete,
casca
de protectie si dupa
caz, cu centura de protectie, manusi electroizolante, cizme,
etc.

Art.21. Lucrarile de sudura
la armaturile din otel -beton pot fi realizate numai
de sudori calificati.

Art.22. Se interzice taierea cu sudura
a sârmelor la lungimea necesara.

În acest scop se va folosi taierea mecanica
cu disc.

Se pot folosi pentru taierea sârmelor si foarfeci speciali, care sa
asigure
tolerantele admise pentru taierea prin forfecare.

La taierea sârmelor se va avea grija
sa
se foloseasca
scule care sa
nu deformeze
extremitatile acestora, astfel ca sectiunea taieturii sa
fie plana,fara
bavuri si
perpendiculara
pe axa longitudinala
a sârmei.

Art.23. Se vor lua masurile necesare pentru ca otelul sa
nu fie murdarit cu
pamânt, materii grase, etc., sisa
nu fie îndoit sau zgâriat în timpul operatiunilor de
taiere.

Art.24. Masinile electrice folosite la fasonarea, întinderea, îndreptarea, taierea
otelului beton vor fi legate obligatoriu atât la priza de pamânt cât si la nulul de
protectie.

Înainte de fiecare utilizare a acestor masini se va verifica existenta si starea
legaturilor la pamânt, starea cablurilor electrice, existenta aparatorilor de protectie din
dotare.

Art.25. Se va verifica starea pompelor de ulei hidraulic, a furtunelor hidraulice
a preselor, a manometrelor acestora (manometrele trebuie sa
aiba
verificarea
metrologica
în cadrul termenului de scadenta).

Art.26. La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pre / posttensionare se vor
respecta urmatoarele :

a) se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care
urmeaza
a se executa armatura.

În lipsa acestui certificai sau daca
exista
îndoieli asupra respectarii conditiilor
de transport si depozitare (în special în zona de agresivitate), se vor efectua încercari
de verificare a calitatii pentru a avea confirmarea ca
nu au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico -mecanice ale armaturilor ( rezistenta la tractiune, îndoire
alternanta, etc);

b) suprafataotelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina
superficiala
neaderentasi se va gresa (unde este cazul ) pentru a se asigura o buna
ancorare în
blocaje, beton sau mortarul de injectare;

otelurile care prezinta
un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate
decât pe baza unei probe concludente care sa
confirme ca
nu au fost influentate
defavorabil caracteristicile fizico-mecanice.

În toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune sia
consecintelor acestea se va cere avizul unui institut de specialitate;

d) armaturile care urmeaza
a fi tensionate simultan vor preveni în limita
posibilitatilor din acelasi lot; zonele de armatura
care au suferit o îndoire locala
ramânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa
operatia de îndreptare.

Daca
totusi în timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel superior au
suferit o usoara
deformare se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel putin + 100


C.
Art.27. Îndreptarea sârmelor se va executa numai cu ajutorul masinilor
specializate pentru aceasla
operatie.
Art.28. Punctul de lucru destinat îndreptarii sârmelor va fi îngradit si se vor
afisa la loc vizibil pancarde avertizoare.
Art.29. Fascicolele executate în atelierele centrale vor fi însotite la livrare de
un certificat de calitate care va contine obligatoriu numarul certificatului de calitate al
sârmelor din care au fost confectionate.

Art.30. Armaturile din otel beton sau din profile rigide, cât si cele pentru
betonul precomprimat vor fi prelucrate numai dupa
tehnologia prevazuta
în proiectele
de executie sau în fisele tehnologice.

Prelucrarea armaturilor din otel beton se va face mecanic su manual în functie
de volumul necesar lucrarii respective.

Art.31. Pentru fasonarea armaturilor din otelatât manual cât si mecanic, se vor
folosi scule rezistente(chei de fasonat drepte sau frânte, dornuri, dispozitive de
îndoire)sau dispozitive spacial construite în acest sens.

Dornurile si dispozitivele de îndoit se vor fixa pe bancuri în colturile opuse
pentru a permite fasonarea ciocurilor fara
pericol de accidentare.

Discul de la dispozitivul de mecanic pentru fasonat armaturi va avea cel putin 3
dornuri (cel din centru, dornul de ghidare si cel de reazem), si vor fi prevazute
aparatori de protectie.

Art.32. La armarea constructiilor din beton armat se folosesc si schele portante.

Prin folosirea acestora se înlocuiesc în mare masura
esefodajele de sustinere a
betonului armat.

Schele portante se folosesc de obicei la constructii cu deschideri mari, si se pot
alcatui din profile laminate, din bare rotunde sudate, sau dintr-o combinatie
armaturilor rigide cu otelul beton sub forma
de grinzi cu zabrele spatiale, arce spatiale
sau carcase spatiale.

La executarea acestor schele se vor respecta întocmai prescriptiile de executie
din proiectsi se vor instrui în mod special lucratorii care executa
asamblarea lor atat pe
sol cât si pe constructii.

Art.33. Este interzis a se monta stând pe cofraje, armaturi în grinzi sau în alte
elemente izolate ale constructiei.
Montarea armaturilor la înaltime se va face numai de pe schele de lucru, cu
respectarea masurilor specifice pentru lucrul la înaltime.

Cap.VI. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SISANATATEA ÎN MUNCA
CU PRIVIRE LA TRANSPORTUL, TURNAREA SI COMPACTAREA BETONULUI

Art.1.Transportul betonului se realizeaza
mecanic cu autobetoniera, autopompa de
beton ori bena manipulata
cu macaraua sau manual cu roaba.

Art.2.În situatia transportului betonului cu autobetoniera se vor respecta urmatoarele
reguli:

a)autobetoniera nu se va încarca cu o cantitate de beton mai mare decât capacitatea
acesteia (în m3) prevazuta
în cartea tehnica
a acesteia.;

b)înainte de a fi îndrumata
autobetoniera în cursa
se va verifica starea tehnica
a
drumului de pe traseul de deplasare, în special planeitatea si capacitatea portanta
a acestuia
deoarece în cazul cedarii platformei drumului sub pneul unei roti intervine riscul de
rasturnare;

c)este interzica
stationarea persoanelor în vecinatatea tobei de amestec a
autobetonierei în timpul rotirii acesteia sau în vecinatatea jgheabului de golire a betonului;


d)în timpul încarcarii sau a transportului betonului se va urmari ca jgheabul

autobetonierei sa
fie pliat si fixat cu dispozitivului de înzavorâre pentru a se evita riscul rotirii
acestuia în timpul stationarii sau a deplasarii autovehiculului;

e)se va urmari ca golirea betonului sa
se faca
în totalitate iar la terminarea lucrului sa
se faca
spalarea tobei de amestec a autobetonierei atât la interior cât si la exterior;

f)este cu desavârsire interzis accesul persoanelor în interiorul tobei de amestec
indiferent daca
aceasta se afla
în rotire sau nu.

Art.3.În situatia transportului si turnarii betonului cu autopompa de beton se
vor respecta urmatoarele reguli:

a)pozitionarea autopompei de beton se va face pe un teren (platforma) orizontal si
compactat astfel sa
fie evitat riscul de rasturnare a acesteia;

b)desfasurarea bratului autopompei se va face numai dupa
punerea în functie a
dispozitivului de calare si numai cu respectarea regulilor impuse de cartea tehnica;

c)se va marca zona de lucru a autopompei unde este interzis accesul persoanelor
straine;

d)este interzis accesul oricarei persoane sub benerul autopompei de beton;

e)persoanele care dirijeaza
pe mecanicul autopompei se vor plasa în locuri ferite de
pericol dar din care sa
fie vazute de mecanic;

f)persoana care dirijeaza
furtunul de turnare a betonului se va plasa numai lateral
benerului la care acesta este racordat;

g)este interzisa
blocarea dispozitivului de siguranta, protectie, semnalizare a
autopompei;

h)la terminarea activitatii este obligatorie spalarea autopompei cu apa;

i)personalul care activeaza
la turnarea betonului cu autopompa de beton va fi echipat
cu casca,manusi, vesta
avertizoare, salopetasi , dupa
caz, centura
de siguranta.

Art.4.În situatia transportului si turnarii betonului cu ajutorul benei manipulate cu
macaraua se vor respecta urmatoarele reguli de prevenire a accidentelor:

a) macaralele care efectueaza
manipularea benelor cu beton vor fi deservite de
macaragii autorizati ISCIR si instruiti la locul de munca
cu privire la securitatea muncii
pentru asemenea activitati;

b) persoanele care efectueaza
fixarea, desfacere, manipularea gurilor de evacuare a
betonului si dirijarea macaragiului vor avea calitatea de legator de sarcini autorizati potrivit
prevederilor PT -ISCIR R1/2002.

c) aceste persoane se vor plasa în locuri stabilite (pe sol, podine, platforme) asigurate
în potriva dezechilibrarii, rasturnarii ori prabusirii, prevazute dupa
caz cu marcaj si
indicatoare de avertizare, parapeti de protectie iar ca echipament individual de protectie vor
purta: casca
de protectie, manusi tip lacatus, bocanci cu bombeu de protectie, salopeta, vesta
reflectorizantasi, dupa
caz,centura
de siguranta;

d) raza de actiune a macaralei va fi marcata
pe teren si semnalizata
cu indicatoare de
avertizare pentru întârzierea accesului în raza de actiune a acesteia;

e) înainte de umplerea benei cu beton se va verifica cu atentie starea tehnica
a acesteia
iar daca
se constata
fisuri ale materialului de constructie ori a îmbinarilor prin sudura
sau
alungiri ori deformari ale acestora ori a dispozitivelor de fixare la cârligul macaralei se va
stopa folosirea acestei bene si se va anunta conducerea santierului;

f) legarea si dezlegarea benei la cârligul macaralei cât si la deschiderea gurii de
evacuarea betonului acesteia se va efectua numai din pozitia laterala
a benei;

g) este cu desavârsire interzis accesul oricarei persoane în raza de actiune a macaralei.



Art.5.Transportul manual al betonului se va efectua gravitational prin pâlnie de
turnare sau jgheaburi si orizontal cu roaba.
Pentru evitarea riscurilor de accidente la aceste activitati se vor respecta urmatoarele
reguli de prevenire:
a) înainte de utilizare se va verifica starea tehnica
a pâlniei de turnare pentru a avea
sigurantaca
aceasta nu se va avaria în timpul turnarii betonului;
b) se va urmari fixarea sigura
a pâlniei pentru a avea garantia ca
aceasta nu se va
deplasa accidental în timpul turnarii betonului;
c) jgheaburile de scurgere a betonului se vor dimensiona si fixa astfel încât sa
se evite
riscul ruperii sau prabusirii acesteia sub greutatea betonului;

d) transportul betonului cu roaba se va efectua pe un traseu si pe podine sau
platforme, astfel dimensionate încât sa
garanteze ca
deplasarea se poate face în siguranta
fara
riscul de prabusire, rasturnare, cadere libera, etc.;

e) este interzisa
stationarea oricarei persoane sub podina de deplasare a roabei cu
beton în timp ce se efectueaza
aceste transporturi.

Art.6.Compactarea betonului se efectueaza
prin vibrare cu ajutorul vibratoarelor de
interior al celor de cofraj si a celor de suprafata
(placi si grinzi vibratoare).

Vibratoarele de interior si cele de cofraj actionate electric impun respectarea
masurilor de electrosecuritate pentru mediu umed si anume:

a) cablurile electrice de actionare trebuie asigurate în manta de cauciuc;

b) carcasa metalica
a vibratoarelor trebuie legata
de nulul de protectie;

c) personalul care manevreaza
vibratoarele, trebuie sa
fie echipat cu manusi si cizme
electroizolante;

d) înainte de începerea lucrului, este obligatorie verificarea starii tehnice a utilajului
de compactat beton;

e) fixarea vibratoarelor de cofraj se va efectua în asa fel încât sa
fie imposibila
desprinderea sicaderea acestora de pe cofraj;

f) este interzisa
punerea în functie a vibratoarelor de orice tip daca
acestea nu se afla
introduse în beton (cele de interior), fixate pe cofraj si cu betonul proaspat, în curs de turnare
sau pe beton proaspat (cele de suprafata);

g) este interzisa
introducerea unor parti ale corpului (mâna, picior), în betonul
proaspat, în timpul compactarii acestuia.


Cap. VII. -INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SECURITATEA MUNCII
SPECIFICE ACTIVITATII DE TRANSPORTULUI INTERN SI EXTERN


SECTIUNEA A -GENERALITATI


Art.1.Prin transport intern se întelege orice activitate de transport desfasurata
pe
teritoriul care apartine persoanelor juridice precum si persoanelor fizice.

Art.2.Prezentele norme se aplica
activitatii de transport intern efectuata
cu
urmatoarele mijloace de transport:

-mijloace auto (electro si motocare, autocamioane, autobasculante, autocisterne si tr
actoare);

-mijloace de ridicat (autostivuitoare, macarale, automacarale, poduri rulante si
ascensoare).

Art.3.Circulatia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care apartine persoanei
juridice sau persoanei fizice, se va face numai pe cai de circulatie si acces special amenajate
în acest scop.

Latimea cailor de circulatie în incinta unitatii se va stabili în functie de gabaritul
mijloacelor de transport utilizate, felul circulatiei (într-un sens sau în ambele sensuri), natura
si dimensiunile materialelor transportate.

Art.4.Zonele periculoase vor fi marcate pri n indicatoare de securitate,
corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de
culoare rosie.

Art.5.Când este necesar, în zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor
de transport sau se vor stabili posturi de supraveghere si dirijare a circulatiei.

Art.6.Îmbracamintea cailor de circulatie si acces trebuie întretinuta
în permanenta
astfel încât sa
nu prezinte denivelari care sa
afetceze securitatea circulatiei.

Art.7.Pe timp de noapte caile de circulatie trebuie iluminate corespunzator
standardelor în vigoare.

Art.8.Caile de circulatie trebuie mentinute în permanenta
libere, curate, asigurate
împotriva pericolului de alunecare si derapare.

Art.9.Distanta libera
minima
între doua
mijloace de transport alaturate care se
încarca
sau se descarca
simultan va fi:

-pentru autocamioane -1 m;

-pentru tractoare cu remorci -1,5 m;

-pentru autostivuitoare -2 m.

Daca
din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distantele prescrise, se interzice
încarcarea sau descarcarea simultana.

Art.10.Vitezele maxime de circulatie a mijloacelor de transport auto în incinta
trebuie stabilite de conducerea persoanei juridice sau persoana fizicasi astfel limitate, încât sa
fie asigurata
securitatea circulatiei.

Art.11.La autovehiculele cu instalatie de frânare pneumatica
sau hidraulica
coborârea
pantelor se va face fara
oprirea motorului si în mod obligatoriu cu frâna
de motor.

Art.12.Coborârea pantelor trebuie facuta
cu motorul cuplat în treapta de viteza
cu
care s-a urcat.

Art.13.Circulatia pietonilor, de regula
va fi separata
de circulatia autovehiculelor.

Încrucisarile cailor de circulatie a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce
la minim.

În locurile periculoase se vor instala bariere, indicatoare etc.

Art.14.Când lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stânga
acailor de
circulatie, în directia lor de mers.

Art.15.Traversarea cailor de circulatie de catre pietoni se va face numai prin locurile
unde sunt indicatoare sau marcaje.

Atunci când acestea lipsesc, traversarea se va face dupa
ce în prealabil pietonii s-au
asigurat ca
nu exista
vreun pericol.

Art.16. Operatiile de încarcare-descarcare trebuie executate numai sub supravegherea
permanenta
a conducatorului formatiei de lucru, instruit special în acest scop, care va stabili
procedeul de lucru, nepericulos.

În lipsa conducatorului, operatia trebuie condusa
de ajutorul acestuia.

Daca
formatia de lucru se împarte în doua
sau trei echipe, fiecare din ele trebuie
condusa
de catre un responsabil numit dintre muncitorii cu experienta.


Art.17.Înainte de începerea operatiilor de încarcare-descarcare, conducatorul
formatiei va întocmi un plan de lucru si de repartizare a sarcinilor pe muncitori, aratându-i
detaliat fiecaruia locul si obligatiile ce-i revin, verificând totodata
functionarea corecta
a
utilajelor, dispozitivelor si sculelor ce se vor utiliza.

În cazul executarii unor operatiuni deosebite, explicatiile asupra modului de lucru,
trebuie însotite de demonstrarea practica
a metodelor ce urmeaza
a fi aplicate.

Lucrarile trebuie începute numai dupa
ce conducatorul formatiei de lucru s-a convins
ca
toti lucratorii au înteles si si-au însusit obligatiile ce le revin.

Art.18.Daca
în timpul lucrului apar modificari privind conditiile de manipulare,
conducatorul formatiei de lucru trebuie sa
instruiasca
personalul din formatie asupra noilor
conditii de lucru.

Art.19.Înainte de a trece la încarcarea unui mijloc de transport, conducatorul
formatiei de lucru (ajutorul acestuia) trebuie sa
controleze starea lui, insistând asupra
platformei pe care se aseaza
sarcina, obloanelor, încuietorilor si sigurantelor.

Mijloacele de transport necorespunzatoare nu trebuie admise la încarcare.

Art.20. Înainte de începerea operatiilor de încarcare-descarcare a unui mijloc de
transport, acesta trebuie asigurat contra deplasarii necomandate, prin cuplarea sistemului de
frânare de ajutor pe teren orizontal si a sistemului de frânare de ajutor si saboti de oprire pe
teren în panta.

Se interzice deplasarea mijlocului de transport în timpul efectuarii operatiilor de
încarcare-descarcare.

Art.21. Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiunile de încarcare-descarcare
(unelte, carucioare) trebuie facuta
de catre conducatorul formatiei de lucru, în functie de felul,
volumul si greutatea materialului de natura terenului si tipul mijlocului de transport.

Art.22.La manipulare muncitorii trebuie sa
se asigure ca
obiectele respective se pot
prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile.

Art.23.Înainte de a efectua operatia de încarcare-descarcare, conducatorul formatiei
de lucru trebuie sa
examineze ambalajele materialelor pentru a evita ranirea mâinilor în cuiele
iesite, aschii, muchii ascutite, fier balot, etc.

Nu se vor încarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.

Art.24.Materialele încarcate în mijlocul de transport trebuie sa
fie uniform repartizate
pe platforma acestuia si asigurate împotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii în timpul
transportului.

Asezarea materialelor va fi facuta
în asa fel încât conducatorul mijlocului de transport
sa
aiba
asigurata
o buna
vizibili tate.

Art.25.Materialele ambalate care depasesc înaltimea obloanelor, trebuie sa
fie
ancorate sau legate bine cu frânghii, lanturi s.a. pentru a nu cadea din autovehicul, în timpul
mersului.

Legarea încarcaturii care prezinta
muchii taioase se va face astfel încât în timpul
transportului sa
nu se produca
deteriorarea sau desfacerea legaturilor.
Art.26.Materialele în vrac nu trebuie sa
depaseasca
înaltimea obloanelor
autovehiculului si nici capacitatea de încarcare a acestuia.
În cazul când încarcatura are o greutate specifica
mica, nedepasind capacitatea de
încarcare admisa, se pot utiliza înaltatoare de obloane.
Art.27.Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita
împrastierea lor în timpul transportului
Art.28.Înainte de începere a dezlegarii încarcaturii, conducatorul mijlocului de
transport trebuie sa
se convinga
personal ca
nu se afla
persoane în zona potential periculoasa.
Art.29.Este interzisa
folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operatia
de încarcare-descarcare a materialelor inflamabile.
Când este cazul, mijlocul de transport trebuie oprit imediat si împins la o distanta
mai
mare de 50 m pentru a se evita pericolul de incendiu.
Persoanele aflate în apropiere, au obligatia de a da ajutor pentru îndeparta rea
mijlocului de transport.


Art.30.Podetele înclinate folosite la încarcarea-descarcarea manuala
trebuie sa
fie
prevazute cu sipci transversale fixate la distanta de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace
care sa
împiedi ce alunecarea muncitorilor.

Art.31.În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampa,
muncitorii trebuie sa
foloseasca
scari de acces special confectionate, cu cârlige de fixare pe
partea superioarasi cu armaturi ascutite montate pe partea inferioara
în vederea asigurarii
stabilitatii acestora.

Art.32.Rampele de încarcare-descarcare trebuie prevazute la cota de nivel
corespunzatoare platformei mijloacelor de transport. În cazul în care aceasta
conditie nu
poate fi respectata, trebuie utilizate podete de trecere.

Art.33.În cazul în care între rampasi mijlocul de transport ramâne un spatiu liber, de
asemenea trebuie folosite podete.
Podetele orizontale sau înclinate trebuie sa
fie rezistente, nealunecoase si prevazute
cu dispozitive de prindere si de fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor în timpul lucrului.
Panta podetelor înclinate va fi de maximum 20%, iar latimea de minimum 1 m
(pentru circulatia într-un singur sens).
Podetele orizontale sau înclinate situate la îna
l timi mai mari de 0,5 m fata
de sol
trebuie prevazute cu balustrade înalte de 1 m.
Grosimea de rezistenta
a podetelor trebuie calculata
în functie de deschiderea sa si
marimea greutatii care se transporta.

Art.34.Pentru operatiile de încarcare-descarcare prin rostogolire sau alunecare a
materialelor din mijloacele de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate si calculate
corespunzator greutatii materialelor respective.

Se vor lua masuri de frânare a deplasarii obiectelor manipulate (trolii, frânghii e tc.).

Art.35.La descarcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului pâna
când
materialele nu sunt complet descarcate de pe acesta siasezate la locul de depozitare.

Este interzis a se sta în fata materialelor manipulate pe plan înclinat.

Art.36.La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie sa
stea lateral la capetele obloanelor, la distanta
pentru a nu fi atinsi de oblon sau de material în
cazul unei caderi accidentale.

Muncitorii desemnati pentru deschiderea obloanelor trebuie sa
stea lateral fata
de
acestea, fiind instruiti asupra pericolelor ce pot apare.

Art.37.Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice
regulate trebuie încarcate în mijloacele de transport în stive, cu rânduri întretesute
asigurându-se o buna
stabilitate.

Art.38.Pentru situatia în care se depaseste înaltimea obloanelor, trebuie asigurata
stabilitatea materialelor.

Art.39.La încarcarea si descarcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel
asezati încât sa
nu se loveasca
între ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipuleaza.

Art.40.Încarcarea sau descarcarea pieselor si materialelor grele, voluminoase sau greu
de manipulat, în/sau din mijloacele de transport (vagoane, autocamioane, trailere, remorci,
etc.) la locurile de depozitare neprevazute cu rampe, trebuie sa
se faca
cu mijloace de ridicat
mecanizate.

Art.41.În timpul operatiilor de încarcare sau descarcare cu ajutorul mijloacelor
mecanizate (translatoare, stivuitoare, macarale, etc.) se interzice prezenta muncitorilor în raza
de actiune a acestor utilaje.

Muncitorii trebuie sa
dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor sau
frânghiilor, pâna
la asezarea acesteia în pozitia definitivasi stabila.

Art.42.La încarcarea-descarcarea mecanizata
a mijloacelor de transport auto vor fi
respectate urmatoarele r eguli:

-autovehiculele goale trebuie sa
astepte rândul în afara razei de actiune a instalatiei de
încarcare, autovehiculul putând fi adus la încarcare numai dupa
ce a primit semnalul dat de
conducatorul utilajului de încarcare sau conducatorul formatiei de lucru;

-înainte de începerea operatiei de încarcare-descarcare, autovehiculele trebuie
asigurate contra deplasarii prin sistemul de frânare de ajutor;


-este interzisa
stationarea conducatorului autovehiculului sau a altor persoane în
cabina, pe platforma
sau în zona de actionare a utilajelor de încarcare-descarcare.

Art.43.La ridicarea materialelor cu ajutorul diverselor mijloace de ridicat (cricuri,
trolii, macarale, etc.) trebuie utilizate numai acelea cu o sarcina
de ridicare egala
sau
superioara
sa rcinilor de ridicat.

Art.44.Toate obiectele de legare utilizate la încarcarea sau descarcarea mijloacelor de
transport trebuie sa
fie prevazute cu sisteme de marcare sigure si nedeteriorabile pe care se va
scrie în mod vizibil sarcina maxima
admisa.

Se vor folosi numai obiecte de legare dintr-o bucata, neînadite.
Art.45.Este interzis transportul prin târâre a materialelor sau utilajelor, cu exceptia
transportului pe sanie.

Art.46.Înainte de începerea lucrului, toate autovehiculele trebuie verificate si din
punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor (starea tehnica
a masinii, instalatia de
alimentare cu combustibil, aprinderea, carburatia siesaparea, instalatia electrica,sa
nu
prezinte scurgeri de ulei, existenta stingatoarelor si starea lor etc.) luându-se masuri imediate
pentru remedie r ea deficientelor constatate.

Art.47.Este interzisa
stationarea autovehiculelor în apropierea focurilor deschise, a
materialelor, a lichidelor si gazelor inflamabile.

Art.48.Se interzice transportul de persoane cu mijloace destinate transportului de
materiale.

Fac exceptie mijloacele de transport prevazute cu locuri special amenajate conform
prevederilor regulamentului de circulatie pe drumurile publice.

Art.49.Încarcatorii si descarcatorii de materiale pe autovehicule care calatoresc în
spatele cabinei, într-un loc special amenajat sunt obligati:

-sa
nu stea pe încarcatura;

-sa
nu fumeze;

-sa
nu stea în picioare;

-sa
nu deplaseze încarcatura dintr-un loc în altul;

-sa
observe eventualele deplasari, slabiri sau deteriorari ale legaturilor încarcaturii
sesizând imediat conducatorul mijlocului de transport în vederea luarii masurilor
corespunzatoare;

-sa
nu slabeasca
încuietorile sau sa
deschida
obloanele;

-sa
nu se aseze pe obloane.

Art.50.Este interzisa
prezenta persoanelor în caroseriile autovehiculelor, chiar în
locuri special amenajate, daca
se transporta
produse care pot sa-si modifice pozitia în timpul
mersului (busteni, material granular, butoaie, etc.).

Art.51.Încarcaturile lungi ale caror dimensiuni depasesc cu 1/3 lungimea platformei
autovehiculului trebuie transportate cu ajutorul semiremorcilor sau peridocurilor.

Art.52.Daca
încarcatura depaseste în lungime, spatele caroseriei, peridocului,
remorcii sau semiremorcii, aceasta trebuie semnalizata
conform regulamentului de circulatie
pe drumurile publice.

Art.53.Trecerea si stationarea autovehiculelor în apropierea pieselor incandescente
sau a locurilor cu temperaturi ridicate se va face la o distanta
de minimum 15 m.

Art.54.Se interzice trecerea autovehiculelor peste liniile de cale ferata
prin alte locuri
decât pasajele special construite si semnalizate conform regulilor în vigoare.

Art.55.Se interzice oricarei persoane ca în timpul mersului sa
stea pe protap, pe bara
de tractiune, pe aripi sau în spatele scaunului de conducere a mijlocului de transport daca
acesta nu este prevazut din constructie cu locuri special amenajate.

Art.56.În timpul mersului este interzisa
urcarea sau coborârea de pe mijlocul de
transport, precum si trecerea de pe acesta pe remorci si invers.

Art.57.Gabaritul autovehiculului si al remorcilor (cu încarcatura) va fi ales în functie
de caracteristicile cailor de circulatie existente.

Transportul încarcaturilor agabaritice în incinta, trebuie reglementat prin instructiuni
elaborate de conducerea persoanei juridice sau persoana fizica.


Pentru autovehiculele si remorcile care se vor deplasa si pe drumurile publice,
încarcatura nu va depasi înaltimea de 4 m silatimea de 2,75 m. În situatii speciale când
gabaritul este depasit, se va cere avizul organelor în drept.

Art.58.Urcarea si coborârea persoanelor trebuie sa
se faca
numai în timpul stationarii
autovehiculului, sub supravegherea conducatorului acestuia.

Art.59.Starea tehnica
a autovehiculelor si remorcilor utilizate în transportul intern
trebuie sa
corespunda
regulamentului privind circulatia pe drumurile publice.

Art.60.Se interzice utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea tehnica
necorespunzatoare.

Art.61.La începutul fiecarui schimb conducatorul mijlocului de transport trebuie sa
verifice starea frânelor de la mecanismul de deplasare si cel de ridicare, starea de uzura
a
lanturilor si cablurilor.

Art.62.Se interzice orice fel de reparatie, curatire sau ungere în timpul functionarii
mijloacelor de transport.

Art.63.Prezenta mijlocului de transport, aflat în mod accidental în reparatie, pe calea
interna
de circulatie, trebuie semnalizata
cu mijloace de avertizare.

Art.64.Dispozitivele de protectie ale utilajelor de transport vor fi astfel fixate încât sa
nu poata
fi îndepartate.

În vederea efectuarii unor reparatii, îndepartarea lor este permisa
numai dupa
oprirea
mijlocului de transport.

La terminarea reparatiei, acestea vor fi montate la loc.

Art.65.Stationarea mijloacelor de transport trebuie sa
se faca
numai pe partea dreapta
a sensului de mers.

În acest caz mijloacele de transport trebuie obligatoriu asigurate prin frânare
împotriva unei deplasari necomandate.

La stationare în panta, se pun suplimentar si saboti la roti.

Remorcile mijloacelor de transport în timp ce st a tioneaza
necuplate, trebuie
imobilizate cu saboti de frâna.

Art.66.Este interzisa
darâmarea cu mijloace de transport a stivelor de baloturi, lazilor
sau altor materiale.

Art.67.Este interzis a se impune conducatorului mijlocului de transport sa
plece în
cursa
daca
starea tehnica
a autovehiculelor sau a remorcilor este necorepunzatoare.

Art.68.Pentru lucrul în mediu potential exploziv sau cu pericol de incendiu trebuie
utilizate mijloace de transport de constructie antiexploziva.

Art.69.La umflarea rotilor cu jantasi inel demontabil, trebuie folosite dispozitive de
protectie care sa
elimine accidentele la aceasta
operatie.

Art.70.Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor în incinta
este permisa
numai persoanelor care poseda
permis de conducere valabil pentru categoria
respectiva
eliberat de organul de politie.

Art.71.Conducerea persoanei juridice sau persoana fizica
trebuie sa
asigure instruirea
corespunzatoare a persoanelor care vor conduce electro(moto)carele si tractoarele care nu se
deplaseaza
pe drumurile publice.

Art.72.Este interzisa
încredintarea mijlocului de transport persoanelor straine, chiar
daca
sunt autorizate pentru conducerea acestuia, fara
avizul conducatorului formatiei de
lucru.

Art.73.Conducatorul mijlocului de transport este obligat sa
cunoascasisa
respecte
indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare întâlnite în incinta.

Art.75.Se interzice conducerea autovehiculelor de catre conducatorii auto bolnavi sau
sub influentabauturilor alcoolice.

Art.76.Conducerea persoanei juridice sau persoana fizica
trebuie sa
verifice
permanent sisa
ia masuri pentru respectarea regimului normal de lucru al conducatorilor de
autovehicule, interzicând conducerea mijloacelor de transport, de catre cei bolnavi, sau sub
influentabauturilor alcoolice.

Art.77.În caz de îmbolnavire sau accidentare, conducatorul autovehiculului este
obligat sa
anunte seful ierarhic pentru a trimite înlocuitor.


Art.78.Conducatorul mijlocului de transport este obligat sa
participe la supravegherea
desfasurarii operatiilor de încarcare-descarcare în conditii de securitate.

Art.79.În timpul functionarii mijlocului de transport auto se interzice conducatorului
acestuia sa
lase masina fara
supraveghere, sa
stea de vorba
sau sa
permita
altor persoane
manipularea comenzilor.

Daca
este necesar sa
paraseasca
masina, el o va opri din functionare si o va bloca prin
introducerea în una din viteze sau marsarier, luând cheile de contact si închizând usile cabinei
cu cheia.

Art.80.Pentru a preveni producerea accidentelor cauzate de aparitia unor defectiuni,
conducatorul va opri mijlocul de transport la sesizarea unor zgomote anormale si ori de câte
ori considera
ca
este necesar sa
efectueze un control tehnic.

Art.81.Conducatorul autovehiculului va proceda la pornirea motorului si la
manevrarea autovehiculului numai dupa
ce s-a asigurat ca
nu se gasesc persoane sub masina
sau în apropierea ei, pentru evitarea accidentarii acestora.

Art.82.Conducatorii de autovehicule trebuie sa
opreascasisa
acorde ajutor ori de câte
ori trec pe langa
locul unui accident, pentru salvarea vietii persoanelor accidentate si
transportarea acestora la primul post de asistenta
medicala, sesizând imediat seful ierarhic.

Art.83.La mersul înapoi si la executarea unor manevre cu autovehiculele în hale de
lucru si treceri înguste, se va merge încet si numai pilotat de o persoana
care trebuie sa
se
gaseasca
în permanenta
în câmpul vizual al conducatorului.

Art.84.Conducatorul autovehiculului trebuie sa
semnalizeze acustic manevra de mers
înapoi.

Art.85.Se interzice pornirea autovehiculelor si tractoarelor prin împingere sau
remorcare cu ajutorul cablurilor de catre alte masini, prin coborârea libera
pe panta
sau prin
alte metode improvizate.

Art.86.La transporturile de noapte vor fi admisi numai conducatorii de autovehicule
care sunt apti pentru lucru.

Art.87.Se interzice dormitul în cabina autovehiculului, cu motorul în functiune.

Art.88.Remorcarea autovehiculelor ramase în pana
se va face conform
regulamentului de circulatie pe drumurile publice.

Art.89.Remorcile, semiremorcile si trailerele trebuie prevazute cu instalatii de
iluminat si de semnalizare ca si vehiculele care tracteaza.

Art.90.Se interzice remorcarea autovehiculelor sau a remorcilor cu cabluri sau lanturi,
folosindu-se numai bara de otel rigida.

Art.91.Remorca tractata
va fi asigurata
fata
de vehiculul tragator cu lanturi sau
cabluri.

Art.92.Pentru remorcare, autovehiculul care tracteaza, se va apropia cu o viteza
redusa
de vehiculul care urmeaza
a fi tractat.

Art.93.Se interzice remorcarea simultana
a mai mult de doua
remorci auto.

Art.94.Pe timpul remorcarii se interzice patrunderea persoanelor între mijlocul de
transport si remorci.

Art.95.Se interzice mersul înapoi al mijlocului de transport pentru cuplare fara
a fi
pilotat.

Art.96.Parcarea autovehiculelor se face în locuri destinate acestui scop.

Se interzice parcarea pe caile de acces din garaj si de circulatie din incinta, precum si
sub liniile electrice aeriene.

Art.97.Locurile destinate parcarii autovehiculelor trebuie alese astfel încât sa
permita
evacuarea rapida
a acestora în caz de incendiu.

Art.98.Este interzisa
parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezinta
scurgeri de
combustibil.

Se interzice utilizarea focului deschis pentru încalzirea motoarelor autovehiculelor sau
în vederea mentinerii în stare calda
a motoarelor aflate pe platforma de parcare.

Art.99.Dupa
terminarea programului conducatorul autovehiculului este obligat:

-sa
parcheze autovehiculul la locul stabilit;

-sa
asigure autovehiculul;

-sa
sesizeze eventualele defectiuni ivite.


Art.100.Cheile autovehiculelor garate sau parcate se vor pastra, în afara programului
de lucru, la poarta, pentru a se putea interveni în caz de necesitate.

Art.101.În interiorul garajelor este interzisa
depozitarea chiar si temporara
a
materialelor, lichidelor si gazelor combustibile.

Art.102.Este interzisa
folosirea focului deschis (lampi cu benzina
etc.) pentru
încalzirea motorului sau la executarea unor lucrari de sudura, lipire, etc. în interiorul
garajelor.

Art.103.Este interzisa
folosirea benzinei si petrolului pentru curatirea pardoselilor,
mâinilor, îmbracamintei sau a pieselor în garaje.

Art.104.Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto se va face numai în locurile
special amenajate, ziua si numai în cazuri exceptionale noaptea, la lumina lampilor electrice
protejate. Nu este admisa
alimentarea cu combustibil în interiorul garajelor.

Art.105.La statiile de alimentare cu combustibil, conducatorii autovehiculelor sunt
obligati:-sa
respcte distanta de cel putin 3 m fata
de autovehiculele care se alimenteazasi cel
putin 1 m între autovehiculele care urmeaza
la rând;

-sa
opresca
functionarea motorului în timpul alimentarii;

-sa
respecte regulile de ordine interioara
ale statiei de alimentare;

-sa
opreasca
imediat sisa
îndeparteze autovehiculul la o distanta
de cel putin 50 m de
statie, daca
se produc rateuri; conducatorii celorlalte autovehicule care se gasesc în statia de
alimentare, trebuie sa
dea ajutor la îndepartarea autovehiculului;

-sa
nu plece de lânga
autovehicul;

-sa
nu fumeze sau sa
foloseasca
focul deschis pe teritoriul statiei;

-sa
regleze motorul sau sa
remedieze orice defectiune pe o raza
de 50 m.

Art.106.Este interzis ca însotitorii si persoanele aflate în cabina
sau în caroseria
autovehiculului sa
fumeze pe teritoriul statiei sau depozitului de carburanti, pe timpul
alimentarii.

Pentru prevenirea incendiilor, rezervoarele si conductele de combustibil nu trebuie sa
prezinte scurgeri. Dupa
alimentare, se va sterge de pe rezervor combustibilul scurs si se va
închide bine busonul rezervorului.

Art.107.Alimentarea autovehiculelor cu combustibil se va face numai mentinându-se,
în timpul alimentarii, pistonul pompei de alimentare sprijinit de gura de alimentare a
rezervoarelor.

Când nu exista
pompe speciale de alimentare, se vor folosi pâlnii cu cot prevazute cu
sita, iar transportul combustibilului la autovehicule se va face num ai în vase închise.

Art.108.Este interzisa
alimentarea carburatorului cu benzina
prin turnare libera
(cu
sticla, cu furtun racordat la bidoane sau alte sisteme improvizate).

Art.109.Conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este permisa
conducatorilor auto numai în conditiile prevazute de Regulamentul privind circulatia pe
drumurile publice si instructiunile si dispozitiile în vigoare emise de Ministerul
Transporturilor.

Conducatorilor auto carora li s -au suspendat permisele de conducere pentru abateri
de la regulamentul privind circulatia pe drumurile publice nu li se va permite sa
conduca
autoturisme care transporta
persoane sau marfuri în trafic interurban decât dupa
efectuarea
unui stagiu de conducere (stabilit prin reglementarile în vigoare) pe alte tipuri de
autovehicule, în transportul intern de marfuri, stagiu care se va încheia cu o testare asupra
cunostintelor profesionale.

Testarea va fi efectuata
de seful formatiei de lucru.

Art.110.Instructajul periodic se va face lunar si la fiecare schimbare a tipului de
autovehicul si/sau a încarcaturii transportate.

Art.111.Persoanele desemnate (sefii formatiei de lucru) vor lua masuri pentru
informarea conducatorilor auto asupra particularitatilor de conducere a autovehiculelor în caz
de polei, mâzga, ceata
etc.

Art.112.Conducatorii auto care transporta
marfuri periculoase vor fi dotati de catre
sefii formatiilor de lucru si vor fi obligatisa
utilizeze echipament de protectie în conformitate
cu legislatia în vigoare.


Art.113.Persoanele fizice sau juridice care utilizeaza
în activitatea lor mijloace auto
trebuie:

a) sa
stabileasca
traseele de acces la/de la drumurile publice precum si traseele
interioare;

b) sa
asigure conditiile de parcare a autovehiculelor;

c) sa
asigure conditiile de efectuare a lucrarilor de întretinere si exploatare auto;

d)sa
asigure amenajarea si întretinerea în stare de circulatie a drumurilor de acces, a
rampelor, a cheiurilor fixe si a locurilor de încarcare-descarcare a autovehiculelor;

e) sa
asigure descongestionarea drumurilor de acces si a spatiului de manevra
pentru
intrarea si iesirea la rampele sau la locurile de încarcare-descarcare a autovehiculelor;

f) sa
asigure marcarea si semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se
limiteaza
viteza de circulatie a mijloacelor de transport ;

g) sa
asigure iluminatul pe timp de noapte a cailor de acces, a spatiilor pentru
încarcarea-descarcarea si manevrarea autovehiculelor si a altor puncte de lucru periculoase;

h) sa
asigure instruirea persoanelor care piloteaza
autovehicule.

Art.114.Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor în parcurs si pentru a
evita defectiunile si accidentele, autovehiculele trebuie sa
îndeplineasca
urmatoarele conditii
tehnice:

a) dispozitivul de pornire automata
sa
fie în stare de functionare;

b) volanul sa
nu aiba
joc mai mare de 15°;

c) piesele mecanismului de directie sa
nu prezinte defectiuni si uzuri (jocuri la
articulatie, lipsasplinturi etc.);

d) puntea fata
precum si puntea (puntile) spate sa
nu prezinte deformari sau alte
defectiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului;

e) elementele suspensiei (arcuri lamelare si spirale, perne de aer, amortizoare etc.) sa
nu prezinte defectiuni;

f) rulmentii rotilor sa
nu aiba
jocuri care depasesc limitele stabilite în prescriptiile
tehnice de functionare ale acestora;

g) sistemul de alimentare al autovehiculelor sa
nu aiba
scurgeri de carburant sau fisuri,
fiind interzise orice fel de improvizatii;

h) carburatorul (pompa de injectie) sa
fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice
scurgere de combustibil;

i) rezervorul de carburant sa
fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se
deschide în timpul mersului, iar suporturile de sustinere si colierele de fixare ale rezervorului
sa
nu prezinte fisuri;

j) instalatia electrica
a autovehiculului sa
fie în perfecta
stare; sunt interzise legaturile
improvizate, cablurile neizolate, sigurantele necalibrate, lipsa capacelor de protectie etc. care
pot provoca scurt-circuite;

k) bateria acumulatoare sa
fie în buna
stare, bine fixata, acoperitasi amplasata
în asa
fel încât bacurile sa
nu se sparga
în timpul mersului;

l) releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa
fie bine reglate si izolate fata
de
exterior (capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;

m) sistemele de frânare sa
fie reglate corect sisa
fie în perfecta
stare de functionare;

n) compresorul de aer sa
fie în buna
stare de functionare, astfel încât sa
asigure
presiunea si debitul corespunzator de aer, potrivit tipului anvelopei si autovehiculului;

o) anvelopele sa
fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni sisa
nu prezinte deformatii
ce indica
dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea sa
fie cea prescrisa
de
fabricant.

Nu se vor folosi anvelope a caror banda
de rulare prezinta
o uzura
peste limita
prevazuta
de normele tehnice.

Este interzisa
folosirea anvelopelor resapate pe axa din fata;

p ) jantele si cercurile elastice nu trebuie sa
prezinte deformatii ca urmare a uzurii sia
loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective;

r) teava de evacuare a gazelor arse va fi în buna
stare, fara
fisuri sau garnituri defecte
si va fi prevazuta
cu amortizor de zgomot (toba
de esapament);


s) parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa
fie în buna
stare si curate. Se
interzice înlocuirea geamurilor cu geamuri de alta
calitate decât cele prescrise de constructor,
cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi prevazut cu
stergatoare în perfecta
stare de functionare;

Art.115.Se interzice plecarea în cursa
a autovehiculelor care prezinta
stare tehnicasi
estetica
necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentratiile maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.

Art.116.Se interzice plecarea în cursa
a autovehiculelor destinate transporturilor de
persoane care nu sunt amenajate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
circulatia pe drumurile publice.

Art.117. Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale
autovehiculelor, sa
verifice înainte de plecarea în cursa
urmatoarele:

a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a
gazelor arse (esapate), instalatia de încalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si
frânare care trebuie sa
fie în stare corespunzatoare sifara
improvizatii;

b) sa
nu aiba
atasate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de
catre uzina constructoare;

c) existenta si integritatea fizicasi functionala
a oglinzilor retrovizoare;

d) usile sa
fie în buna
stare de functionare;

e) sa
confirme, prin semnatura
pe foaia de parcurs, ca
autovehiculul corespunde din
punct de vedere tehnic.

Art.118.Este interzisa
circulatia autovehiculelor cu remorci, daca
una din
componentele sistemului de împerechere este defecta
sau deteriorata.

Art.119.Este interzisa
manevra de manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu
remorca, daca
nu se blocheaza
în prealabil, peridocul.

Art.120.Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie sa
asigure ca în inventarul
autovehiculului sa
se gaseasca:

a) lampa electrica
portabila;

b) dispozitivul de protectie împotriva saririi inelului de siguranta
al jantei (pe timpul
umflarii anvelopelor nedemontate);

c) dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa
rabatarea ei;

d) doua
capre pentru suspendarea autovehiculului;

e) patru pene pentru asigurarea împotriva deplasarii necomandate a mijloacelor de
transport în timpul remedierii defectiunilor tehnice, în diferite situatii ivite;

f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;

g) trusa
medicala
de prim ajutor;

h) trusa
de scule si unelte, în buna
stare, corespunzatoare tipului de autovehicul;

i) cric corespunzator tonajului autovehiculului încarcat si suport de lemn pentru
stabilitatea acestuia;

j) doua
triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;

k) manivela
de pornire la motoarele cu aprindere prin scânteie;

l) stingator, iar în cazul autovehiculelor care transporta
încarcaturi usor inflamabile
sau periculoase, câte doua
stingatoare precum si lada
sau sac cu nisip, o patura
groasasio
lopata
pentru împrastierea nisipului;

m) în functie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat si cu alte mijloace în
scopul preîntâmpinarii accidentelor (frânghii, prelate etc.);

n) pe timp de iarna, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: huse pentru acoperirea
mastii radiatorului, lanturi antiderapante, lopeti, nisip, sare etc.

Art.121.În afara
de verificarile prezentate la Art.114., conducatorul auto de pe
autobasculante va controla buna functionare a dispozitivelor de închidere a obloanelor
precum si dispozitivului de siguranta
împotriva bascularii necomandate a benei.

Se interzice plecarea în cursa
daca
se constata
ca
dispozitivele nu sunt
corespunzatoare.

Art.122.În afara
de verificarile prezentate la Art.122., conducatorul auto al mijlocului
auto cu remorca
sau semiremorca
cu greutate maxima
mai mare de 750 kgf, va controla
existenta si buna functionare a:


a) instalatiei de frânare a remorcii sau semiremorcii actionata
din cabina
autovehiculului tragator;

b) lanturilor sau cablurilor pentru legarea suplimentara
a remorcii de autovehiculul
tragator;

c) dispozitivului care permite frânarea (imobilizarea) rotilor când remorcile sau
semiremorcile sunt decuplate de autovehiculul tragator.

Se interzice plecarea în cursa
daca
se constata
ca
dispozitivele de mai sus nu sunt
corespunzatoare.

Art.123.Conducatorilor auto le este interzis sa
transporte în cabina mijlocului de
transport un numar de persoane mai mare decât cel stabilit prin constructia autovehiculului si
înscris în certificatul de înmatriculare.

Art.124.Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrastieri de
substante grase, lichide etc. vor fi curatate si apoi presarate cu materiale aderente (nisip,
cenusa, zgura
etc.)

Art.125.În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi
curatate de zapada
sau de gheata, presarându-se rumegus, zgura, nisip, sare etc.

Art.126.La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii
auto vor lua urmatoarele masuri:

a)vor asigura distanta de manevrare în siguranta
dintre autovehicule si între acestea si
constructii;

b)vor opri motorul;

c)vor frâna autovehiculul;

d) vor scoate cheile din contact;

e) vor închide si vor asigura prin încuiere usile cabinei;

f) vor scoate de sub tensiune instalatia electrica
a mijlocului de transport, actionând
întrerupatorul general (daca
este cazul).

Art.127. Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul în functiune.

Art.128. La locul de parcare sunt interzise:

a) efectuarea probelor de frânare în mers.

Acestea se vor efectua la standurile de încercare a eficientei sistemului de frânare sau
în zone special amenajate.

b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianti;

c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;

d) parcarea autovehiculelor încarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu
rezervoare de benzina
fisurate sau sparte, cu busoane lipsa
sau neetanse.

Art.129.Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere
(cisterne, remorci -cisterne etc.) se va face separat fata
de celelalte autovehicule. Este
interzisa
parcarea acestor autovehicule în apropierea statiilor de alimentare.

Art.130.Iesirea autovehiculelor din parcare si din incintele agentilor economici în
drumurile publice se va face cu fata.

În cazul când nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se efectueaza
numai prin
pilotare.

SECTIUNEA B – INSTRUCTIUNI SPECIFICE PE TIP DE AUTOVEHICUL

SECTIUNEA 1: Autocamioane

Art.1.Conducatorul auto raspunde de asigurarea conditiilor de transport, de
îmbarcarea si debarcarea persoanelor, precum si de respectarea regulilor de circulatie.

Art.2.Pentru amenajarea autocamioanelor în vederea transportului de persoane se vor
lua urmatoarele masuri:

-caroseria va fi prevazuta
cu banci, fixate rigid pe podea a caror înaltime va fi cu 15
cm mai mica
dec â t înaltimea obloanelor;

-oboanele laterale vor fi fixate cu sigurante la capete si cu lant
în interior;


-autovehiculul va fi dotat cu o scara
mobila
care se va fixa la urcare si coborâre, în
partea din spate a masinii;

-în caz de intemperii (ploi, vânt, ninsoare, frig, etc.), caroseria autovehiculului va fi
acoperita.

Art.3.În foaia de parcurs a autocamionului întocmita
de o persoana
autorizata
se va
mentiona ca
autovehiculul poate transporta persoane, fiind pregatit în acest scop.

Art.4.Este interzis a se transporta în cabina autocamioanelor recipiente -butelii de
gaze combustibile lichefiate sub presiune.

Art.5.La transportul recipientilor -butelii cu gaze comprimate, acestea trebuie asezate
în caroseria autocamioanelor în rastele sau în locuri special amenajate, în pozitie orizontalasi
vor avea câte doua
inele de cauciuc si capace de protectie pentru ventile si cu ventilele
asezate în directie opusa
cabinei.

Locasurile trebuie captusite cu pâslasi prevazute cu dispozitiv de prindere, pentru
amortizarea completa
a socurilor.

Art.6.Se interzice încarcarea altor materiale în autovehiculele care transporta
butelii
cu gaze comprimate. În timpul verii, buteliile cu gaze comprimate trebuie acoperite cu
prelata.

Încarcarea si descarcarea recipientilor -butelii se face cu mare atentie, numai manual
fara
aruncari sau lovituri.

SUBSECTIUNEA 1.1.: AUTOCAMIOANE CU PLATFORMA
BASCULABILA
SI CU REMORCI BASCULABILE

Art.1.Autocamioane cu platforma
basculabila
destinate transportului de
materiale ca: balast, nisip, pamânt, cereale si deseuri vor fi verificate înainte de
plecarea în cursa
asupra starii tehnice, controlându-se de asemenea si:

a) existenta sigiliului la supapa de siguranta
a instalatiei hidraulice;

b) daca
robinetul de comanda
a bascularii este în pozitie "coborâre";

d) existenta celor doua
cabluri de siguranta.

Art.2.La remorcile basculabile se va verifica starea cuplajelor (hidraulic de
frânare si de semnalizare) precum si sistemul de împerechere a remorcii cu
autovehiculul tragator: cârlig de tractiune, protap si lanturi de siguranta.

Art.3.Dupa
cuplarea remorcii de autovehiculul tragator se va asigura cu splint
cârligul de tractiune al autovehiculului tragator.

Art.4.Este interzis sa
se efectueze viraje strânse pentru a se evita
suprasolicitarea protapului.

Art.5.La încarcarea autocamioanelor cu platforma
basculabilasi a remorcilor
basculabile, conducatorul auto va coborâ din cabinasi va iesi din raza de actiune a
utilajului de încarcare mecanizata, dupa
asigurarea autocamionului împotriva pornirii
necomandate.

Art.6.La descarcarea prin basculare a autocamioanelor cu platforma
basculabilasi a remorcilor basculabile, conducatorul auto se va asigura ca pe
platformasi în raza de actiune a acestora sa
nu existe nici o persoana.

Art.7.Dupa
descarcarea si coborârea platformei basculabile si a remorcii basculabile
si înainte de a porni de pe loc, acestea vor fi blocate din nou prin manevrarea celor doua
manete în pozitia "coborâre".

Art.8.Nu se admite pornirea de pe loc a autocamionului cu platforma
basculabilasia
remorcii basculabile înainte de a aseza corect caroseria si de a se bloca de bolturi.


SECTIUNEA 2: AUTOBASCULANTE

Art.1.Înainte de începerea lucrului cu autobasculanta, conducatorul auto trebuie sa
verifice starea tehnica
a acesteia si in mod deosebit:

-existenta si starea tijei de blocare a benei;-starea de functionare a dispozitivului de
ridicare si coborâre a benei.

Art.2.Conducatorul auto nu trebuie sa
circule cu autobasculanta având bena ridicata.

Art.3.La încarcare, autobasculantele trebuie astfel asezate î ncît încarcarea sa
se faca
numai prin spate sau pe partile laterale, iar sarcina manevrata
nu va trece pe deasupra cabinei.

Art.4.În timpul încarcarii mecanizate a autobasculantei, conducatorului ii este interzis
sa
stea în cabina, exceptând tipurile de a utobasculante prevazute cu structuri de protectie
împotriva caderilor de obiecte si materiale.

Art.5.La descarcare, înainte de a comanda ridicarea benei conducatorul autotrebuie sa
asigure autovehiculul cu frâna
de ajutor, asigurând-se ca
bena nu va lovi vreo constructie sau
nu se va apropia la o distanta
periculoasa
de linia electrica
aeriana.

Art.6.Daca
dispozitivul de ridicare-coborâre a benei se blocheaza
sau nu lucreaza
normal, se interzice lucrul sub ea.

Art.7.Este interzis transportul de persoane în bena autobasculantelor.

Art.8.Autobasculantele trebuie dotate cu dispozitive de siguranta
care sa
impiedice
bascularea necomandata
a benei. Obloanele laterale sau cel din spate, care se pot deschide,
vor fi prevazute cu dispozitive care sa
asigure închiderea sigurasisa
nu permita
deschiderea
lor necomandata.

Art.9.La autobasculantele de mare capacitate, în plus trebuie respectate urmatoarele
reguli:

-în cabinele autobasculentelor se vor transporta un numar de persoane care nu va
depasi pe cel prevazut în cartea tehnica;

-conducatorul auto va porni motorul numai dupa
ce va verifica ca
nu se gasesc
persoane sub masina
sau în apropierea ei;

-dupa
încarcare, conducatorul auto va verifica repartizarea uniforma
a încarcaturii în
bena
precum si respectarea tonajului si gabaritului acesteia;

-când vizibilitatea este redusa, viteza de deplasare va fi micsorata;

-este interzisa
oprirea motorului când autobasculanta coboara
în panta;

-locul de descarcare va fi prevazut cu un opritor de siguranta, pentru limitarea
miscarii autobasculantei la mersul înapoi;

-se interzice intrarea conducatorului sau altei persoane sub bena ridicata,fara
ca
aceasta sa
fie asigurata
cu dispozitivul prevazut.

Art.10.Umflarea pneului pâna
la presiunea prescrisa
trebuie sa
se faca
numai dupa
fixarea rotii în dispozitivul de protectie.

Art.11.Înaintea pornirii motorului termic :

-se vor verifica toate elementele electrice daca
au legaturile corect facute.

-se va controla si se vor lua masuri pentru îndepartarea de partile metalice ale
autobasculantei a obiectelor sprijinite pe sol.

-se va verifica existenta capacelor de protectie a tuturor bornelor de legatura
exterioara
a dulapurilor de automatizare, a redresoarelor, a rezistentelor de frânare, a
generatorului si a excitatricei.

-se va controla daca
bornele sunt bine strânse, iar carcasele metalice bine legate de
sasiu.


-se va proceda la îndepartarea sculelor sau obiectelor de pe partile componente ale
instalatiei electrice sau de pe acele piese care, la pornirea motorului, vor intra în miscare.

-se va controla daca
sunt corect întinse curelele de antrenare ale excitatricei si
ventilatorului si daca
aparatoarea de protectie este bine fixata.

-se va verifica daca
tubulatura de ventilatie a motoarelor este în perfecta
stare.

-se va verifica existenta si starea de functionare a mijloacelor proprii de PSI.

-se vor controla cabina si platforma autobasculantei care trebuie sa
fie lipsite de
obiecte, piese sau materiale care l-ar incomoda sau distrage pe sofer.

-se va verifica daca
usile dulapurilor de automatizare sunt încuiate.

-se va verifica daca
sculele si uneltele din dotarea autobasculantei sunt asezate în
locuri special amenajate.

Art.12.Defectiunile constatate la verificarea elementelor electrice se vor remedia
înainte de pornirea motorului termic.

Art.13.Dupa
verificarea elementelor electrice se va trece la verificarea partii mecanice
a autobasculantei, care se va efectua în conformitate cu prevederile instructiunilor emise de
uzina constructoare.

Art.14.Este interzis sa
se intervina
la elementele electrice si la partea mecanica
a
autobasculantei cu motorul termic pornit si cu întreruptorul baterie-masa
cuplat.

Art. 15.Înainte de punerea în miscare a autobasculantei:

-se va verifica starea de functionare a tuturor lampilor de control. Cele arse sau
defecte vor fi înlocuite, având grija
ca întreruptorul baterie-masa
sa
fie decuplat.

-se va verifica daca
sub autobasculanta
sau în apropierea ei se afla
vreo persoana,
dupa
care se va claxona, se va cupla întreruptorul baterie -masasi se va porni motorul
termic.

Art.16.Autobasculanta nu va fi pusa
în miscare decât dupa
ce presiunea din circuitele
pneumatice va atinge valoarea prescrisa
(6 -7 bari).

La mersul înapoi se va cupla sistemul de avertizare sonorasi optica.

Art.17.Este interzisa
cuplarea instalatiei electrice înainte de pornirea motorului
termic.

Art.18.În timpul deplasarii autobasculantelor conducatorul auto este obligat sa
respecte instructiunile de functionare a autobasculantei emise de constructor.

Art.19.În timpul deplasarii autobasculantei este interzisa
manevrarea inversorului de
sens.

Art.20.În timpul functionarii, se vor supraveghea în permanenta
lampile de control de
la bord.

La semnalizarea oricarei defectiuni se va decupla alimentarea blocului electronic, se
va opri motorul termic, dupa
care se va trece la remedierea defectiunii.

Art.21.Curatarea autobasculantelor de 100 t si 120 t se va face numai cu jet de aer si
prin curatarea cu perii si cârpe curate, si numai cu motorul termic oprit si întrerupatorul
baterie-masa
decuplat. Spalarea acestor autobasculante cu jet de apa
este interzisa.

SUBSECTIUNEA 1.1.: AUTOBASCULANTE MAI MICI DE 20 T

Art.1.Înainte de a pleca în cursa, conducatorul auto va verifica starea tehnica
a
autobasculantei.


In plus va verifica:

a) existenta si starea tijei de blocare a benei;

b) starea cablurilor de limitare a cursei de ridicare a benei;

c) functionarea corecta
a dispozitivului de ridicare si coborâre a benei.

Art.2.Conducatorul auto nu va porni de pe loc si nu va circula cu autobasculanta
având bena ridicata.

Art.3.În timpul încarcarii mecanizate a autobasculantei conducatorului auto îi este
interzis sa
stea în cabina autovehiculului, daca
aceasta nu este prevazuta
cu aparatoare de
cabina.

Art.4.La descarcare, înainte de a comanda ridicarea benei, conducatorul auto:

a) va asigura autobasculanta cu frâna de mâna;

b) se va asigura ca
bena, în pozitie ridicata, nu se va lovi de constructiile învecinate;

c) se va asigura ca
bena, în pozitie ridicata, nu se va opri la distanta
periculoasa
de o
linie electrica
aeriana.
Art.5.Este interzis conducatorului auto sa
intervina
la instalatia hidraulica. Repararea
acesteia trebuie sa
fie efectuata
de personal calificat.
Art.6.La defectarea sistemului hidraulic de ridicare, conducatorul auto va proceda
dupa
cum urmeaza:
A) Daca
mecanismul de ridicare al benei raspunde la comenzile automate
necorespunzator, iar autobasculanta are tija de blocare în buna
stare:
a) va comanda coborârea benei în pozitie orizontala
(rezemata
de sasiu);
b) va descarca materialele din bena;
c) va comanda ridicarea benei în pozitie maximasi va fixa bena în aceasta
pozitie cu
tija de blocare;
d) va remedia defectiunile constatate la partea mecanica
a mecanismului de ridicare a
benei ; este interzisa
interventia conducatorului auto la instalatia hidraulica;
e) va verifica starea sasiului, jocul bolturilor de fixarea benei pe sasiu si fixarea axei
portabile pe sasiu;
f) va efectua probele de ridicare si de coborâre a benei .
B.) Daca
mecanismul de ridicare al benei nu raspunde la comenzi, iar bena a fost
blocata
într-o pozitie intermediara
de ridicare, conducatorul auto:
a) va sprijini bena în pozitia în care se afla
prin introducerea unor grinzi sau chituci de
lemn între sasiu si bena;
b) va descarca materialele din bena;
c) va remedia defectiunea constatata
la partea mecanica
a mecanismului de ridicare a
benei;
d) dupa
iesirea de sub autobasculanta
a celui care a remediat defectiunea, va comanda
ridicarea automata
a benei în pozitie maxima;
e) va scoate grinzile sau chitucii care au servit la sprijinirea benei;
f) va verifica modul de functionare al mecanismului de ridicare a benei, executânduse
de mai multe ori coborârea si ridicarea automata
a benei, fara
încarcatura.
Art.7.Este interzis transportul de persoane în bena autobasculantelor.
Art.8.La autobasculantele care basculeaza
pe trei parti, se va urmari ca, înainte de
plecarea în cursa, bena sa
fie bine fixata
pe suporti prin cele patru cuie de blocare, iar
obloanele închise prin cârligele lor.
La basculare, bena acestora va fi bine fixata
pe suport prin cele doua
cuie de blocare
ramase în locasurile lor, iar cele doua
coliere de siguranta
ale suportului spate vor fixa, bine
strânse, cepurile de oprire.


SUBSECTIUNEA 1.2.: AUTOBASCULANTE CU CAPACITATEA ÎNTRE 20100
T

Art.1.Soferul va proceda la pornirea motorului si la manevrarea autobasculantei
numai dupa
ce va verifica si se va convinge ca
nu se gasesc persoane sub masina
sau în
apropierea ei.

Art.2.La încarcarea autobasculantelor, acestea vor fi asezate astfel încât încarcarea sa
se faca
numai prin spate sau pe partile laterale, iar cupa excavatorului sa
nu treaca
pe
deasupra cabinei autovehiculului.

Art.3.Conducatorul auto va ramâne în cabina autobasculantei în tot timpul operatiilor
de încarcare-descarcare a acesteia si ori de câte ori se efectueaza
urcarea sau coborârea
benei.

Art.4.Dupa
încarcare, conducatorii auto vor verifica repartizarea uniforma
a
încarcaturii în bena autobasculantelor, precum si a gabaritului acestora.

Art.5.Trecerea prin vaduri a autobasculantelor de mare capacitate se va face cu
respectarea prescriptiilor tehnice ale uzinei constructoare, pentru a se evita intrarea apei în
motoarele electrice de tractiune.

Art.6.În timpul circulatiei si manevrarii autobasculantelor se va urmari ca partea din
fata
a benei -cozorocul -sa
nu loveasca
linii electrice, copaci, stânci, constructii etc.

Art.7.Când vizibilitatea este redusa, viteza de deplasare a autobasculantelor de mare
capacitate nu va depasi 8-10 km/h.

Se interzice circulatia autobasculantelor, când vizibilitatea este sub 20 m.

Art.8.Autobasculantele de mare capacitate fiind agabaritice, nu vor efectua
transporturi pe drumurile publice.

Deplasarea autobasculantelor pe drumurile publice (de la un loc de munca
la altul)
este admisa
fara
sarcina
utilasi numai la acelea care nu depasesc o încarcare maxima
pe osie
mai mare de 26,5 t.

Aceste deplasari se vor efectua numai cu aprobarea organelor în drept (Ministerul de
Interne si Regia Autonoma
a Drumurilor).

Art.9.Remorcarea autobasculantelor mari va fi permisa
numai daca
acestea au
motorul în stare buna
de functionare si daca
bara rigida
de remorcare este de dimensiuni
corespunzatoare.

Remorcarea autobasculantelor care au motorul defect se va face numai cu ajutorul
unui dispozitiv special construit (triunghiular, cu bare rigide) si numai dupa
ce a fost
desfacuta
pârghia de comanda
a distribuitorului de directie.

Art.10.În cazul opririi autobasculantei sau a tractorului de remorcare În panta, se va
opri motorul, se va actiona frâna de serviciu, iar rotile vor fi calate cu pene. Este interzis sa
se
frâneze autobasculanta, oprita
în panta, prin cuplarea într-o treapta
a cutiei de viteze daca
motorul nu functioneaza, deoarece legatura dintre rotile conductoare si motor este întrerupta.

Art.11.Locul de descarcare a autobasculantelor va fi prevazut cu un opritor de
siguranta
pentru limitarea miscarii autovehiculului la mersul înapoi.

Autobasculanta se va apropia de marginea taluzului la o distanta
nepericuloasa, în
functie de tonajul autobasculantei si starea terenului, dar nu mai mica
de 3 m.

Art.12.Este interzisa
suspendarea benei autobasculantei (în vederea unor lucrari de
întretinere si exploatare), fara
asigurarea benei cu ajutorul tirantului si bolturilor din dotare.

Art.13.Este interzis sa
se scota
pneul de pe janta
înainte de a se evacua aerul din el.

Montarea unei roti pe autobasculanta
se va face numai dupa
ce presiunea din pneul ei
va fi de 1 bar si numai dupa
ce se va constata ca
inelul de închidere acopera
întreaga
circumferinta
si este bine fixat.


Umflarea pneurilor pâna
la presiunea prescrisa
se va face numai dupa
fixarea rotii în
dispozitivul de protectie.

Când pana se remediaza
în parcurs, umflarea pneurilor se va face numai dupa
asigurarea cu dispozitiv de protectie.

Art.14.Rezistentele de frânare, dulapurile de automatizare, redresoarele etc. vor fi
mentinute în permanenta
curate.

Toate operatiile de curatare se vor face cu motorul oprit si întrerupatorul baterieimasa
decuplat.

Art.15.Pentru a se evita pericolul de explozie, la demontarea de pe autobasculanta
a
cilindrului suspensiei, se va proceda mai întâi la evacuarea totala
a gazului din cilindru.

Evacuarea se va realiza deschizându-se de 3-4 ori supapele de încarcare la intervale
de câte 3 minute.

Cilindrul nu se va demonta decât dupa
ce se va constata ca
nu mai contine gaz sub
presiune.

Art.16.Este interzis sa
se încarce cilindrul suspensiei cu azot daca
dispozitivul de
încarcare nu este în stare buna
de functionare.

Art.17.Se interzice încarcarea cilindrului suspensiei cu oxigen.

SUBSECTIUNEA 1.3.:AUTOBASCULANTE CU CAPACITATE DE 100 T SI
120T

Art.1.Utilizarea acestor autovehicule se va face numai dupa
efectuarea unui control
asupra starii tehnice înaintea pornirii motorului termic, înainte de punerea în miscare precum
si în timpul deplasarii autobasculantei.

SECTIUNEA 3: ÎNCARCATOARE FRONTALE (IFRON)

Art.1.Conducerea IFRON-ului trebuie încredintata
numai salariatilor calificati si
autorizati de catre persoana fizica
sau juridica
ce exploateaza
utilajele, pe baza
de scolarizare
si verificare a cunostintelor.
Rein struirea conducatorului se va face ori de câte ori i se va încredinta spre conducere un alt
timp de încarcator frontal.

Art.2.La operatia de încarcare cu IFRON-ul se vor respecta urmatoarele:

-conducatorul va semnaliza pentru atentionare si va începe manevra numai dupa
retragerea tuturor persoanelor din raza de actiune a utilajului;

-conducatorul nu va aseza sarcina în mijloacele de transport decât dupa
ce s-a
asigurat ca
lucratorii s-au retras din acestea;

-deschiderea graifarului si bascularea sarcinii în mijlocul de transport este permisa
numai dupa
stationarea utilajului si încetarea balansarii sarcinii;

-la încarcarea cu IFRON-ul în vagoane cu pereti înalti pentru formarea de stive
(picioare) stabile, se va marca mijlocului acestora pe peretii vagonului;

-preluarea sarcinilor din gramada
sau tiva
se va face numai de catre conducatorul
IFRON-ului; este interzisa
fixarea sau ajustarea cu mâna sau alte unelte a sarcinilor de catre
alte persoane;

-la ridicarea sarcinii din s tive se va verifica stabilitatea acesteia în graifar;

-la descarcarea si încarcarea materialelor în si din stive, conducatorul trebuie sa
se
asigure ca
nu exista
persoane pe acestea sau în jurul lor;

-la încarcarea lemnului rotund (busteni) în nave, treb uie respectate prevederile
normelor specifice de securitate a muncii pentru transporturi forestiere.

Art.3.La operatia de descarcare a sarcinilor cu IFRON-ul, se vor respecta
urmatoarele:

-sarcina ce se preia din autovehicule sau vagoane va fi bine fix ata
în echipamentul
auxiliar adecvat lucrului, echilibrata
pe cele doua
brate ale furcii utilajului si corespunzatoare
capacitatii sale;


-descarcarea bustenilor prin impingere este admisa
numai la vagoanele de cale ferata,
în punctele de descarcare prevazute cu rampe înclinate sau dotate cu balanci;

-în timpul descarcarii sarcinilor din autovehicule, conducatorul este obligat sa
opreasca
lucrul în caz de pericol.

Art.4.Pe timpul încarcarii sau descarcarii, este interzisa
stationarea lucratorilor pe
caroseria autovehiculelor, în fata sarcinilor sau în raza de actiune a încarcatoarelor frontale.

Art.5.Este interzisa
deplasarea IFRON-ului înainte de ridicarea sarcinii si
desprinderea completa
a acesteia din stiva, din mijloacele de transport sau de pe sol.

Art.6.Se interzice depunerea sarcinilor în stive, în mijloacele de transport sau la sol,
de la o înaltime mai mare de 0,5 m.

Art.7.La efectuarea manevrelor de încarcare-descarcare si transport a materialelor
granulare, utilajul va fi actionat încet, atât la umplerea si golirea cupei cât si pe parcursul
deplasarii.

Art.8.Se intrzice conducatorului sa
paraseasca
utilajul având sarcina ridicata
de la sol.

Art.9.Parasirea încarcatorului frontal se va face numai dupa
oprirea motorului,
blocarea frânei si închiderea cabinei, furca utilajului fiind sprijinita
pe sol.

Art.10. Pe trimpul transportului sarcinilor cu IFRON-ul se vor respecta urmatoarele:

-deplasarea se va face mentinând sarcina la o înaltime e maximum 0,5 m fata
de sol;
ridicarea sarcinii la înaltimi mai mari este permisa
numai pentru trecerea prin locurile înguste,
cu viteza
redusa, pâna
la evitarea oricarui pericol de accidentare;

-se interzice circulatia cu sarcina, pe terenuri cu panta
mai mare de 10% si rampe de
încarcare-descarcare în vagoane cu o panta
mai mare de 2%;

-la trecerea peste podete sau poduri, se va tine seama de capacitatea de rezistenta
a
acestora;

-conducatorul trebuie sa
urmareasca
cu atentie traseul drumului; se interzice
deplasarea pe terenuri cu obstacole sau gropi, a caror denivelare este mai mare de 10 cm, care
pot provoca rasturnarea utilajului;

-se interzice deplasarea sarcinilor ale caror dimensiuni nu se încadreaza
în gabaritele
cailor de circulatie sau a celor care pericliteaza
echilibrul utilajului;

-este interzisa
oprirea pe pasajele de trecere de cale ferata
sau în raza de actiune a
altor utilaje.

Art.11.Deplasarea IFRON-ului în incinta
este permisa
numai pe caile de circulatie
stabilite, cu o viteza
care sa
asigure evitarea pericolelor de accidentare, stabilite prin
instructiunile proprii locului de munca.

Art.12.La transportul unor sarcini voluminoase, care restrâng vizibilitatea
conducatorului, manevrarea va fi dirijata
de o persoana
aflata
în afara utilajului si în raza de
vizibilitate a conducatorului.

Art.13.În timpul deplasarii IFRON-ului îndeosebi în locurile aglomerate,
conducatorul va reduce viteza, se va asigura ca
nu este pericol de accidentare, dând totodata
semnale sonore de avertizare.

Art.14.Se interzice transportul persoanelor cu IFRON-ul.

Art.15.Este interzisa
deplasarea sau lucrul pe întuneric, cu farurile defecte sau stinse.

Art.16.Pe timpul functionarii, încarcatorul frontal trebuie sa
corespunda
din punct de
vedere tehnic prevederilor cartii tehnice, fiind utilizat în limitele caracteristicilor lui tehnice.
Capacitatea de ridicare va fi înscrisa
pe o tablita
indicatoare, conducatorul fiind obligat sa
verifice permanent existenta acesteia.

Art.17.Este interzisa
folosirea IFRON-ului pentru executarea unor lucrari neadecvate.
Pentru sarcini specifice, trebuie sa
se dispuna
de echipamentul auxiliar si sculele anexate,
corespunzatoare operatiei ce se executa, fiind interzisa
recurgerea la improvizatii.

Art.18.Se interzice utilizarea IFRON-ului pentru împingerea si tragerea
autovehiculelor, a vagoanelor sau a altor mijloace de transport.

Art.19.Este interzisa
actionarea brusca
sau fortata
a comenzilor IFRON-ului (manete,
pedale etc.)

Art.20.Este interzisa
manipularea de la sol a pârghiilor de actionare.

Art.21.Este interzisa
manevrarea sarcinii atunci când motorul este oprit din
functionare.


Art.22.Se interzice manevrarea echipamentului auxiliar concomitent cu frânara brusca
a IFRON-ului.

Art.23.În cazul unor defectiuni, conducatorul este obligat sa
întrerupa
lucrul sisa
procedeze la remedierea acestora, daca este posibil.

Art.24.Încarcatoarele frontale trebuie sa
aiba, lateral, la geamuri, bare sudate pentru a
împiedica conducatorul utilajului sa
scoata
capul în afara, evitându-se astfel accidentarea
acestuia.

Art.25.Verificarea echipamentului auxiliar trebuie sa
se faca numai când acesta este
asezat pe sol.

Art.26.Încarcatorul frontal trebuie sa
aiba
reviziile tehnice si lucrarile de întretinere
efectuate la termen, conform graficului.

Art.27.În caz de avarie, remorcarea încarcatorului defect se face numai cu ajutorul
unei bare de remorcare, conform prevederilor legislatiei în vigoare privind de circulatia pe
drumurile publice.

Art.28.Lucrarile de reparatii la încarcatorul frontal trebuie efectuate numai de catre
personal calificat si autorizat, în atelierele specializate.

SECTIUNEA 4: BULDOZERE SI SCREPERE

Art.1. Lucrul cu buldozerul la sapat sau cu screperul la excavat nu este permis decât cu
viteza I.

Art.2. Se interzice schimbarea vitezei în panta.

Art.3. Se interzice intrarea salariatilor sub lama buldozerului pentru reparatii daca
nu
s-a efectuat suspendarea acesteia pe capre rezistente sau pe calaje de lemn.
Ridicarea lamei se face numai cu ajutorul cricurilor sau dispozitivelor de ridicat.

Art.4. Înainte de începerea lucrului cu buldozerul sau screperul conducatorul
utilajului trebuie sa
avertizeze sonor pe ceilalti salariati.

Art.5. Este interzis conducatorului buldozerului sau screperului sa
paraseasca
utilajul
în mers sau stationat cu motorul în functiune.

Art.6. În timpul mersului este interzisa
urcarea sau coborârea salariatilor pe sau de pe
buldozer sau screper.

Art.7.Orice verificare sau reglare se va efectua numai cu motorul oprit si cu lama
sprijinita
pe sol.

Art.8. Se interzice lucrul cu buldozerul sau screperul care prezinta
defectiuni la
sistemul hidraulic.

Art.9. În apropierea rambleelor, rigolelor sau gropilor unde exista
pericol de surpare
si de rasturnare a utilajului se va lucra numai sub comanda conducatorului locului de munca.

Art.10. Se interzice dormitul în cabina
sau în zona de lucru a buldozerului sau a
screperului.

SECTIUNEA 5: RULOURI COMPACTOARE SI COMPACTOARE
MECANICE

Art.1. Punerea în functiune a motorului si pornirea ruloului compactor se va efectua
numai dupa
ce conducatorul utilajului s-a asigurat de absenta salariatilor din zonele
periculoase.

Art.2. Se interzice pornirea ruloului compactor prin tractare sau prin coborâre pe
panta.

Art.3. Se interzice ungerea manuala
de catre salariati a tamburilor ruloului compactor
în timpul mersului.

Art.4. Reglarea si repararea ruloului compactor se vor efectua numai când acesta este
oprit, asigurat, iar motorul scos din functiune.

Art.5. Se interzice conducatorului ruloului compactor sa
paraseasca
utilajul în mers
sau stationat, cu motorul în functiune.

Art.6. Se interzice stationarea ruloului compactor în pante sau curbe.

Art.7. La rulourile compactoare cu dubla
directie, înainte de pornirea motorului, se va
verifica pozitia si starea tehnica
a scaunului rabatabil.


Art.8. La compactarea mecanica
cu placa
vibratoare se vor aplica prevederile de la
rulouri compactoare precum si urmatoarele masuri:
a) se interzice prezenta salariatilor în zonele periculoase din jurul utilajului în timpul
functionarii acestuia;
b) pe timpul când nu lucreaza, utilajul va fi scos de pe partea carosabila
sau va fi oprit
cât mai aproape de acostament.

Cap.VIII -INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU
LUCRARI DE DULGHERIE

Art.1.Conducatorii formatiilor de lucru sunt obligatisa
verifice zilnic, înainte de
începerea lucrului, daca
sculele sunt în stare tehnica
corespunzatoare si daca
cele actionate
electric sunt legate la pamânt.

Se interzice utilizarea sculelor si echipamentelor tehnice care au defectiuni sau
improvizatii.

Art. 2.Conducatorii formatiilor de lucru care executa
cofraje, schele siesafodaje la
înaltime sunt obligatisa
verifice zilnic ca personalul lucrator din subordine sa
fie dotat cu
echipamentul de protectie specific.

De asemenea, acestia vor stabili punctele fixe pentru prinderea centurilor de siguranta.
în lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau frânghii corespunzatoare, bine ancorate,
de care lucratorii sa
se asigure prin intermediul centurilor de siguranta.

Art.3.La lucrarile de montare si demontare la înaltime a cofrajelor, schelelor sau
esafodajelor vor fi admisi numai lucratori apti din punct de vedere medical pentru lucrul la
înaltime conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.

Art.4. Urcarea, coborârea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin

intermediul rampelor si a scarilor de acces executate conform precriptiilor tehnice în vigoare.
Art.5.Se interzice urcarea si coborârea pe elementele cofrajelor schelelor sau
esafodajelor. Art.6.Se interzice circulatia sau stationarea pe astereala prinsa
pe
plansee.
Art.7.Pentru montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metalice se va realiza o podina


de lucru.
Dulapii podinelor vor fi fixati pe grinzi.


Art8.Circulatia pe cofraje metalice este permisa
numai daca
pe acestea sau asezat
dulapi. Pentru montarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe loc, se
vor realiza în prealabil schele.

Art.9. Zona unde se monteaza
sau se demonteaza
cofraje, schele siesafodaje va fi
împrejmuitasi se vor lua masuri de oprirea accesului în zona respectiva, iar daca
este cazul se
vor executa copertine de protectie.

Art.10.Daca
cofrajul, schela sau esafodajul ramân un timp nefolosile ( la constructiile
unde lucrarile se întrerup provizoriu ), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face
completarile necesare si o noua
receptie a cofrajului, schelei sau esafodajului.

Art.11. La asamblarea elementelor de cofraj, schele, esafodaje cu buloane, bolturi,
suruburi, verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni.
Se interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor în orificiile respective.

Cuiele din panourile de cofraj vor fi întoarse spre a evita ranirea sau agatarea
echipamentului muncitorilor.
Art.12. Se interzice demontarea cofrajelor, schelelor siesafodajelor prin tractiune
înainte de desfacerea tuturor legaturilor.
Art.13. Demontarea cofrajelor, schelelor siesafodajelor se va face numai dupa
ce s-
au luat toate masurile de protectie necesare.


Efectuarea operatiunilor de demontare se va face în ordinea inversa
celor de montare
sau conform prevederilor proiectului de executie.
Art.14. Se interzice demontarea prin darâmare, precum si depozitarea pe podinele de
lucru a materialelor provenite din demontare.

Toate elementele componente demontate, se vor coborî pe masura demontarii lor, prin
mijloace mecanizate sau cu ajutorul frânghiilor si scripetilor. Nu este permisa
aruncarea du la
înaltime a elementelor demontate.

Art.15. Se interzice, la orice lucrare la înaltime, montarea si demontarea cofrajelor,
schelelor siesafodajelor în cazul când conditiile meteorologice sunt nefavorabile pe întuneric
sau când locurile de munca
nu sunt iluminate.

Art.16. Cofrajele trebuie sa
corepunda
formelor si dimensiunilor din proiecte , sa
reziste la sarcinile ce le revin din greutatea proprie a betonului, a armaturilor, a utilajelor de
turnare si a oamenilor care circula pe ele în timpul lucrului.

Art.17. În general cofrajele siesafodajele sunt din prefabricate. Ele trebuie sa
permita
o montare
simplasi o reutilizare maxima.
Art.18. Se va acorda o atentie deosebita umplerii cofrajelor cu beton si în mod special ridicarii
cofrajelor pe masura întaririi betonului.
Toate dispozitivele de ridicare ale cofrajelor de care sunt agatate tijele sau elementele de sustinere vor fi
controlate zilnic de catre conducatorul locului de munca.
Aceste operatiuni se vor efectua numai de catre lucratori special instruiti pe linie de securitatea muncii.
Art.19. O atentie deosebita
se va acorda pregatirii turnarii prin repartizarea de sarcini concrete pe
oameni si instruirea oamenilor care executa
turnarea si manevrarea cofrajelor.
Art.20. Montarea cofrajelor la înaltime se va face numai de pe podine de lucru, asezate pe schele de
sustinere.
Peste aceasta înaltime, montarea cofrajelor se va face de pe schele mobile prevazute cu balustrade si cu
scândura de margine.
Art.21. La executarea peretilor din beton armat cu cofraje demontabile, se vor executa în ambele parti
podine de lucru la fiecare 1,8 metri înaltime.
Pentru cofrajele de stâlpi sau grinzile în cadre, se vor amenaja schele în consola, executate pe baza de
proiecte, cu balustrade si scândura de margine.
Art.22. Cofrajele suspendate pentru planseele din beton armat la cladirile cu schelet metalic vor fi
montate numai dupa
asezarea definitiva
a pieselor care constituie scheletul.
Art.23. Constructiile la care se toarna
betoane in cofraje alunecatoare vor fi împrejmuite.
Art.24. Conducatorul locului de munca
este obligat sa
controleze zilnic starea cofrajelor alunecatoare
înainte de începerea turnarii betonului.
Art.25. Demontarea cofrajelor alunecatoare se va executa
într-o succesiune de operatii stabilite
anticipat de conducatorul locului de munca.
Scoaterea cadrelor de sustinere este permisa
numai dupa
întarirea betonului.
Art.26. Materialele provenite din demontarea cofrajelor alunecatoare, vor fi coborâte la sol imediat
dupa
demontare.
Este interzisa
aseza materialelor demontate pe podinele schelelor de lucru sau de sustinere.
Art.27. Decofrarea se face numai dupa
aprobarea de catre conducatorul locului de
munca.
Art.28. Demontarea cofrajelor de la constructiile din beton armat se va executa numai
dupa
ce s-au luat masurile corespunzatoare împotriva caderii neprevazute a unor elemente
ale acestora.
Demontarea cofrajelor si sustinerilor acestora, se va face numai sub supravegherea
permanenta
a conducatorului locului de munca si numai de sus în jos.
Art.29. Dupa
demontarea cofrajelor, golurile lasate în planseele de beton simplu sau
armat, vor fi fi împrejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.
Art.30. Demontarea cofrajelor de la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face
înainte de scoaterea consolidarilor sapaturilor.
Art.31. Elementele cofrajelor alunecatoare, cadrele, consolele de sustinere, grinzile,
podinele de lemn, schelele suspendate si îngradirile trebuie sa
se execute în conformitate cu
proiectele de executie aprobate.


La demontarea cofrajelor vor îndepartate materialele sau sculele de pe schele si de pe

cofraje.

Art.32. Materialele rezultate în urma demontarii cofrajelor alunecatoare, trebuiesc

coborâte imediat cu ajutorul scripetilor sau altor mecanisme din dotare.

Este interzis a se depozita aceste materiale pe schele sau pe podinele acestora.

Art.33. Cofrajele mobile vor fi montate respectându-se masurile de securitate a muncii ca si la
cofrajele fixe.

Pentru apararea lucratorilor de caderea betonuluisau a altor materiale sau obiecte, se vor monta
cozoroace de protectie de cel putin 3 metri latime, perpendiculare pe zidul cladirii sau constructiei respective.

Se vor monta cozoroace si deasupra instalatiilor sau utilajelor tehnologice si deasupra locului de
manipulare a betonului.

Nu se admite supraîncarcarea cofrajelor mobile cu oameni, materiale sau armaturi peste sarcina
calculata.

Cap.IX. -INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA MUNCII PENTRU
MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE DIRECTASI CU
MIJLOACE MECANIZATE SI NEMECANIZATE A MATERIALELOR SI
DEPOZITAREA LOR


Art.1.Angajatorul trebuie sa
ia masuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie sa
utilizeze mijloace corespunzatoare, în special echipamente mecanice, pentru a evita
necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori.

Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor
adecvate se vor realiza în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare si
utilizare a echipamentului de protectie.

Art.2.Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare manuala
a maselor
conform definitiei, se întelege orice operatie de transport sau sustinere a unei mase de catre
unul sau mai multi salariati, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice
nefavorabile, implica
riscuri de accidentare sau îmbolnavire profesionala.

Art.3.În cazurile în care nu se poate evita necesitatea manipularii manuale a maselor
de catre lucratori, angajatorul trebuie sa
ia masuri organizatorice corespunzatoare, sa
utilizeze
mijloace adecvate sau sa
furnizeze lucratorilor aceste mijloace, pentru a reduce riscul pe care
îl implica
manipularea manuala
a acestor mase, luând în considerare elementele de referinta
prevazute în Anexa nr. 1.

Anexa nr. 1

1. Caracteristicile masei
Manipularea manuala
a maselor poate prezenta riscuri, în special de afectiuni
dorsolombare, daca
masa este:

-prea grea sau prea mare;

-greu de mânuit si de prins;

-instabila
sau cu un continut ce risca
sa
se deplaseze;

-pozitionata
astfel încât necesita
sustinerea sau manipularea ei la distanta
fata
de
trunchi sau cu flexia ori rasucirea trunchiului;

-susceptibila
sa
produca
leziuni lucratorilor, din cauza marginilor si/sau consistentei
sale, în special în cazul unei coliziuni.

2. Efortul fizic necesar
Efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afectiuni dorsolombare, daca:

-este prea intens;

-nu poate fi realizat decât printr-o miscare de rasucire a trunchiului;

-poate sa
antreneze o deplasare brusca
a masei;

-este realizat atunci când corpul se afla
într-o pozitie instabila.

3. Caracteristicile mediului de munca
Caracteristicile mediului de munca
pot determina o crestere a riscurilor, în special de
afectiuni dorsolombare, daca:

-nu exista
suficient spatiu liber, în special pe verticala, pentru realizarea activitatii;


-solul prezinta
denivelari, prezentând pericole de împiedicare, sau este alunecos
pentru încaltamintea lucratorului;

-locul de munca
sau mediul de munca
nu permite lucratorului manipularea manuala
a
maselor la o înaltime sigura
sau într-o pozitie de lucru confortabila;

-solul sau planul de lucru prezinta
denivelari care implica
manipularea masei la
diferite niveluri;

-solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;

-temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare.

4. Cerinte ale activitatii
Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afectiuni dorsolombare, daca
implica
una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:

-efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita
în special coloana vertebrala;

-perioada
insuficienta
de repaus fiziologic sau de recuperare;

-distante prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
Art.4. În toate cazurile în care manipularea manuala
a maselor de catre lucrator nu poate fi
evitata, angajatorul trebuie sa
organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea sa
fie cât
mai sigurasi cu risc cât mai mic posibil pentru sanatate, fiind obligat de asemenea:

a) sa
evalueze, în prealabil, conditiile de securitate si de sanatate pentru tipul de
lucrare respectiv sisa
examineze în special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor
anexei nr. 1;

b) sa
urmareasca
evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucratori, în special de
afectiuni dorsolombare, prin adoptarea de masuri corespunzatoare, având în vedere
caracteristicile mediului de muncasi cerintele activitatii, potrivit prevederilor Anexei nr.1.

Art.5.Angajatorii trebuie sa
se asigure ca
lucratorii si/sau reprezentantii acestora
primesc informatii generale si, ori de câte ori este posibil, informatii precise cu privire la:

a) greutatea maselor;

b) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încarcat excentric.

Art.6.În sensul articolelor anterioare conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie
sa
ia masuri organizatorice corespunzatoare sau sa
foloseasca
mijloace adecvate, în special
echipament mecanic, pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de catre
salariati.

Art.7.La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se
vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.

Se interzice manipularea frecventasi prelungita
a sarcinilor, fara
efectuarea unor
controale medicale periodice.

Art.8.Conducerea persoanei fizice sau juridice va consulta salariatii sau reprezentantii
lor si va permite acestora sa
ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea si
transportul manual al maselor care ar putea afecta sanatatea si securitatea în munca.

Art.9.Salariatii sau reprezentantii lor au dreptul sa
prezinte propunerile lor sisa
ceara
conducerii persoanei juridice sau fizice sa
ia masuri de eliminarea riscurilor pentru salariatii
folositi la manipularea si transportul prin purtare a maselor.

Art.10.Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe
orizontala, masele transportate manual pe plan înclinat, înaltimea maxima
la care sunt ridicate
masele, distanta dintre doua
niveluri între care sunt efectuate transporturi manuale sau masele
maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu
trebuie sa
depaseasca
valorile admise pentru securitatea lucratorilor.

Art.11.În timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa
aiba
vizibilitate.

Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedica
vizibilitatea.

Art.12.Conducatorul locului de munca
va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric.

Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, care pot genera dezechilibrari.

Art.13.Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.


Art.14.Manipularea în acelasi timp a doua
sau mai multe obiecte se va face numai
daca
sunt fixate între ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare
în acelasi timp a maselor care sunt instabile între ele.

Art.15.Obiectele ambalate în cutii, lazi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor.
Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator în cutii, lazi etc.

Art.16.Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu
trebuie sa
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.

Art.17.Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete
taietoare sau care datorita
naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu
palmare.

Art.18.Se interzice manipularea manuala
a maselor în/din locuri în care nu exista
spatiu pe orizontala
sau verticala
corespunzator pentru realizarea acestei activitati, daca
nu se
iau masuri suplimentare pentru micsorarea riscului de accidentare sau îmbolnaviri
profesionale.

Art.19.Planurile înclinate utilizate de salariati pentru manipularea si transportul
manual al maselor trebuie sa
aiba
stabilitate sisa
fie prevazute cu parapeti de protectie.

Art.20.În cazul în care conditiile climatice (vânt, ceata,caldura
excesiva
etc.) nu
permit manipularea si transportul manual al maselor în conditii de securitate, conducatorul
locului de munca
trebuie sa
ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea riscului
de accidentare sau îmbolnavire profesionala.

Art.21.Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborâri pe unitate de timp.

Art.22.Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al
maselor daca
nu au echipament individual de protectie si / sau de lucru corespunzator si în
buna
stare.

Art.23.Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de încarcare,
descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face în functie de felul si greutatea
materialului care se manipuleaza, de natura terenului, precum si de modul de dotare a
persoanelor juridice sau fizice.

Art.24.Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât sa
reziste
conditiilor de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au
fost destinate.

Art.25.Înainte de a se trece la încarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va
controla starea lui, insistându-se asupa platformei pe care se aseaza
sarcina.

Art.26.Înainte de încarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre
conducatorul formatiei de lucru.

Pentru evitarea ranirilor la mâini, cuiele iesite si capetele parâmelor trebuie sa
fie
îndoite.

Nu se vor încarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.

Art.27.Înainte de a începe operatiile de încarcare sau descarcare a vehiculelor la
rampa, între aceasta si vehicul se va aseza un podet
de trecere pentru preluarea denivelarilor
existente.

Podetele orizontale sau înclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport
manual, vor fi rezistente, astfel încât sa
nu se arcuiasca
vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot
fi sprijinite si dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase si vor fi prevazute cu dispozitive de prindere
si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor în timpul lucrului.

Panta podetelor înclinate va fi maxim 20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru
circulatia într-un singur sens).

Podetele orizontale sau înclinate, situate la înaltimi mai mari de 0,7 m fata
de sol sau
nivelul imediat inferior si unde exista
pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu parapeti
de protectie.

Art.28.În cazul în care operatiile de încarcare sau descarcare se executa
manual, fara
mijloace ajutatoare (roabe, carucioare etc.) , podetele înclinate vor fi prevazute cu sipci
(nervuri) transversale, fixate la o distanta
de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care
sa
împiedice alunecarea lucratorilor.

Art.29.Locurile destinate permanent pentru operatiile de încarcare, descarcare si
depozitare, precum sicaile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru


scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapadasi mentinute în
stare nealunecoasa.

În cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform
reglementarilor în vigoare.

Art.30.Înainte de începerea operatiilor de încarcare sau descarcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin frânare cu
mecanismul de frânare propriu pe teren orizontal si prin frânare cu mecanism propriu de
frânare si cu saboti de oprire pe teren în panta. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul
efectuarii operatiilor de încarcare sau descarcare.

Art.31.Distanta minima
libera
dintre doua
mijloace de transport nemecanizate
alaturate, ce se încarca
sau descarca
simultan, va fi stabilita
de la caz la caz de catre
conducatorul lucrarii, în functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile
materialelor manipulate, de conditiile terenului etc. încât sa
fie exclusa
posibilitatea de
accidentare.

Art.32.Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, tebuie scrisa
capacitatea de
transport a acestuia.

Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta
defectiuni.

Art.33.Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de
autofrânare defect.

Art.34.Depozitarea materialelor se va face astfel încât sa
se excluda
pericolul de
accidentare, incendii si explozii.

Depozitarea materialelor pe rafturi se face în asa fel încât sa
nu fie posibila
caderea
lor.

Art.35.Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil
sarcina maxima
admisa, care nu trebuie depasita.

Art.36.La stivuirea materialelor în încaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina
maxima
admisa
a planseului si/sau pardoseli.

Art.37.Persoana juridica
sau fizica
va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare
material în bucati care se depoziteaza.

Art.38.Stivuirea se va face fara
deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.

Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.

Art.39.În cazul depozitarii materialelor ambalate în cutii, lazi, butoaie sau alte
ambalaje cu forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii
ambalajelor trebuie sa
reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa
nu
prezinte deformari sau deteriorari, iar înaltimea de stivuire va fi determinata
de rezistenta
mecanica
a ambalajelor, stabilita
prin standarde sau norme interne de fabricatie.

Art.40.Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa
fiecare folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii în continuare a acestora în conditii de
siguranta.

Art.41.Scoaterea materialelor din stiva
se va face astfel încât sa
se evite prabusirea
stivei.

Art.42.Când încarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza
de doi
sau mai multi salariati efortul repartizat pe o persoana
nu trebuie sa
depaseasca
limitele
admise, prevazute conform art.10. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa
se poata
prinde bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.

Art.43.În cazul în care o sarcina
este încarcata, descarcata
sau transportata, prin
purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si coborî sarcina numai
la comanda conducatorului operatiei.

Art.44.Încarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
împotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Încarcatura va fi astfel aranjata
încât
conducatorul mijlocului de transport sa
poata
supraveghea drumul parcurs.

Art.45.Încarcatura stivuita
nu va depasi capacitatea maxima
a mijlocului de transport
nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa
atinga
solul în
timpul mersului.


Art.46.La încarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa
fie astfel asezati
încât sa
nu se loveasca
între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.

Art.47.Distanta dintre doi încarcatori manuali care lucreaza
în acelasi timp la
încarcare/descarcare, trebuie sa
fie de cel putin 3 m.

Art.48.Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare
sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.

Art.49.Se interzice accesul la locul de descarcare -încarcare manuala
a persoanelor
care nu au nici o atributie la aceste operatii.

Art.50.Pentru a evita împrastierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în
boxe, buncare, silozuri, si orice alte spatii amenajate special.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza în gramezi, având
forma unui trunchi de piramida
cu înclinarea fetelor laterale dupa
unghiul taluzului natural al
materialului respectiv.

Art.51.Descarcarea materialelor în vrac trebuie facuta
începând de la partea
superioara
a gramezii.

Este interzisa
descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.

Art.52.La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se arunca
cu
lopata, se va evita stationarea oamenilor în zona de propagare a prafului sau executarea de
alte lucrari în apropierea locului respectiv; lucratorii care executa
lucrarea vor purta masti de
protectie corespunzatoare.

Art.53.La manipularea materialelor pulverulente în vrac, muncitorii se vor aseza în
asa fel încât deplasarea materialelor sa
se faca
în directia vântului (vântul în spate) .

În vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac,
se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.

Art.54.Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.

Art.55.În cazul în care pentru încarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a
materialelor de lungime mare nu exista
o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii
se vor executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzator
sarcinilor la care sunt supuse.

Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor depasi nivelul
platformelor mijlocului de transport.

Art.56.Se interzice stationarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarca,
precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariatii trebuie sa
stationeze lateral în timpul descarcarii.

Art.57.Se interzice coborârea în acelasi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat;
fiecare obiect se va coborî numai daca
cel precedent a fost luat de pe planul înclinat si
numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru.

Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan Înclinat se va face de catre cel
putin doua
persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stând la partea superioara. Se va
manipula câte un singur colet sau obiect.

Art.58.Daca
unele materiale lungi se transporta
pe umeri, toti salariatii se aseaza
pe
aceeasi parte a piesei. Coborârea în vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va
face prin aruncare, ci prin luare pe bratsi apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului
formatiei de lucru.

Mersul celor ce transporta
o piesa
va fi în acelasi pas, în cadenta
comandata.

Art.59.Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.

Art.60.În cazul în care nu se dispune de instalatii de ridicat, încarcarea-descarcarea si
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta
si cu respectarea urmatoarelor masuri:

-terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa
fie eliberat de toate
obiectele straine ce împiedica
deplasarea;

-în cazul când rezistenta terenului este slaba
sau suprafata nu este neteda, deplasarea
se va face pe dulapi sau pe grinzi;

-în cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa
depaseasca
latimea piesei însa
nu mai mult de 300 mm;

-se interzice îndepartarea manuala
a rolelor de sub încarcatura; îndepartarea acestora
se va face numai dupa
ce rolele se vor elibera complet de încarcatura;


-în timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din
partea opusa
sensului de deplasare (spate) folosind rangi.

În cazul când este necesar ca piesa sa
fie trasa
din partea dinspre sensul de deplasare,
se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta în zona periculoasa
creata
de cablu (1,5 ori
lungimea cablului); de asemenea, ei vor pastra o distanta
suficienta
fata
de piesa
pentru a nu
fi surprinsi, în cazul unei deplasari sau caderi accidentale a acesteia.

Art.61. Este interzis transportul recipientelor-butelie pentru acetilenasi oxigen tehnic
daca
nu au capacul de protectie montat.
Sunt exceptate recipientele-butelie montate în baterie cu colector comun, care se
transporta cu robinetul închis si colectorul la presiunea atmosferica.
Art.62. Este interzis transportul pe distante mici prin alte mijloace decât cãrucioarele
special construite în acest scop.
Art.63.Transportul recipientelor-butelie pentru acetilenasi oxigen tehnic se va face
numai prin mijloace de transport prevãzute cu arcuri.
Între recipientele-butelie se va interpune un material despartitor (lame de lemn), inele
de frânghie sau cauciuc etc.
Art.64.În timpul transportului, recipientele-butelie, vor fi asezate astfel încât
robinetele lor sã se gãseascã în aceeasi parte.

În timpul transportului recipientelor-butelie, se va preîntâmpina posibilitatea de
încalzire a acestora sub actiunea razelor solare la temperaturi ce depãsesc 40°C, prin
acoperirea cu prelate.

Art.65.Este interzis transportul recipientelor-butelie pentru acetilenasi oxigen tehnic
încarcate împreuna cu alte materiale combustibile sau materii grase.

Art.66.Este interzis transportul calatorilor în vehicule care transporta
recipientebutelie
încarcate.

Art.67.La depozitarea recipientelor-butelie eu acetilenã se vor respecta si prevederile
prescriptiilor tehnice C5 -ISCIR.

Art.68.Personalul depozitului de recipiente-butelie de acetilenã va fi instruit pentru
executarea în conditii de securitate a tuturor operator de muncã legate de deservirea
depozitului.

Art.69.Instructajul se va face lunar si va cuprinde si verificarea cunostintelor privind:

a)proprietarie importante din punct de vedere al securitatii muncii pentru acetilenã;

b)sursele de accidentare posibile si modul de actionare în flecare caz pentru
prevenirea acestora.
Personalul va fi instruit suplimentar eu privire la mãsurile de P.S.I. si acordarea
primului ajutor în caz de accidentare.
Art.70.Personalului care deserveste zona de depozitare, îi este interzis sã primeascã si
sã depoziteze recipientele-butelie cu acetilenã la care:

a) lipsesc poansonãrile reglementare;

b) a expirât termenul de revizie periodic;

c) robinetele au ventile eu defect;

d)se constata deteriorãri vizibile pe corp (fisuri, urme de lovituri, coroziune pronuncia
etc);
e) lipseste vopseaua de protectie si marcarea gazului (culoare galbenã scris cu alb
ACETILENA);

f) lipsesc capacele de protectie si inele de cauciuc.

Art.71. Este obligatoriu ca depozitele recipientelor-butelie cu mai mult de 50
recipiente-butelie (a 40 litri) sã fie prevãzute cu rampa de descãrcare-îíncãrcare acoperitã cu
copertina.

Art.72. Se interzice depozitarea recipientelor-butelie pline în spatii prevãzute pentru
recipientele-butelie goale.

Art.73. Recipientele-butelie pentru acetilenã goale, pot fi amplasate sub soproane sau
în aer liber pe o platformã din materiale antiscântei.

Art.74.Se interzice depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale în afara spatiilor
special amenajate pentru acestea.


Art.75.În incinta spatiilor de depozitare se vor afisa instructiuni si reguli privitoare la
manipularea ìn conditii de securitate a recipientelor-butelie pentru acetilenã aflate în depozit.

Art.76.Este obligatoriu ca flecare compartiment sã fie prevãzut cu:

geamuri mate sau vopsite in alb;

pardoseala din materiale antiscântei;

e) temperatura de maxim +15°C si ventilale naturala, organizatã, plus ventilatie de
avarie cu zece schimburi pe ora;

d) instalaba de stropire cu apã, pentru cazuri de avarie, cu comanda din exterior.

Art.77.Este interzis accesul persoaaelor strãine in depozitul de recipiente-butelie cu
acetilenã.

La intrarea în zona de depozitare a recipientelor -butelie cu acetilenã se va serie:
ATENTIE! DEPOZIT DE ACETILENÃ.PERICOL DE EXPLOZIE!

Art.78.Este interzisã montarea ìn depozitul de recipiente-butelie cu acetilenã, de
utilaje tehnologice sau auxiliare.

Art.79.Depozitul va fi dotatcu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea in
conditii de securitate a recipientelor-butelie, in functie de cantitãtile care se manipuleazã.

Art.80.Este obligatorie depozitarea recipientelor-butelie numai cu capacul la racordul
robinetului si cu capacul de protectie însurubate.

Art.81.În interiorul zonei de depozitare a recipientelor-butelie vor fi asezate numai în
pozitie verticala
în boxe sau stelaje de câte 20-25 recipiente-butelie, asigurate cu lanturi,
lasându-se spatii de minimum 1,5 m, necesare pentru manipulare si pentru accesul usor la
ambele iesiri.

Art.84.Este interzis a se depozita recipientele-butelie pentru acetilenã in spatii liber
accesibile, pe scãri, in culoare, camere cu circulate de persoane.

Art.85.Este interzisã pãstrarea oricãror materiale nflamabile, efectuarea unor lucrãri
cu foc deschis si fumatul pe o distantã de 10 m in jurul depozitului de recipiente-butelie de
acetilenã.

Art.86.În operatiile de manipulare, transport si depozitare a materialelor, utilajelor si
sculelor pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitare si de încalzire se vor respecta Normele
de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor.

Art.87.Încarcarea, descarcarea, manipularea siasezarea materialelor, utilajelor sia
sculelor pentru instalatii tehnico -sanitare si de încalzire se vor executa de personal
specializat si dotat cu echipament individual de protectie corespunzator.

Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva
rostogolirii sau miscarilor necontrolate.

Transportul sculelor de mâna
se va face în ladite sau truse speciale a caror masa
nu
va depasi 20 kg.

Se interzice aruncarea materialelor si sculelor devenite disponibile în timpul lucrului
si în mod special a celor aflate în sapaturi adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau
coborâte cu grija
pentru evitarea accidentelor.

Art.88.Înainte de începerea operatiilor de încarcare si descarcare a vehiculelor la
rampa, între aceasta si vehicul se va aseza un podet
de trecere, pentru preluarea
denivelarilor existente.

Podetele orizontale sau înclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport
manual vor fi dimensionate, astfel încât sa
reziste la greutatea sarcinilor.

Ele vor fi nealunecoase si prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure,
pentru evitarea deplasarilor în timpul lucrului.

Art.89.În cazul când operatiile de încarcare si descarcare a unor materiale se executa
manual, podetele înclinate vor fi prevazute cu sipci transversale la o distanta
de 300 -400
mm între ele sau cu alte mijloace care sa
împiedice alunecarea lucratorilor.

Art.90.Înainte de începerea operatiilor de încarcare si descarcare dintr-un mijloc de
transport, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin frânarea pe teren
orizontal si prin frânare si saboti de oprire pe teren în panta.

Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuarii operatiilor de încarcare si
descarcare.

Art.91.Distanta minima
libera
dintre doua
mijloace de transport alaturate, ce se
încarca
sau descarca
simultan, se va stabili de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, în


functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de
conditiile terenului etc. astfel încât sa
fie exclusa
posibilitatea de accidentare.

Cap.X. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SISANATATEA ÎN MUNCA
PENTRU LEGATORI DE SARCINI


Art.1. Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de catre muncitori instruiti si

autorizati în acest scop, denumiti în continuare „ legatori de sarcina
".

Legator de sarcina
poale fi orice persoana
care a împlinit vârsta de 18 ani, nu are
nici o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit special pentru a îndeplini aceasta
functie în unitatea, sectia, santierul sau sectorul care exploateaza
macaraua .

Legatorul de sarcina
efectueaza
legarea si fixarea sarcinilor în cârligul macaralei, le
urmaresle în timpul manipularii, semnalizeaza
macaragiului manevrele pe care trebuie sa
le execute si elibereaza
sarcinile dupa
asezarea lor corecta
la locul dorit.

Legalorii de sarcina
vor fi supusi unor instructaje lunare si examinarii periodice
anuale.
Art.2. Se admite ca legatorii de sarcina
sa
apartina
unitatilor care închiriaza
macarale
si nu celor care exploateaza
inslalatiile respective, daca
acest lucru este specificat în
contractul de închiriere sau de prestatie de serviciu. În acest caz, în afara instructajului,
legatorii de sarcina
vor fi supusi unui instructaj suplimentar pentru a cunoaste organele
de legare si dispozitivele de prindere, instructiunile prpprii de SSM specifice , precum si
procesul tehnologic specific locului de munca
respectiv .
Instructajul periodic al legaloriior de sarcina
( autorizati anterior ) se va face de
catre conducatorul locului de munca
respectiv .
Art.3. Legatorul de sarcina
are urmatoarele atributii principale :
a) sa
cunoascasisa
aplice regulile de verificare a organelor de legare si
dispozitivelor de prindere precum si normele si instructiunile de exploatare a macaralei
acaror respectare depinde de el;
b) sa
cunoascasisa
aplice codul de semnalizare, cu eventualele completari ale
unitatii care utilizeaza
macarale, pentru a putea indica în orice moment macaragiului
manevrele pe care urmeaza
sa
le execute; în acest scop, se va plasa în locuri din care sa
poata
vedea orice persoana
situata
în câmpul de actiune al macaralei; daca
acest lucru nu
este posibil, el va fi ajutat de alte persoane; se admite si semnalizarea cu steaguri colorate
sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru necesita
acest lucru; în asemenea cazuri,
codul de semnalizare va fi elaborat de unitatea care exploateaza
macaraua, iar legatorii
de sarcinasi macaragii vor fi instruiti si examinati în ceea ce priveste semnalizarea pe
baza acestui cod ;
c) sa
supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de prindere cu care
lucreaza, prin verificarea aspectului exterior, înscriind în registrul de evidenta
a
supravegherii macaralei respective, constatarile sale cu privire la starea tehnica
a acestora;
se recomanda
ca organele de legare si dispozitivele de prindere sa
fie date în primire unuia
dintre legatori care va raspunde de pastrarea lor corespunzatoare;
d) sa
foloseasca
Ia legarea si transportul sarcinilor numai organe sau
dispozitive inscriptionate cu sarcinile maxime admise, înscrise vizibil pe o placa
sau pe
un inel, sisa
nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina admisa
pentru
organul.dispozitivului sau macaraua respectiva, tinând seama si de înclinarea ramurilor de
cablu sau lant;
e) sa
nu utilizeze organele de legare si dispozitivele de prindere care nu sunt
înscrise în evidenta unitatii, sectiei sau santierului;
f) sa
aleaga
mijloace de legare corespunzatoare greutatii si formei sarcinii; la
macaralele cu doua
mecanisme de ridicare, sa
lege sarcina la mecanismul de ridicare
care corespund sarcinii respective;
g) sa
nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente ;
h) sa
nu foloseasca
organe de legare sau dispozitive care prezinta
uzuri peste


limitele admise de prescriptiile tehnice în vigoare ;

i) sa
suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina
pe
cârligul macaralei, pentru a nu micsora spatiile libere Ia deplasarea macaralei;

j) sa
execute corect legarea sarcinii, fara
a încrucisa cablurile si lanturile la
introducerea în cârlig; sa
se asigure ca
sarcina este echilibrata, iar lanturile si cablurile de
legare sunt întinse siasezate uniform, fara
a forma noduri si ochiuri sifara
a fi supuse
rasucirii; la cârligele duble, sa
suspende sarcina pe ambele deschideri sisa
o repartizeze în
mod egal;

k) sa
interzica
echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor de legare
prin greutatea proprie a unor persoane; de asemenea, sa
interzica
transportul
persoanelor cu macarale;

l) satina
seama de faptul ca
lanturile care se înfasoara
de mai multe ori în jurul
sarcinii de ridicat nu trebuie sa
aiba
margini suprapuse ;

m)sa
nu foloseasca
lanturile de legare înnadite cu suruburi, având zale alungite
sau rasucite sisa
nu înnoade cablurile sau lanturile de legare ;

n) sa
lege obiectele de lungime mare în cel putin doua
puncte spre a evita
balansarea ;

o) sa
execute astfel legarea încât sarcina sa
nu se poata
deplasa, aluneca sau roti
dupa
ce este ridicata, iar legatura sa
nu iasa
din cârlig; sa
nu lase obiecte libere pe sarcina
suspendata
;

p) sa
nu se încarce materiale marunte sau piese de volum redus pe platforme sau
targi care nu sunt prevazute cu pereti laterali si care nu reprezinta
suficienta
siguranta
împotriva caderii sarcinii;

q) satina
seama de faptul ca
în cazul transportarii materialelor marunte sau pieselor
mici în lazi este necesar sa
nu depaseasca
înaltimea marginii superioare a peretilor
laterali;

r) sa
nu lege în cârligul macaralei pachete de tabla, prefabricate sau alte materiale,
daca
dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa
excluda
caderea
materialelor din pachet;

s) sa
asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de strângere, de
marime corespunzatoare diametrului cablului, brida filetata
fund asezata
pe partea
terminala
a ramurii de cablu;

t) sa
protejeze cablurile si lanturile care vin în contact cu muchii ascutite, prin
aparatori de protectie metalice ( special destinate acestui scop ) sau din lemn tare ;

u) înainte de transportarea unei sarcini, sa
semnalizeze macaragiului efectuarea
unei ridicari de încercare, pâna
la înaltimea de cca. 100 mm de la sol, pentru ca mijloacele
de legare sa
ajunga
în pozitia întinsasisa
verifice echilibrarea sarcinii;

v) sa
semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa
le execute cu
macaraua, asezându-se astfel încât sa
se afle tot timpul în câmpul vizual al macaragiului; la
macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca
întreaga cale de rulare este libera
;

w) sa
urmareasca
transportul pe orizontala
a sarcinii suspendate, mergând în
urma acesteia pe tot traseul si supraveghind ca sarcina sa
nu se loveasca
de obstacole
sisa
nu loveasca
persoane ;

x) satina
seama de faptul ca
transportarea sarcinilor pe orizontala
precum sia
organelor de legare si dispozitivelor de prindere ( în cazul deplasarii macaralei fara
sarcina
) trebuie sa
se faca
la o înaltime de minimum 300 mm si o distanta
laterala
de minimum
1 m de obiectele înconjuratoare sisa
semnalizeze, în consecinta, macaragiului manevrele
necesare în vederea manipularii sarcinii în conditii de siguranta
;

y) sa
interzica
circulatia pe sub sarcina ridicatasisa
supravegheze sa
nu se
faca
transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca
necesitatile de
productie nu impun aceasta; în caz contrar, se vor îndeparta în prealabil toate
persoanele la o distanta
corespunzatoare ;

z) la montaje de masini, constructii metalice, cladiri din panouri prefabricate,
etc, legaloru! de sarcina
trebuie sa
cunoascasi procesul de montaj ( succesiunea
operatiilor de montaj ), care se executa
cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect
manevrele necesare ;


aa) sa
cunoascasisa
aplice masurile de protectie a muncii specifice locului de
munca
pe care-l deserveste, în care scop, conducatorul procesului de productie respectiv
îi va face un instructaj special;

bb) în situatiile când lucreaza
plasat la înaltime, pe platforme, schele, plansee,
etc., se va asigura conform instructiunilor proprii de SSM;

cc) sa
nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza într-un punct care nu
poate fi deservit în mod normal de macara ;

dd) la stivuirea unor sarcini, sa
asigure asezarea lor corecta, eventual prin
elemente de adaos, astfel încât sa
fie stabilite sisa
se poata
scoate usor; se interzice
scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;

ee) sa
nu depoziteze materiale în stive, a caror înaltime depaseste de 1,5 ori latura
mica
a bazei;

ff) sa
supravegheze sarcina pâna
ce se asigura
ca
aceasta este coborâtasi plasata
corect;

gg) laasezarea pe masini unelte a sarcinilor care au suprafete reduse de reazem,
sa
nu dezlege sarcina înainte de a fi prinsa
de masina; tot asa se va proceda si în cazul
altor sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate, etc.;

hh) sa
nu aseze sisa
nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau
remorcilor ;

ii) sa
nu paraseasca
locul de munca
fara
a-l încunostiinta despre aceasta pe
macaragiu;

jj) dupa
terminarea lucrului sa
depoziteze organele si dispozitivele de prindere
care i-au fost date în pastrare în locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de
posibilitati de deteriorare; cabluri, lanturi, funiile si benzile care se folosesc numai
periodic se pastreaza
agatate pe capre, în locuri ferite de intemperii.

Art.4.Unitatea care exploateaza
macarale se va îngriji ca legalorii de sarcina
sa
fie
dotati cu echipamentul de proiectie prevazut în normativele în vigoare ( palmare, casca
de
protectie, centura
de siguranta, etc.).

De asemenea, vor purta semne distinctive pentru a putea fi recunoscuti de catre
macaragiu.

Cap.XI. -ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE

Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de dotare
cu EIP; Acestea trebuie alese astfel incat sa corespunda principiului actiunii la riscurile
cumulate.

Principalele EIP utilizate sunt:


Casca -protectie obligatorie Ochelari -protectia obligatorie
a capului a ochilor



Centura tip ham -protectie impotriva Manusi -protectie obligatorie
caderilor la inaltime a mainilor


Incaltaminte de protectie
Antifoane -protectie a auzului

CAPITOLUL XII. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA
PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA PERSOANELOR SI MASURI DE
ORGANIZARE LUATE IN ACEST SENS


In cazul producerii unui accident, pentru interventia imediata, este bine de
retinut urmatoarele etape :

· Analiza situatiei; protejarea victimei; examinarea victimei; anuntarea
accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si asteptarea echipei de
specialisti.
· Salvatorul, fara a se expune pe el însusi, va identifica sursele de riscuri reale sau
presupuse in situatia vizata si va observa daca persista un risc de: strivire; incendiu sau
explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc.
Actiunile salvatorului depind de starea victimei si va actiona astfel :

a) daca victima nu vorbeste (este inconstienta) dar respira si-i bate inima (are
puls) sunt necesare :

·asezarea in pozitie de siguranta;
·acoperirea victimei, alarma;
· supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.
Pozitia laterala
de siguranta:

Permite drenarea secretiilor din cavitatea bucala
a pacientului inconstient, care respira
adecvat si care nu este un caz de trauma, în exterior


b) daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare :

·degajarea, eliberarea cailor respiratorii;
·respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”
Respiratia artificiala:

.
P
PPe
een
nns
ssa
aat
tti
ii n
nna
aas
ssu
uul
ll v
vvi
iic
cct
tti
iim
mme
eei
ii
.
T
TTi
iin
nne
eet
tti
ii-
--i
ii b
bba
aar
rrb
bbi
iia
aa r
rri
iid
ddi
iic
cca
aat
tta
aa
.
I
IIn
nns
ssp
ppi
iir
rra
aat
tti
ii a
aad
ddâ
âân
nnc
ccÎ
ÎÎn
nnc
cce
eer
rrc
cca
aat
tti
iis
ssa
aaa
aap
ppl
lli
ii-
--c
cca
aat
tti
ii c
ccâ
âât
tt m
mma
aai
ii e
eet
tta
aan
nns
ss
b
bbu
uuz
zze
eel
lle
ee p
ppe
ee c
cce
eel
lle
ee a
aal
lle
ee v
vvi
iic
cct
tti
iim
mme
eei
ii


c) daca victima sângereaza
abundent se aplica :


compresie manuala locala;

pansament compresiv;

compresie manuala la distanta (subclavicola sau inghinala).
d) daca victima prezinta
arsuri provocate de :


foc sau caldura -se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire;

substante chimice -se face spalare abundenta cu apa (nu se încearca
neutralizarea acidului cu baza si invers)
e) daca victima vorbeste dar nu poate efectua anumite miscari :


oricare ar fi semnele se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitând
sa o deplaseze si respectând toate eventualele deformari la nivelul: membrului
superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.

f) victima poate sa prezinte :


plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, îngrijirea segmentului
amputat – daca e cazul, compresie pentru oprirea sângerarii, etc.

plagi simple : curatirea si pansarea plagii
Pansamente si bandaje

Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea,
a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.

Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament provizoriu,
destinat sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si
cel in care rana este vazuta de un specialist.

ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana !

Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se
va acoperi complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.

NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca singele a trecut prin
pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau
alte materiale, fixate cat mai bine.

Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un
pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a
imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.

Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca sangerarea este controlata
sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este
aplicata prea strins produce durere si impiedica circulatia sangelui.

Plagi. Hemoragii


Prin plaga (rana, leziune) se întelege orice întrerupere a continuitatii unui tesut (a
tegumentelor, mucoaselor sau a tesuturilor mai profunde).

Principalele obiective ale acordarii primului ajutor in îngrijirea plagilor sunt urmatoarele:

· combaterea hemoragiei
· prevenirea infectiei
· combaterea durerii
· prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta
dupa cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor
eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.


Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata zona
cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur
(NU se utilizeaza vata la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa
oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi straini; corpii
straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa
pe loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage cu
ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna dezinfectare.

Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,
taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.

Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!

Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:

a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU se
utilizeaza
daca in rana se afla corpuri straine ascutite.
b. Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectatepe un plan osos
situat intre inima si artera (presupune pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu varful
degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul pumnului
c. Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin
strangerea circulara a membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea
hemoragiei. Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu se aplica direct
pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe
timpul curatirii si pansarii plagii. Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba!
Masuri de prim ajutor in functie de tipul plagii si localizarea acesteia

Contuzii, vânatai: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul ajutor
consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu
aplicati punga cu gheata direct pe piele!

Plagi minore cu sângerari: pot fi spalate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi sterse cu tifon
steril si acoperite cu pansament.

Plagi grave cu sângerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca rana este
mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a
apasa.

Plagi cu un corp strain înfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa
comprime vasele de sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti
obiectele ce sunt adanc infipte in rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului pentru a
impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire suplimentara.


Plagi prin întepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa abundenta, dar ele pot
provoca sângerare interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru rani.

Plagi prin strivire: tesuturile sunt distruse pe întindere mare iar organele interne pot fi rupte,
pot fi agravate si prin fracturi. Plagile grave prin strivire pot produce complicatii grave,
ajungând pina la soc si insuficienta renala. Chiar daca ranitul nu prezinta
semne si simptome
de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a
împiedica instalarea si agravarea socului, astfel: protejati victima fata de alte circumstante
posibile de accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicati pungi de gheata pe zona ranita,
tratati împotriva socului.

Transportul accidentatilor

Nici un accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus in starea de a suporta in
bune conditii transportul, adica
înainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul
ajutor.

Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la
locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, asezarea ei in pat trebuie executate in
mod diferentiat, in functie de circumstantele in care s-a produs accidentul, de gravitatea si
tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numarul salvatorilor prezenti.

Tehnica de interventie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava
si a nu complica vatamarile produse de accident.

Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmentul
format din cap-gat-trunchi-bazin, sa ramana nemiscat, ca un bloc rigid.

In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura
securitatea victimei.

Transportul accidentatilor se face astfel:

a. cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea
accidentatului nu pare sa fie îngrijoratoare. Victima va fi asezata întotdeauna cu capul catre
directia de deplasare pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de
obstacolele întâlnite in cale trebuie mentinuta pozitia orizontala a targii. Când victima este
agitata sau când transportul se face pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de
targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.

b. fara
targa
Este obligatoriu sa se foloseasca
o targa improvizata când starea generala a bolnavului

o impune. Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mânecile a doua vestoane asezate
„in oglinda”
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci când starea generala a

accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau

când victima trebuie deplasata prin spatii foarte înguste sau întortocheate (scari de bloc, etc.),

unde brancarda nu poate patrunde.

Sprijinirea unei victime constiente
Transportul victimei de catre un
singur salvator


Transportul efectuat de doi salvatori


Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmari :

· semnele vitale ale victimei : prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constienta si
se va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiratiei si
circulatiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, pozitia de
siguranta, etc.
· se vor asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei;
· se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evolutia starii
victimei; alte informatii despre victima.
La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate
informatiile obtinute despre accident si despre starea victimei.

Cap.XIII.MASURI DE COORDONARE

Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de securitate, precum si
pentru minimizarea riscurilor care pot aparea în timpul desfasurarii activitatilor pe santier,
antreprenorii si subantreprenorii vor întocmi planuri proprii de securitate si sanatate si vor
descrie în proceduri/instructiuni activitatile generatoare de riscuri, care sa
prezinte
succesiunea operatiilor, riscurile simasurile de protectie adecvate.

Se vor avea în vedere si se vor specifica urmatoarele:

· Conditiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveste
interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau în vecinatatea acestuia; se vor folosi instalatii
de ridicat numai cu certificate tehnice corespunzatoare si cu operatori autorizati;
· Limitarea manipularii manuale a sarcinilor;

· Conditiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate:
materialele rezultate din demolari vor fi depozitate temporar pe o platforma betonata
în afara
zonei de lucru, pe categorii, în vederea reciclarii / reutilizarii sau eliminarii.
· Conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
· Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva; pentru lucrul la inaltime se vor folosi schele
conforme cu cerintele minime de securitate, care poseda
marcajul de conformitate CE; acestea se vor
inspecta zilnic, înainte de inceperea lucrului.
Verificari zilnice ce se vor face de catre seful de santier / sef de punct de lucru

Înainte de inceperea lucrului:

· Protectii corespunzstoare ale tututor deschiderilor si ale marginilor de structura;
· Asigurarea cs
toate consolidsrile, sprijinirile, sustinerile temporare sunt în stare
corespunzatoare;
· Asigurarea ca
toate mijloacele PSI sunt operationale;
· Asigurarea ca
toate materialele periculoase au fost indepartate din zona de lucru;
· Verificarea elibersrii cailor de acces si a marcarii lor;
· Verificarea ca toti lucratorii sa
poarte EIP din dotare, corespunzator riscurilor.
La terminarea zilei de lucru:

· Se verifica
daca
toate caile de acces în situatii de urgenta
sunt clar marcate si
libere;
· Se verifica
daca
imprejmuirea amplasamentului este în buna
stare, pentru a nu
putea patrunde în santier persoanele neautorizate;
· Se verifica
daca
drumurile de acces catre amplasament nu sunt blocate cu materiale
sica
toate riscurile sunt semnalizate;
Vizite SSM saptamânale de inspectie a santierului

O vizita
saptamânala
de inspectie a santierului va fi realizata
de catre Coordonatorul
SSM pe durata de realizare a lucrarii împreuna cu Conducerea Contractorului (-ilor) /
Subcontractorilor, Seful de Santier (de lucrare), Lucratorii desemnati pt SSM ai
Contractorului (-lor) / Subcontractorilor.

Aceste inspectii saptamânale vor fi programate.

Atât observatiile pozitive cât si cele negative înregistrate în urma inspectiilor vor fi
înregistrate si analizate pentru a se asigura ca
zonele care nu se conformeaza
sunt atentionate
si vor lua toate masurile pentru rezolvarea deficientelor.

Sedintesaptamânale cu tematica de securitatea sisanatatea muncii

Managerul de proiect împreuna
cu Coordonatorul SSM si cu reprezentantii Contractorului

(-ilor) / Subcontractorilor (Seful de Santier (de lucrare), Inginer Sef Constructor, Lucratorii

desemnati pt SSM ai Contractorului (-lor)/Subcontractorilor, etc.).
La aceste sedinte se vor dezbate toate aspectele relevante de securitatea muncii din
saptamâna anterioara
sedintei.

Cap.XIV. MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENTINERII
SANTIERULUI ÎN STARE DE CURATENIE SI ORDINE

· Îndepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolari sau din
procesul de lucru;
· Toate caile de acces în situatii de urgenta
trebuie sa
fie clar marcate si libere;

· Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa
fie blocate cu materiale
rezultate din demolare;
· Se vor stabili locuri de fumat în incinta santierului, ce va fi amenajat si semnalizat
corespunzator.
· Pentru deseurile rezultate din lucrare se va amenaja spatiu de depozitare pe
categorii în containere conforme pentru fiecare tip de deseu.
· La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conformi pentru
colectarea selectiva a deseurilor
Cap.XV. MODALITATI DE COLABORARE ÎNTRE ANTREPRENORI,
SUBANTREPRENORI SI LUCRATORI INDEPENDENTI PRIVIND SECURITATEA
SISANATATEA ÎN MUNCA


Atât antreprenorul, cât si subantreprenorii trebuie sa
întocmeasca
planuri proprii de
securitate sisanatate, care trebuie sa
contina
în mod obligatoriu :

· analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor
si a celorlalti participanti la procesul de munca
pe santier;
· evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de munca
folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea santierului;
· masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le executa
pe santier, inclusiv masuri de protectie colectivasimasuri
de protectie individuala.
La elaborarea planului propriu de securitate sisanatate subantreprenorul trebuie satina
seama
de informatiile furnizate de catre antreprenor si de prevederile planului de securitate sisanatate al
santierului.

Înainte de începerea lucrarilor pe santier de catre antreprenor / subantreprenor, planul propriu
de securitate sisanatate trebuie sa
fie consultat si avizat de catre supervizorul în materie de securitate
sisanatate pe durata realizarii lucrarii, medicul de medicina muncii si membrii comitetului de
securitate sisanatate sau de catre reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul
securitatii sisanatatii lucratorilor.

Planul propriu de securitate sisanatate trebuie sa
fie actualizat ori de câte ori este cazul.

Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate sisanatate trebuie sa
se afle în
permanenta
pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii
sanitari, membrii comitetului de securitate sisanatate în munca
sau de reprezentantii lucratorilor, cu
raspunderi specifice în domeniul securitatii sisanatatii lucratorilor.

Cap.XVI.CONCLUZII

Managerul de Proiect, precum si personalul de conducere si supraveghere al
Antreprenorului si Subantreprenorilor vor asigura supravegherea permanenta
a lucrarilor, în
vederea prevenirii tututor riscurilor posibile identificate, precum si a riscurilor potentiale
identificate pe parcursul executiei lucrarilor.

Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General, se va realiza evaluarea
riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca
folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de
organizarea santierului.

Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General se vor stabili masuri
pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le executa
pe santier, inclusiv masuri de protectie colectivasimasuri
de protectie individuala
si vor instala panouri de semnalizare a riscurilor.

Lucratorii vor fi informati asupra riscurilor simasurilor ce trebuie luate privind
securitatea sisanatatea lor pe santier.

Lucratorii tebuie sa
comunice imediat personalului de conducere si supraveghere al
Antreprenorului si Subantreprenorilor orice situatie de munca
despre care au motive
intemeiate sa
o considere un pericol pentru securitatea sisanatatea lucratorilor, precum si
orice deficienta
a sistemelor de protectie.


Lucratorii trebuie sa
îsi desfasoare activitatea, în conformitate cu pregatirea si
instruirea lor, precum si cu instructiunile primite din partea personalului de supraveghere al
Antreprenoruluiasi Subantreprenorilor, astfel încât sa
nu expuna
la pericol de accidentare
atât propria persoana
, cât si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale
în timpul procesului de munca.

Lucratorii trebuie sa
utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, mijloacele de transport si alte mijloace de productie.

Lucratorii trebuie sa
utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat.

Coordonatorul în materie de securitate sisanatate în munca
desemnat de beneficiar va
efectua vizite de control în amplasament de 4 ori luna si la schimbarea tehnologiilor sau
introducerea de noi tehnologii (inclusiv atunci cand se intentioneaza
a se utiliza echipamente
tehnice care nu au fost prevazute initial).

Toate constatarile, neconformitatile si recomandarile vor fi documentate în rapoarte
ale vizitelor de control.

În cazul constatarii de neconformitati, se vor efectua vizite de control suplimentare,
pentru a verifica modul de aplicare a remedierilor stabilite.

COORDONATOR ÎN MATERIE DE SECURITATE SISANATATE ÎN MUNCA
PE
DURATA REALIZARII PROIECTULUI
PFA ROMAN B.FLORIN



DOSARUL DE INTERVENTII
ULTERIOARE


A. LUCRARI MINIME DE INTERVENTII ULTERIOARE
1. Lucrari de urmarire în timp
a) Lucrari de masurare -cu ruleta
-aparatura
topografica
b)Lucrari deîntretinere
-Decolmatare -manuala;
-mecanizata;
-Distrugerea vegetatiei ierboase
-manual;
-mecanizat.

-Distrugerea vegetatiei rezultate din
operatiunea de distrugere:
-tranport manual si mecanizat;
-încarcare în auto;
-evacuare cu auto;
-Întretinerea gurii de evacuare dren
colector;
-Întretinerea camereii de captare;
c) Reparatii la zidul de sprijin din beton;
-Betonare fisuri


B.PREVEDERI SI INFORMATII ULTILE PENTRU
EFECTUAREA INTERVENTIILOR ULTERIOARE ÎN
CONDITII DE SECURITATE SISANATATE
( Solutiile vor fi date în momentul începerii lucrarilor în functie
de situatiile concrete, aplicabile momentului si sitautiei
respective)


Categories: