NSPM Instalatii frigorifice

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Conţinut
Art.l.    Normele specifice de protecţie a muncii pentru instalaţii frigorifice cuprind prevederi de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă.
1.2. Scop
Art.2.   Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediul de muncă).
1.3. Domeniu de  aplicare
Art.3.   Se aplică persoanelor juridice, precum şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în instalaţiile frigorifice.
1.4. Conexiunea cu alte acte normative
Art. 4.  (1) Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.
            (2) Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare lucrărilor din instalaţiile frigorifice se vor aplica prevederile normelor specifice din anexa 1.
Art.5.   La executarea lucrărilor din instalaliile frigorifice se vor respecta toate standardele în vigoare referitoare la calitatea şi tehnologia de execuţie, precum şi standardele de protecţie a muncii conexe.
1.5. Revizuirea normelor
Art. 6.  Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, ale unităţilor sau proceselor de muncă.

2. PREVEDERI COMUNE
2.1. Selecţia personalului in vederea incadrării şi repartizării pe locuri de muncă
Art.7.   Lucrările, conform art. 3, pot fi executate numai de persoane având vârsta peste 18 ani, care au calificarea necesară, cunosc procedeele de lucru, aparatura şi instalaţiile meseriei pe care o practică şi au fost instruite din punctul de vedere al protecţiei muncii.
Art.8.   Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectivă sau nu au împlinit 18 ani pot fi admise la lucru în condiţii normale ca ajutor, numai sub supravegherea directă a cadrelor calificate în aceste lucrări şi numai după însuşirea instructajului de protecţie a muncii.
Art.9.   Repartizarea salariaţilor la locurile de muncă se efectuează numai după:
-calificarea pe care o au pentru lucrările ce li se încredinţează;
-modul cum şi-au însuşit noţiunile corespunzătoare acestor lucrări;
-aptitudinea;
-experienţa;
-capacitatea fzică şi neuropsihică.
2.2. Controlul medical la angajare şi periodic
Art.10. Personalul poate fi încadrat numai după efectuarea examenului medical care să ateste că este apt pentru o astfel de muncă.
Art.11. Personalul va face un control medical periodic, în funcţie de specificul activităţii şi condiţiile în care aceasta se desfăsoară.
2.3. Instruirea personalului
Art.12. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul protecţiei muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale  de protectie a muncii în vigoare.
2.4. Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie
Art.13. Agenţii economici au obligalia să acorde gratuit echipamentul individual de protecţie, conform Normativului-cadru aprobat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995.
2.5. Protecţia împotriva electrocutării
Art.14. (1) La lucrările în instalaţii frigorifice, atunci când se lucrează cu instalaţii şi utilaje electrice, se vor respecta strict regulile cuprinse în Normele specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice şi Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuirea energiei electrice, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
            (2) În scopul prevenirii pericolului de electrocutare se vor executa zilnic, înainte de punerea sub tensiune, verificările înscrise în tabelul 1.

TABELUL 1
Verificările obligatorii zilnice pentru testarea eficientei protecţiei împotriva pericolului de electrocutare


Felul utilajelor si al echipamentelor


Utilajele fixe alimentate la o retea de joasa tensiune legata la pamant
Utilaje fixe alimentate de la
Echipamente electrice mobi
Echipamente electrice porta
Instalatii de ridicat si
Agregate complexe si inii
Nr crt
Denumirea verificării
(se execută zilnic de operator înainte de punerea sub tensiune)
Legare la nul . Prot. supl. prin legare la pamant
Prot. princ leg. la pamant. Prot. supl. disp. PACD
o retea de joasa tens. izolată fată de pământ
le
bile
transportat cu cale de rulare
ltehnologice
B.1
Verificarea vizuală a imposibilităţii atingerii pieselor sub tensiune
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.2
Verificarea vizuală a închiderii tuturor capacelor si a existentei la locul lor a tuturor apărătorilor si a gardurilor de protecţie ale instalaţiilor electrice
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.3
verificarea vizuală a integritătii carcaselor tuturor echipamentelor si elementelor electrice ale instalaţiei
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.4
verificarea vizuală a legăturilor vizibile de legare la pământ a tuturor echipamentelor, a construcţiei metalice si a căilor de rulare utilizate drept conductor de protecţie, precum si a gardurilor de protecţie
DA
DA
DA
DA
dupa caz
DA
dupa caz
DA
DA
B.5
Verificarea vizuală a ancorării cablurilor electrice si protejarea lor contra deteriorării
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B 6
Verificarea vizuală a interdictiei plasării cablurilor electrice pe sol sau pe alte suprafete pe care se circulă
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.7
Verificarea vizuală a integrităţii cablurilor electrice vizibile. Verificarea se face fără a atinge cablurile. Este strict interzisă atingerea cablurilor electrice
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.8
Operatorii care au obligatia de a purta echipament de protectie electroizolant trebuie să verifice vizual integritatea echipamentului (nu se sdmit crăpături, rosături, etc.) si valabilitatea utilizării lor din punctul de vedere al verificărilor periodice
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.9
Verificarea vizuală a distanţelor admise până la conductoarele electrice neizolate (linii de contact, linii electrice aeriene, etc.)
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.10
Verificarea inexistenţei receptoarelor electrice improvizate
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.11
Verificarea integrităţii cutiilor de comandă si a cablurilor de sustinere a acestora
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.12
Verificarea interdicţiei suspendării echipamentelor si a oricăror piese de cablurile electrice
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
B.13
Verificarea vizuală a izolaţiei clestelui portelectrod (la instalatiile electrice de sudură)






DA
dupa caz
B.14
Verificarea existentei si integritătii fisei cordonului de alimentere a echipamentelor electrice mobile şi portabile

DA
DA
DA
DA
dupa caz
DA
dupa caz
DA
dupa caz
B 15
Verificarea existentei cutiei de protectie pentru cleştele portelectrod
DA




DA

Defectiunile constatate vor fi aduse la cunostinţa electricianului de serviciu pentru a fi remediate

2.6. Aparatură de măsură şi control
Art.15. Este interzisă funcţionarea utilajelor, maşinilor, instalaţiilor etc. fără aparatele de măsură şi control cerute de procesul tehnologic şi de prevenirea accidentelor.
Art.16. Toate aparatele sau dispozitivele de măsură şi control trebuie să fie folosite numai în limita termenelor de verificare metrologică şi având sigiliul intact (fig. 1 ).
Art.17. Presiunea de lucru maximă admisibilă a utilajului pe care sunt montate va fi înscrisă pe cadranul manometrului cu o linie roşie, iar indicaţiile lor să fie vizibile (fig.2).
Art.18. Este interzisă utilizarea aparatelor de măsură şi control neverificate în termen sau defecte.
Art.19. În punctele de pericol, atât aparatele indicatoare, cât şi instalaţiile de reglare sau de automatizare, vor fi prevăzute cu sisteme de alarmare acustică, optică sau mixtă.
Art.20. Este interzisă orice modificare a reglării aparatelor de măsură şi control, ca şi blocarea cu orice mijloc a aparatelor de reglare şi siguranţă.
Art.21. Este strict interzisă orice fel de reparaţie sau intervenţie la aparatele de măsură şi control de către alte persoane decât de personalul de specialitate.
Art.22. Aparatele de măsură şi control vor fi însoţite de instrucţiuni de funcţionare, în vederea folosirii lor nepericuloase.

3. ACTIVITATEA DE CONSTRUCŢII - MONTAJ A INSTALAŢIILOR  FRIGORIFICE
3.1. Lucrări de construcţii - montaj
Art.23. Lucrările de construcţii-montaj ale instalaţiilor frigorifice vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi încadrate cu personal tehnic şi salariaţi calificaţi.
Art.24. Lucrările de construcţii - montaj ale instalaţiilor frigorifice se execută numai pe bază de documentaţii tehnice elaborate şi aprobate conform prevederilor legale în vigoare, precum şi cu prevederile prezentelor norme specifice de protecţie a muncii.
Art.25. Executantul lucrărilor de montaj a instalaţiilor frigorifice va sesiza proiectantului eventualele lipsuri şi abateri de la prezentele norme specifice de protecţie a muncii.
Art.26.             Sunt interzise substituiri sau modificări de dispozitive, materiale, armături, instalaţii etc. faţă de proiect, fără acordul prealabil al proiectantului.
Art.27. (1) Se interzice achiziţionarea de instalaţii frigorifice, compresoare frigorifice, recipienţi şi echipamente tehnice la care nu sunt realizate, de către constructor, măsurile tehnice de protecţie a muncii stabilite în prezentele norme (dispozitive de protecţie a muncii, apărători de protecţie, întrerupătoare etc.).
            (2) Persoanele juridice sau fizice au obligalia de a achiziţiona numai acele echipamente tehnice, instalaţii frigorifice, compresoare, separatoare, utilaje, maşini şi instalaţii etc. care sunt conforme cu prevederile Legii protecţiei muncii, care stabileşte că echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate şi folosite numai dacă îndeplinesc condiţiile de protecţie a muncii certificate de organele competente, potrivit legii.
            (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă achiziţionarea numai de echipamente tehnice, certificate din punctul de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către institutul abilitat în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi care vor avea aplicat marcajul certificat de securitate CS'97; CS'98.
            (4) La contractarea de echipamente (maşini, utilaje şi instalaţii etc.) din import se va prevedea în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele şi apărătorile de protecţie a muncii şi instrucţiunile în limba romănă, care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării privind conformitatea protecţiei muncii de către institutul abilitat în acest scop.
Art.28. La montajul instalaţiei frigorifice se va ţine seama de normativele, prescripţiile tehnice, standardele în vigoare, prezentele norme, precum şi Normele generale de protecţie a muncii.
Art.29. Lucrările de sudură se vor executa în conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
Art.30. Lucrările de construcţii-montaj executate în săli de maşini şi spaţii tehnice din centralele de frig existente, precum şi lucrările care intervin asupra instalaţiei frigorifice, se vor executa numai cu acordul prealabil şi sub supravegherea persoanei care are în atribuţiile de serviciu această sarcină.
Art.31.             Salariaţii care execută lucrări de construcţii-montaj în săli de maşini şi spaţii tehnice în funcţiune, vor fi instruiţi înainte de începerea activităţii, pentru a cunoaşte pericolele, precum şi măsurile ce trebuie luate în caz de scăpări de amoniac sau avarii.
Art.32.             Nu se vor utiliza pentru umplerea instalaţiei cu agent frigorific, pentru vacuumare sau pentru funcţionarea normală, decât utilaje frigorifice rodate, în conformitate cu instrucţiunile din cartea tehnică a utilajului.
Art.33. Operaţia de umplere iniţială cu agenţi frigorifici se va efectua cu respectarea normelor prezentate la subcapitolul 3.2.
Art.34. Probele de funcţionare urmăresc:
a) verificarea funcţionării mecanice corecte a utilajelor;
b) verificarea circulaţiei corecte a agentului frigorific, a agentului intermediar şi a aerului în instalaţie;
c) alimentarea corectă cu agent frigorific şi agent intermediar a tuturor consumatorilor de frig;
d) menţinerea etanşeităţii instalaţiei la oscilaţii de temperatură;
e) funcţionarea corespunzătoare a aparaturii de măsură şi control a parametrilor tehnologici, de prevenire şi avertizare a stărilor de pericol, precum şi a dispozitivelor de protecţie.
Art.35. Probele de funcţionalitate ale instalaţiilor frigorifice nu vor fi începute fără îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) să existe autorizaţiile tehnice ISCIR pentru recipientii sub presiune, procesele verbale de rodaj mecanic ale compresoarelor şi echipamentului frigorific utilizat, procesele-verbale ale probelor de presiune şi etanşeitate a instalaţiei;
b) să fie asigurate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în proiect;
c) realizarea şi funcţionarea ventilaţiei de avarie şi a iluminatului de siguranţă din afara centralei, la toate intrările;
d) executarea instalaţiei de protecţie prin legarea la nulul de protecţie şi la pământ a echipamentelor acţionate electric, conform Normelor specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice.
e) acoperirea cu capace a golurilor şi canalelor din pardoseala sălii de maşini;
f) existenţa cărţii tehnice şi altă documentaţie etc. în limba română;
g) procurarea şi amplasarea la ieşirile din sala de maşini a trusei de prim-ajutor, a setului de costume şi măşti cu autonomie, a aparatului de respiraţie artificială, a tărgii speciale de salvare, a rezervelor de măşti şi cu cagulă de diferite mărimi, cartuşe filtrante pentru amoniac.
Art.36. Probele de funcţionalitate se vor executa pe circuite sau părţi de circuite frigorifce. Ele se vor considera terminate numai după ce va fi probată întreaga instalaţie frigorifică.
Art.37. Probele de funcţionalitate vor fi consemnate în procese-verbale semnate de executant şi specialistul beneficiarului care a participat la executarea lor.

3.2. Umplerea instalaţiilor cu agenţi frigorifici
Art.38. Înainte de umplerea eu agent frigorific, instalaţiile frigorifice noi sunt supuse unor reparaţii sau revizii care au afectat etanşeitatea lor, vor fi supuse unor probe de presiune, astfel:
a) probele de presiune pentru recipienţii sub presiune se efectuează în conformitate cu prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare;
b) compresoarele, grupurile frigorifice şi celelalte utilaje frigorifice se probează conform prevederilor din cărţile tehnice;
c) celelalte elemente ale instalaţiei frigorifice se probează conform STAS 6987-82 - Instalaţii frigorifce. Prescriplii de siguranţă.
Art.39.             Operaţia de umplere iniţială cu agent frigorific se va efectua de către unitatea care a realizat montajul.
Art.40. Operaţiunile de umplere se execută de personal anume desemnat în scris de conducerea unităţii şi instruit corespunzător.
Art.41.             Se interzice efectuarea umplerii cu agent frigorific în timpul nopţii, între orele 18-7.
Art.42.             Umplerea cu agent frigorifc se va executa separat pe fiecare circuit (recipient, aparat, compresor etc.) bine stabilit.
Este interzis ca în circuitul de umplere să funcţioneze mai mult de un compresor.
Art.43. În timpul executării operaţiei de umplere a instalaţiei cu agent frigorific, manipulantul tuburilor şi mecanicii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie adecvat.
Art.44.             Accesul persoanelor străine in spaţiile unde sunt montate instalaţiile frigorifce va fi interzis.
Art.45. La umplerea aparatelor cu agent frigorific în stare lichidă este interzisă depăşirea încărcăturii maxime admise.
Art.46.             Se interzice folosirea racordurilor de cauciuc (cu excepţia celor rezistente la presiune, deci cu inserţie metalică) între colectorul staţiei de încărcare şi butelii sau cisterne. La umplerea cu amoniac racordarea buteliilor sau a cisternelor se face prin ţeavă de oţel fără sudură.
Art. 47.            Umplerea instalaţiei direct din cisterna de cale ferată se face numai pentru instalaţii mari.
Vagonul cisternă va fi blocat pe linie prin frânare şi saboţi de linie montaţi la ambele capete ale vagonului.
Art.48. Umplerea instalaţiei din cisterna auto se face după frânarea şi blocarea cu saboţi de lemn la roţile din faţă şi din spate (fig. 3).
Art.49. Pe conducta de legătură de la cisternă la staţia de umplere va fi prevăzut un robinet de închidere suplimentar.
Legăturile se vor face cu flanşă sau racord olandez. Se interzice umplerea fără funcţionarea unui manometru la staţia de umplere.
Art.50.             După golirea cisternei de lichid se vor aspira vaporii de agent frigorific rămaşi în aceasta.
Art.51. În cazul unui accident în timpul operaţiei de umplere (incendiu, spargeri de conducte sau aparate etc.) se va întrerupe umplerea.
In caz de incendiu cisterna va fi urgent îndepărtată din zonă, va fi chemată echipa de pompieri şi se va uda activ şi continuu cistema cu apă.
Art.52.             Buteliile din care se face umplerea instalaţiei trebuie să fie plasate în afara sălii masinilor.
Art.53. Înainte de racordare la staţia de umplere se va verifica fiecare tub, pentru a nu conţine o altă substanţă (se vor folosi indicatori chimici speciali).
Art.54. Nu este permisă deschiderea forţată, prin lovire, a robinetului buteliei. În caz că se constată dificultăţi la deschidere, butelia va fi restituită furnizorului.
Art.55. Nu este permisă deşurubarea capacului de sigurantă prin lovire sau repararea filetului acestuia.
Art.56. Înaintea racordării la instalaţie, buteliile se  aşază pe capre construite, la un unghi faţă de orizontală de 30°, cu o bună stabilitate şi cu racordul de iesire al robinetului orientat lateral.
Art.57. Verificarea golirii buteliei se constată prin brumarea părţii celei mai de jos a buteliei, sub robinet, şi când conducta de racordare a început să brumeze.
Art.58.             Cântărirea buteliei înainte şi după golire este obligatorie, pentru a cunoaşte cantitatea de agent frigorific introdusă.
Art.59.             După golire se închide întâi robinetul buteliei, iar după aceea al staţiei; deconectarea buteliei de racord se va face lent si cu atentie.
Art.60. Este interzisă încălzirea buteliilor, cisternelor etc. în timpul umplerii instalaţiei cu agent frigorific.
Art.61. În timpul umplerii unei instalaţii de răcire indirectă trebuie asigurată circulaţia în vaporizatoarele multitubulare, precum şi în bazinele deschise, iar temperatura în agentul intermediar nu trebuie să scadă sub cea pentru care a fost preparată.
Art. 62.            Felul şi concentraţia agenţilor intermediari utilizaţi în instalaţiile frigorifice cu răcire indirectă se stabilesc prin proiect.
Art.63. Soluţiile de agent frigorific intermediar vor fi subeutectice. Felul şi concentraţia soluţiei vor fi astfel alese încât temperatura de ingheţare să fie cu minimum 10°C mai joasă decât temperatura de vaporizare la care lucrează instalaţia figorifică.
Art.64. Prepararea saramurilor de CaCl2 şi NaCl se face fie în bazine speciale de dizolvare, fie în vase adecvate, unde să se facă decantarea impurităţilor în suspensie.
Art.65.             Soluţiile de alcooli şi glicoli, neavând impurităţi, se pot prepara direct în bazinele de răcire. Art.66.            Înainte de introducerea în instalaţie, soluţiile de săruri şi glicoli trebuie verificate în privinţa concentraţiei şi pH- ului, conform STAS.
Art. 67.            Salariaţii care execută prepararea, neutralizarea şi pasivarea soluţiilor vor purta echipamentul individual de protecţie adecvat.
La adăugarea bicromatului de potasiu în saramuri, prepararea se va face strict în ordinea  urm ătoare:
- dizolvarea bicromatului în apă caldă;
- introducerea soluţiei în saramură.
Se interzice utilizarea saramurilor fără  asigurarea unei neutralizări şi pasivizări.

4. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ÎNTREŢINERE A INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE
4.1. Generalităţi
Art.68. Accesul în sala de maşini cu mai mult de 500 kg amoniac se va face prin cel puţin două usi exterioare.
Uşile sălii de maşini trebuie să se deschidă în afară şi să fie plasate la o distanţă maxim posibilă între ele.
Uşile de acces nu vor fi închise cu cheia în timpul funcţionării instalaţiei frigorifice.
Art.69. Pentru exploatarea fără pericol a instalaţiilor frigorifice, vor fi respectate prevederile STAS 6987-82 - Instalaţii frigorifice. Prescripţii de siguranţă, prescripţiile tehnice şi normele de protecţie a muncii în vigoare.
Art.70. Persoanele juridice şi persoanele fizice detinătoare de instalaţii frigorifice sunt obligate să întocmească instrucţiuni de exploatare şi întreţinere, pe baza cărora se vor stabili ciclurile de funcţionare, reparaţii, opriri, după specificul instalaţiei, precum şi verifcările care trebuie efectuate de unitatea cu personal tehnic de specialitate.
Art.71. Operaţiile de montaj iniţial a maşinilor şi aparatelor se efectuează exclusiv de către personalul unităţii specializate.
Operaţiile de punere în funcţiune (probarea, prima umplere şi prima pornire) se efectuează de aceeaşi unitate, în prezenţa delegaţilor beneficiarului.
Art.72. Nu sunt permise modificări în amplasarea utilajelor şi aparatelor fără avizul proiectantului.
Art.73. În fiecare sală de maşini va exista un jurnal de funcţionare a instalaţiei frigorifice întocmit de fiecare unitate, care va fi menţinut la zi. Jurnalul de funcţionare va fi numerotat, parafat de conducerea unităţii şi sigilat.
Art.74.             Este obligatorie aerisirea permanentă a sălilor de maşini, în vederea reducerii concentraţiei noxelor sub limitele admise de norme.
În acest scop, se va asigura funcţionarea normală a instalaţiei de ventilaţie permanentă şi ventilaţia de avarie prevăzute obligatoriu în proiect. Ventilaţia de avarie va fi pusă în funcţiune numai în caz de nevoie. Întrerupătoarele pentru pornirea manuală se vor monta în exterior la toate usile de acces (fig. 4).
Art.75. Instalaţia de ventilare, de avarie şi instalaţia de iluminat de siguranţă vor fi controlate săptămânal de persoana responsabilă de exploatarea lor, cu inserarea defectelor observate şi a măsurilor luate, în jurnalul sălii de maşini (fig. 5).
Art.76. Este interzisă exploatarea instalaţiilor frigorifice fără supape de siguranţă sau cu supape de siguranţă defecte. Verificarea funcţionării supapei de siguranţă, prin acţionarea manuală a dispozitivului de declanşare forţată, va fi executată cel puţin o dată la trei luni. Ea va fi efectuată de către şeful formaţiei de lucru împreună cu reprezentantul ISCIR al unităţii şi cu consemnarea ei în jurnalul de funcţionare a instalaţiei.
Art.77. Este interzisă funcţionarea compresoarelor frigorifice fără presostate de înaltă presiune (la toate treptele de compresie), utilizate pentru a împiedica creşterea peste o anumită valoare reglată a presiunii în instalaţie în timpul funcţionării acesteia. În cazul antrenării compresorului printr-un electromotor, presostatul va întrerupe alimentarea cu curent electric a electromotorlui.
Art.78. În sistemele cu amoniac se permite utilizarea numai a manometrelor (manovacuumetre) pe care se află inscripţia PENTRU AMONIAC sau NH3 (fig. 6).
Art.79. Detectarea scăpărilor de agent frigorific se va face cu indicatori chimici speciali sau cu detectori specifici.
Este interzisă detectarea scăpărilor de amoniac cu sulf aprins.
Art.80.             Intervenţia pentru remedieri de orice fel se va executa numai de salariaţi instruiţi.
Art.81.             Unităţile care deţin instalaţii frigorifice cu amoniac vor elabora planuri de evacuare pentru cazuri de avarie, pe ipoteze, în raport de direcţia vântului.
Art.82.             Planurile de evacuare vor fi aprobate de conducerea unităţii şi afişate la locuri vizibile şi în număr suficient, astfel încât întreg personalul să ia cunoştinţă de ele.
Art.83. Periodic, cel puţin o dată la trei luni, se vor face exerciţii de alarmă falsă şi evacuare generală sau pe secţii, evidenţiindu-se în jurnalul de funcţionare a centralei de frig data şi ora acţiunii, pe ipoteze de acţionare.
Art.84. În caz de avarie în sala de maşini şi spaţii tehnice se va proceda astfel (fig. 7):
a) se opreşte funcţionarea instalaţiei prin acţionarea butonului de avarie de la uşa cea mai apropiată;
b) dacă avaria s-a produs într-un spaţiu tehnic se porneşte şi instalaţia de avarie a spaţiului tehnic;
c) mecanicii de exploatare se echipează cu mască de gaze sau cu costum şi aparat de respiraţie autonom. Se verifică dacă sunt salariati în zona afectată şi se procedează la evacuarea lor în exterior;
d) se iau măsuri de izolare a părţii avariate pe cât posibil prin acţionarea unor robinete depărtate de locul avariei. Se aduce în poziţia OPRIT instalaţia frigorifică (fig. 8);
e) se elimină amoniacul din partea avariată, se izolează, se vacuumează şi se pune în legătură cu atmosfera. Se face o verificare generală a întregii instalaţii pentru a se depista şi izola toate părţile afectate de avarie;
f) la restabilirea unei atmosfere normale se repune în funcţiune instalaţia neafectată;
g) în paralel, conducerea unităţii va lua măsuri pentru acordarea de prim ajutor şi de trimitere la unitatea sanitară cea mai apropiată a salariaţilor afectaţi de avarie, precum şi de evitare a degradării produselor ca urmare a scoaterii din funcţiune a unor spaţii răcite.
Art.85. În caz de avarie în spaţii tehnologice şi spaţii răcite, salariaţii din zonă, instruiţi în acest scop,  vor proceda astfel (fig. 9):
a) pornesc instalaţia de avarie de la butonul cel mai apropiat şi apasă pe butonul de alarmă pentru  avarie
b) se echipează cu masca de gaze;
c) procedează la evacuarea salariaţilor din zonă indiferent dacă sunt sau nu afectate de avarie;
d) trimit un salariat să anunţe avaria la sala de masini.
Art.86. La semnalizarea sau anuntarea avariei mecanicii de exploatare procedează astfel:
a) opresc funcţionarea instalaţiei din sala de maşini prin acţionarea instalaţiei de avarie;
b) un mecanic opreşte instalaţia;
c) celălalt mecanic, echipat cu mască, se deplasează la locul avariei şi intervine dacă este cazul pentru evacuarea persoanelor afectate de avarie;
d) determină în ce constă avaria şi iau măsuri de izolare a părtii avariate;
e) elimină amoniacul din partea avariată, izolează, vacuumează şi pun în legătură cu atmosfera;
f) repun în funcţiune instalalia neafectată;
g) în paralel, se va proceda conform art. 84 - g.
Art.87. La efectuarea operaţiei de predare-preluare a schimbului se va respecta:
a) predarea instalaţiei în condiţii normale de funcţionare;
b) sesizarea schimbului următor asupra defecţiunilor care au avut loc în instalaţie şi a căror reparare urmează a fi continuată în schimbul următor;
c) predarea utilajelor şi instalaţiei în stare de curăţenie. De asemenea, îndepărtarea tuturor materialelor, pieselor etc. ce au rezultat în activitatea din schimbul respectiv şi nu sunt necesare în schimbul următor;
d) predarea instalaţiei cu toate elementele de tehnica protecţiei în stare de utilizare, cunoscând faptul că nu este permisă exploatarea instalaţiei respective fără aceste elemente;
e) sesizarea schimbului următor asupra fenomenelor noi care au apărut în schimbul respectiv, în vederea luării măsurilor ce se impun;
f) informarea noului schimb despre consumatorii ce urmează a fi puşi în funcţiune, conform dispoziţiilor înscrise în jurnalul de funcţionare a instalaţiei.
Art.88. Toate observaţiile în urma predării preluării schimbului se consemnează în jurnalul de funcţionare, semnându-se de predător, respectiv de preluator.
Art.89. Se interzice funcţionarea instalaţiei frigorifce fără a asigura etanşeitatea tablourilor electrice (dacă acestea se află în interiorul sau în imediata vecinătate a sălii de maşini).
Art.90. Nu se vor face intervenţii la tabloul electric sau instalaţia electrică fără certitudinea că în apropiere nu au avut loc scăpări de agent frigorific, în special la folosirea amoniacului
Art.91. Sala de maşini va fi iluminată în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii.
Art.92.             Se interzice punerea în funcţiune a instalaţiei frigorifice la care organele exterioare în mişcare nu sunt protejate cu apărători de protecţie.

4.2. Exploatare şi intreţinere
4.2.1. Săli de maşini şi aparate frigorifice
Art.93.             Activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor frigorifice se execută numai de către personal calificat şi instruit în acest scop.
Art.94.             Salariaţii care exploatează şi întreţin instalaţiile frigorifice trebuie să cunoască funcţionalitatea lor pentru a asigura siguranţă în exploatare.
Art.95.             Unităţile deţinătoare de instalaţii frigorifice vor asigura, pe fiecare schimb, personal de exploatare şi întreţinere suficient, pentru supravegherea şi efectuarea manevrelor şi intervenţiilor, evitându-se producerea de accidente de muncă.
Se vor aplica următoarele măsuri:
a) instalaţia frigorifică care conţine amoniac va fi supravegheată permanent chiar dacă nu funcţionează (fig. 10);
b) când instalaţia este în stare de funcţionare, sala de maşini va fi supravegheată permanent de cel puţin un salariat calificat, iar operaţiunile de exploatare şi întreţinere ale instalaţiei  amplasate în alte spaţii vor fi efectuate de un alt salariat.
Art. 96.            În sala de maşini se vor afişa la loc vizibil schemele circuitelor frigorifice, conductelor, amplasarea utilajelor şi legăturile între ele, cu indicarea ventilelor de manevrare pentru pornire-oprire şi pentru caz de avarie. De asemenea, se vor afişa instrucţiunile de funcţionare, întreţinere, reparare şi verificare a defecţiunilor care pot apărea şi măsurile de remediere, de protecţie a muncii şi de prim-ajutor medical.
Art.97. În sala de maşini şi spaţiile tehnice este permis accesul exclusiv al persoanelor care se ocupă cu exploatarea instalaţiei sau al celor care sunt îndreptăţite să controleze personalul de exploatare.
În acest sens, pe toate uşile de acces se va inscripţiona interdicţia INTERZIS INTRAREA PERSOANELOR STRĂINE, LOC DE MUNCĂ CU GRAD RIDICAT DE PERICOL IN EXPLOATARE.
Art.98. Fumatul în sala de maşini şi spaţii tehnice este interzis.
Este interzisă folosirea unor surse cu flacără deschisă (sudură, tăierea cu flacără şi lipirea metalelor, fumatul etc.) în sala de maşini şi spaţii tehnice, cu excepţia acelora pentru care s-a oblinut permis de lucru cu foc (fig. 11).
Art.99. Sala de maşini va fi dotată cu echipamentul necesar, specific activităţii, şi anume:
a) măşti de gaze cu cartuşe filtrante cu bandă verde pentru amoniac a căror durată de folosire nu este expirată, cu mărimea I, II sau III în numărul necesar frigotehniştilor şi care se vor purta permanent în bandulieră (fig. 12);
b) unul sau mai multe aparate de respirat în medii toxice, cu autonomie de 30-60 minute si una-două butelii de oxigen de rezervă;
c) un aparat de respirat în medii toxice pentru părăsirea zonei sau rămânerea în zonă prin cuplare la o staţie fxă sau mobilă;
d) aparat de respirat izolant autonom cu aer comprimat pentru activităţi de lungă durată;
e) costum antichimic confectionat din pânză cauciucată cu mască tip cagulă cu cartuş filtrant de 60' autonomie
f) costum de intervenţii adaptat la aparatul izolant autonom cu butelii. Costumul este confecţionat din pânză cauciucată cu vizor policarbonat;
g) mască cu aducţiune liberă a aerului curat din afară, cu centură de salvare şi cu o frânghie de 16 mm diametru.
Art.100.           Toate echipamentele şi materialele, cu excepţia celor de la art. 101-a (fig. 13) se vor păstra în cutii de lemn cu geam din sticlă, sub cheie, montate la exterior, pe perete, în apropierea uşii de intrare, cu excepţia aparatelor cu autonomie ce se vor păstra în camere special amenajate, în apropierea intrării în sala de maşini.
Art.101.           În sala de maşini, spaţiile tehnice, pe scările şi platformele de acces se va menţine curăţenie. Petele de ulei de pe pardoseală se vor îndepărta spălând apoi locul cu mijloace adecvate (detergenţi) pentru a evita accidentele prin alunecare.
Este interzisă folosirea în acest scop a benzinei sau a altui solvent inflamabil.
Art.102.           În sala de maşini şi spaţii tehnice este interzisă depozitarea oricăror materiale sau substanţe toxice sau inflamabile.
Uneltele, sculele şi dispozitivele vor fi păstrate în locuri special amenajate.
Art.103.           Nu vor fi puse în funcţiune utilaje, aparate sau părţi ale instalaţiei frigorifice care sunt defecte sau la care lipsesc aparatele de măsură şi control sau aparatura de protecţie şi semnalizare.
Art.104.           În timpul funcţionării instalaţiei frigorifice, personalul de întreţinere şi exploatare are obligaţia să menţină parametri termici şi de presiune în limitele prevăzute de proiect şi cărţile tehnice.
Art.105.           În spaţiile in care s-au produs scurgeri de amoniac este interzisă executarea intervenţiilor fără purtarea echipamentului individual de protecţie corespunzător conform Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.
Art.106.           Înainte de a efectua intervenţia în caz de avarie se va porni din afară ventilaţia de avarie, se va întrerupe alimentaţia electrică, se va porni iluminatul de siguranţă şi apoi cel puţin doi salariaţi echipaţi corespunzător vor intra în spaţiul afectat. Se vor respecta prevederile art. 84-g şi 85-d din prezentele norme.
Art.107.           În sala de maşini temperatura indicată de termometru va fi menţinută la minimum 15°C. Nu este permisă încălzirea cu surse deschise de foc (sobe, rezistenţe electrice etc.).
Art.108.           În cazul apariţiei unei defecţiuni la istalaţia frigorifcă în funcţiune, personalul de itreţinere şi exploatare este obligat să ia măsuri imediate de remediere sau să scoată din funcţiune partea de instalaţie defectă.
Art.109.           În cazul scoaterii din funcţiune sau izolării unui utilaj, aparat sau părţi de instalaţie, armăturile de legătură vor fi prevăzute cu plăci avertizoare. Aceeaşi măsură se va aplica şi pentru racordul electric sau al altei instalaţii (fig. 14).
Art.110.           Toate organele exterioare în mişcare (curele, roţi dinţate, cuplaje, arbori etc.) trebuie să fie protejate de apărători de protecţie complete. Accesul la organele mobile este permis numai după oprirea completă şi luarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentelor (fig. 15).
Art.111.           La efectuarea diferitelor operaţii de întreţinere a instalaţiei frigorifice, decongelări, dezincrustări este interzisă aplicarea de lovituri asupra părţilor de instalaţie aflate sub presiune.
Art.112.           Curăţarea pietrei de pe aparate se va face numai după golirea lor de agent frigorific, de către personalul special instruit.
Art.113.           După operaţia de dezincrustare, repunerea în funcţiune se va face numai după efectuarea probei de etanşeitate cu aer.
Art.114.           Sunt obligatorii verificările periodice stabilite în proiect, cartea tehnică şi în prezentele norme.
Art.115.           La controlul interior al compresoarelor sau al altor aparate se vor folosi pentru iluminare numai lămpi portative sau lămpi cu baterie, dotate cu sisteme de protecţie împotriva loviturilor (fig. 16).
Art.116.           Spălarea compresoarelor, utilajelor sau părţilor instalaţiei se va face numai după oprirea acestora şi se va folosi petrol lampant şi motorină, după care se va spăla cu ulei şi se va usca cu bumbac. Este interzisă folosirea benzinei sau a altor produse volatile şi inflamabile pentru curăţarea compresorului.
Art.117.           Verificarea şi probarea compresorului după reparaţie (ca şi după montare) trebuie să se facă în conformitate cu instrucţiunile uzinei producătoare.
Art.118.           Este interzisă strângerea şuruburilor la flanşe şi capace când instalaţia este sub presiune (fig. 17).
Art.119.           Se interzice strângerea şuruburilor cu prelungitor de cheie (fig. 18).
Art.120.           Se interzice închiderea robinetelor cu cheie de ventil.
Art.121.           Înlocuirea de aparate de măsură şi control şi aparate de protecţie, racordate la instalaţie printr-un robinet, se execută cu mască şi mănuşi de protecţie.
Art.122.           În timpul funcţiionării instalaţiei frigorifice, se va evita apariţia vaporilor umezi ai lichidului în compresor.
Se va urmări ca brumarea să nu depăşească porţiunea colectorului de aspiraţie.
Art.123.           Nu este permisă repornirea compresorului după constatarea înecării acestuia cu lichid, fără a lua măsuri de evacuare a lichidului prin vacuumare cu ajutorul altor compresoare montate în paralel.
Art.124.           În timpul funcţionării instalaţiei se interzice ca presiunea relativă la refulare să fie mai mare de 16 bari. La depăşirea acestei valori se vor înlătura cauzele şi, la nevoie, se face chiar oprirea unor compresoare.
Art.125.           Este interzisă efectuarea oricăror intervenţii atât timp cât interiorul compresorului se află sub presiune.
Se va proceda în prealabil la golirea completă de agent frigorifc şi punerea în legătură cu atmosfera pe toată durata controlului.
Art.126.           Amoniacul rămas în compresor după vacuumare se va evacua numai după readucerea compresorului la o presiune depăşind pe cea atmosferică.

4.2.2. Compresoare frigorifice
Art.127.           Compresoarele frigorifice se pun în funcţiune numai dacă au asigurată totalitatea aparaturii de măsură, control şi siguranţă cu care sunt prevăzute.
Art.128.           Rodajul compresoarelor se execută în conformitate cu instrucţiunile tehnice ale furnizorului, numai după îndepărtarea din sala de maşini a materialelor sau deşeurilor care prin natura lor sunt surse de praf (ciment, nisip, moloz etc.) şi numai după o prealabilă curăţenie. În timpul efectuării rodajului nu se admite executarea lucrărilor care constituie surse de praf. Înainte de începerea operaţiei de rodaj se va executa verificarea stării tehnice, de curăţenie şi de ungere a compresorului.
Art.129.           După efectuarea rodajului se va face curăţarea compresorului şi umplerea lui cu ulei proaspăt.
Art.130.           Personalul de exploatare va verifica existenţa obligatorie, în stare de funcţionare, a termometrelor şi a manometrelor la părţile de aspiraţie şi refulare, precum si pe circuitul uleiului; ampermetre, la tabloul de comandă din sala maşinilor, supape de  siguranţă între refulare şi aspiraţie.
Art.131.           În timpul funcţionării compresoarelor şi grupurilor frigorifice, personalul de întreţinere şi exploatare va urmări:
a) zgomotul şi starea de vibraţie a compresoarelor sau grupurilor frigorifice;
b) funcţionarea curelelor de antrenare
c) nivelul uleiului în carter;
d) presiunea şi temperatura de refulare;
e) presiunea şi temperatura intermediară la compresoarele în două trepte de comprimare;
f) temperatura şi presiunea de aspiraţie;
g) circulaţia şi temperatura apei de răcire la fiecare cilindru în parte;
h) brumajul cilindrilor;
j) încălzirea cilindrilor şi a lagărelor;
k) modul de funcţionare a injecţiei suplimentare.
Art.132.           Se interzice repunerea în funcţiune a compresoarelor dacă a fost depăşit termenul de revizie sau dacă aparatele din dotarea obligatorie sunt lipsă ori termenul de garanţie sau verificare a fost depăşit.
Art.133.           Fiecare punere în funcţiune trebuie precedată de verificarea motivului pentru care a avut loc oprirea anterioară (consemnat în jurnalul de bord tipizat) şi se verifică înainte de pornire dacă au fost remediate defecţiunile constatate.
Art.134.           Punerea în funcţiune este permisă dacă montarea apărătorilor de protecţie la curelele de antrenare şi cuplaje este corectă, dacă existenţa şi starea aparatelor de măsură şi control şi a sistemelor de siguranţă şi reglaj din instalaţie sunt perfecte.
Art.135.           Montarea şi funcţionarea supapelor de siguranţă se va face numai în poziţie verticală. Supapele de siguranţă trebuie verificate periodic (fig. 19).
Art.136.           Dacă nu este prevăzut un sistem electric sau mecanic special de împiedicare a punerii în funcţiune când robinetul - pe partea de refulare - este închis, se va prevedea o placă având inscripţia ROBINET ÎNCHIS.
Art.137.           În pauzele de funcţionare a instalatiei frigorifice, pe timp de iarnă, şi în condiţiile îngheţării apei, cămăşile de răcire ale cilindrilor şi capacelor condensatorilor de tip închis vor fi golite de apă, în scopul prevenirii avariilor prin îngheţ.
Art.138.           Accesul la organele în mişcare este permis numai după oprirea completă din funcţiune a acestora şi luarea măsurilor contra pornirii de către persoane străine.
Art.139.           Pentru evitarea avariilor şi eşapărilor de amoniac, la pornirea compresorului cu funcţionare într-o singură treaptă, cu excepţia cazului unei funcţionări complet automate, se va respecta ordinea următoare:
a) se controlează jurnalul de funcţionare în care au fost consemnate cauzele opririi şi se verifică executarea remedierilor;
b) se verifică nivelul uleiului în carterul maşinii;
c) se verifică dacă reostatul de pornire al electromotorului este în poziţia zero (sau dacă automatul de pornire este în poziţia închis);
d) se deschid robinetele de alimentare cu apă de răcire pentru cămăşile cilindrilor (dacă este cazul);
e) se deschid robinetele de alimentare cu apă a condensatorului (în cazul răcirii cu apă) verificându-se corecta alimentare, la fel la subrăcitorul de lichide
f) se deschid complet robinetele pe partea de refulare a agentului frigorific;
g) se deschid toate ventilele pe partea de lichid între condensator şi dispozitivul de reglaj;
h) înainte de pornirea compresorului se va deschide robinetul de scurtcircuitare dintre colectoarele de refulare şi aspiraţie (by-pass) pentru a micşora sarcina maşinii;
i) se porneşte electromotorul şi se manevrează încet reostatul (în cazul maşinilor prevăzute cu acest sistem); la compresoarele cu întrerupător se va face mai întâi comutarea în stea, apoi, după atingerea turaţiei de regim, se trece la comutarea în triunghi;
j) se aşteaptă putin ca maşina să intre în turaţie de regim, se închide robinetul de by-pass, apoi se deschide treptat şi cu atenţie ventilul de pe conducta de aspiraţie, privind acul manometrului de aspiraţie, care indică presiunea de intrare a vaporilor. În cazul când pătrund în compresor vapori umezi, presiunea indicată în manometrul de aspiraţie creşte brusc, iar cilindrii compresorului se răcesc până la brumare. Se va reduce deschiderea ventilului de aspiraţie, urmărindu-se totodată ca amperajul indicat la compresorul respectiv să nu depăşească valoarea maximă admisă pentru electromotorul de antrenare;
k) în cazul in care se produc lovituri în interiorul cilindrului, se va închide imediat ventilul de aspiraţie; dacă loviturile nu încetează imediat, făcând periculoasă funcţionarea compresorului în continuare, se va lua măsura scoaterii imediate de sub tensiune a electromotorului de antrenare;
l) se va deschide ventilul de reglaj care permite alimentarea receptorului (răcitor, serpentine, separator de lichid sau separator-acumulator) numai după intrarea compresorului în regim normal, după ce s-a verificat că maşina nu funcţionează în regim umed şi că nivelurile de lichid din receptori sunt normale.
Art.140.           La oprirea compresorului operaţiile se fac în ordinea următoare: închiderea alimentării cu lichid, închiderea ventilului pe conducta (colectoare) de aspiraţie, oprirea motorului, a ventilului pe conducta (colectoare) de refulare şi oprirea alimentării cu apă.
Art.141.           La pornirea manuală a compresoarelor cu două trepte de comprimare, în afara asigurării succesiunii normale a principalelor operaţii, se vor lua următoarele măsuri speciale:
a) nu se permite nici o operaţie de punere în funcţiune decât după verificarea deschiderii tuturor robinetelor pe partea de aspiraţie şi refulare a fiecărei trepte, inclusiv a celor două ventile de la butelia intermediară, şi a ventilului de alimentare cu lichid de la butelie, dar cu excepţia ventilelor de la aspiraţia fiecărui compresor sau treaptă (fig. 20);
b) se interzice la pornire deschiderea ventilului de aspiraţie la treapta sau compresorul de joasă presiune, înainte de funcţionarea normală a  părţii de înaltă presiune;
c) la deschiderea robinetului de aspiraţie de la joasă presiune şi apoi în cursul exploatării se va supraveghea cu grijă, permanent, ca presiunea din  butelia intermediară să nu varieze decât în acelasi sens cu cea de la aspiraţia joasei presiuni;
d) la orice creştere rapidă a presiunii din butelia intermediară se vor lua măsuri succesive -după caz- de micşorare a alimentării vaporizatoarelor (consumatorilor) cu lichid, de verificare a funcţionării corecte a treptei sau compresorului de înaltă  presiune şi chiar de oprire la o creştere periculoasă a presiunii;
e) se va evita regimul de funcţionare umedă a compresorului sau treapta de înaltă presiune, prin micşorarea sau închiderea alimentării cu lichid a buteliei intermediare;
f) nu este permisă introducerea în sarcină a vaporizatoarelor (alimentarea lor cu lichid) decât după respectarea alin. a-e.
Art.142. Scoaterea din sarcină a compresoarelor (treptelor) şi oprirea este admisă numai în ordinea următoarelor operaţii:
a) oprirea alimentării cu lichid a serpentinei buteliei şi vaporizatorului (consumatorilor);
b) scăderea nivelului de lichid la butelie si vaporizator;
c) închiderea aspiraţiei la joasă presiune;
d) vacuumarea uşoară a compresorului;
e) închiderea aspiraţiei la înaltă presiune;
f) oprirea compresorului (compresoarelor);
g) închiderea ventilelor de refulare.
Art.143.           În timpul funcţionării se va evita categoric aspiraţia vaporilor umezi ai lichidului în compresor, luănd măsura de a acţiona rapid închiderea ventilului de aspiraţie şi a ventilului de alimentare cu lichid din faţa dispozitivului de reglaj.
Art.144.           Este obligatoriu să se urmărească, ca indice de funcţionare normală, ca brumarea să nu depăşească porţiunea colectorului de aspiraţie; temperatura presetupei să rămână sub 60°C, iar temperatura apei de ieşire de la răcirea cilindrilor să fie în limitele 35 ­40°C.
Art.145.           Se interzice repornirea compresorului după constatarea înnecării acestuia cu lichid, fără a lua măsuri de evacuare a lichidului prin vacuumarea prin alte compresoare montate în paralel.
Art.146.           În timpul exploatării se va urmări ca scăpările de agent frigorific pe la presetupe, flanşe etc. să fie eliminate ori foarte reduse. În cazul amoniacului se va folosi hârtia indicatoare cu fenolftaleină.
Art.147.           După reparaţiile şi oprirea impusă a compresorului, schimbul de serviciu poate să execute pornirea acestuia, numai cu avizul mecanicului instalaţiei frigorifice, care trebuie personal să confirme că pornirea compresorului este posibilă şi nu prezintă pericol.
Art.148.           În timpul funcţionării compresorului se interzice orice închidere de ventile pe partea de refulare între compresor şi condensator.
Art.149.           Pe compresoarele şi pompele care lucrează în regim automat trebuie să fie atârnate la loc vizibil tăbliţe cu: Atenţie, porneşte automat!
Art.150.           La instalaţiile frigorifice neautomatizate, conectarea pe circuitul compresorului a unei noi sarcini termice (cameră frigorifică după reparaţii sau dezgheţarea bateriilor) trebuie să se micşoreze temporar secţiunea de trecere a ventilului de aspiraţie.
Art.151.           Este interzisă efectuarea oricăror lucrări de reparaţii atât timp cât interiorul compresorului se află sub presiune.
Art.152.           În scopul efectuării controlului interior al compresorului, curăţării sau reparaţiilor în condiţii de securitate deplină, se va proceda în prealabil la golirea completă de agent frigorifc (lichid sau gazos). Art.153.             Amoniacul rămas în compresor după vacuumare se va evacua numai după reducerea compresorului la presiuni depăşind pe cea atmosferică. Se va folosi un tub de cauciuc cu un capăt fixat la robinetul special al cilindrului compresorului, iar celălalt capăt la o gură de canal, în care va curge un debit important de apă.
Art.154.           Se interzice purjarea amoniacului direct în apă, pentru a împiedica astfel pătrunderea apei în compresor ca urmare a afinităţii sale faţă de amoniac. Anterior acestei operaţii, mecanicul se va asigura ca presiunea în cilindru să fie mai înaltă decât cea atmosferică. Legătura cu atmosfera se va asigura în mod continuu.
Art.155.           Se interzice utilizarea oricăror surse de căldură pentru încălzirea carterului sau cilindrilor, în scopul accelerării golirii.
Art.156.           Se vor preveni pornirile accidentale ale compresorului prin scoaterea siguranţelor de la tablou şi afişarea plăcii NU CUPLAŢI - SE LUCREAZĂ, la heblul din tabloul electric.
Art.157.           Înainte de începerea activităţii de demontare a compresorului se vor lua măsuri de prevenire a accidentelor ce pot surveni ca urmare a existenţei în continuare a agentului frigorific în maşină (fig. 21):
a) asigurarea la îndemână a echipamentului individual de protecţie;
b) verificarea instalaţiei de ventilaţie;
c) degajarea locului de muncă pentru a se asigura o evacuare uşoară;
d) deschiderea uşilor şi ferestrelor.
Art.158.           Se va urmări cu deosebită grijă ferirea becului de eventualele scăpări de agent frigorific, lichid care poate produce spargerea sticlei cu filament interior incandescent, care poate declansa aprinderea.
Art.159.           Verificarea şi probarea compresorului după remont (ca şi după montare) trebuie să se facă în conformitate cu instrucţiunile uzinei producătoare.
Art.160.           Se admite instalarea în sala de maşini a unui compresor de aer destinat încercării pneumatice a  sistemului după remont (sau după montaj), precum şi pentru inspectarea tehnică a aparatelor şi recipienţilor. Folosirea unui astfel de compresor de aer pentru alte scopuri este interzisă.
Art.161.           Capacele de protecţie a cilindrilor compresoarelor trebuie să fie strănse cu dispozitive tampon.
Art.162.           Se interzice folosirea arcurilor de la alte compresoare sau de la altă fabrică producătoare.
Art.163.           La efectuarea operaţiilor mecanice se vor respecta normele specifice de protecţie a muncii din anexa 1.

4.2.3. Schimbătoarele de căldură din instalaţiile frigorifice (condensatoare, turnuri de răcire a apei şi vaporizatoare)
Art.164.           În timpul exploatării instalaţiilor frigorifice; se va preveni continuu creşterea presiunii de condensare şi scăpările de agent frigorific.
Art.165.           La instalatiile care folosesc condensatoarele răcite cu apă se va face analiza, cel puţin o dată pe lună, a apei pentru a se depista eventualele scăpări rezultate din spargerile ţevilor sau din neetanşările plăcilor tubulare.
Art.166.           În timpul funcţionării instalaţiei mecanicul de exploatare va urmări periodic alimentarea permanentă a condensatorului cu apă.
Art.167.           La tipul deschis - atmosferic - se va urmări udarea uniformă a întregii suprafeţe de răcire.
Art.168.           Se va asigura purjarea periodică a uleiului din condensator.
Art.169.           În cazul opririi instalaţiei în sezon de iarnă va fi scursă apa din ţevi şi din despărţiturile capacelor.
Art.170.           Pe timp de iarnă se va îndepărta gheaţa ce se formează pe condensatoarele atmosferice şi pe scările de acces la platformele lor.
Art.171.           În cazul condensatoarelor cu evaporare forţată şi a turnurilor de răcire se va verifica periodic sensul de rotaţie al ventilatoarelor şi se va corecta distribuţia apei prin sistemul de duze.
Funcţionarea concomitentă a ventilatoarelor este obligatorie, eliminându-se posibilitatea de scurtcircuitare.
Art.172.           Condensatoarele amplasate în aer liber (ca şi turnurile de răcire) vor fi astfel împrejmuite încât să nu permită accesul la ele a persoanelor neautorizate.
Art.173.           La vaporizatoarele pentru răcirea lichidelor, în scopul evitării accidentelor, personalul de exploatare va lua următoarele măsuri preventive:
a) verificarea lunară a lipsei de scăpări de agent frigorific în lichidul răcit. În cazul amoniacului identificarea scăpărilor se va face cu hârtie indicatoare cu fenolftaleină;
b) nivelul lichidului răcit la răcitoarele de tip deschis trebuie să depăşească înălţimea aparatului;
c) densitatea agentului intermediar va fi controlată lunar, pentru a preveni micşorarea concentraţiei şi pericolul de îngheţare a saramurii pe ţevi  (se vor lua probe a căror densitate se verifică după reducerea la temperatura de referinţă de 15°C);
d) se interzice utilizarea saramurilor fără asigurarea unei neutralizări şi pasivizări a acestora;
e) în timpul funcţionării, temperatura de fierbere (vaporizare) nu va scădea sub cea prescrisă decât în limita de 3-4°C. La vaporizatoarele multi-tubulare destinate răcirii apei, îngheţarea acesteia poate provoca spargerea aparatului
f) se va verifica zilnic funcţionarea agitatoarelor şi pompelor, pentru a asigura circulaţia lichidului  răcit;
g) în cazul întreruperii funcţionării vaporizatorului se va asigura evacuarea în cea mai mare măsură a agentului frigorific.
Art.174. La punerea în fixncţiune a vaporizatoarelor pentru răcirea aerului, dacă aparatul nu a funcţionat timp îndelungat, pentru a preveni fierberea bruscă şi pătrunderea vaporilor umezi la compresor, deschiderea ventilului de aspiraţie a compresorului se va face treptat şi cu deosebită atenţie.
Art.175.           Se va avea în vedere ca la orice tip de vaporizator să nu fie închise simultan ambele ventile (la intrarea şi la ieşirea agentului frigorific din aparat), în timpul unei perioade de oprire indelungată, pentru a evita creşterea presiunii agentului frigorific rămas eventual în interior.
Art.176.           La prepararea saramurilor şi adăugarea pasivatorilor în instalaţiile de răcire indirectă, se vor lua următoarele măsuri:
a) nu este permisă prepararea saramurilor, soluţiilor alcaline şi adăugarea inhibitorilor sau pasivatorilor decât de personalul instruit în acest scop, folosind echipamentul individual de protecţie;
b) adăugarea bicromatului de potasiu în saramuri se va face numai după dizolvarea prealabilă a acestuia în apă caldă.
Art.177.           Starea de neutralizare a saramurii se va verifica lunar, cu înscrierea rezultatului în jurnalul de bord (pH-ul saramurii va fi cuprins între 8,5-9,5).
Art.178.           Îndepărtarea stratului de zăpadă şi gheaţă de pe baterii şi răcitoarele de aer se face cu vapori calzi de agent frigorific, aer, apă sau cu raşchete speciale.
Art.179.           Înainte de dezgheţare, bateriile sau răcitoarele de aer trebuie să fie eliberate de agentul frigorific lichid, iar în cazul folosirii amoniacului ca agent frigorific şi de acumulări de ulei este interzisă scoaterea directă a uleiului din baterii şi răcitoarele de aer (deversarea într-un rezervor de drenare cu scoaterea ulterioară a uleiului din el printr-un colector de ulei).
Art.180.           Înainte de dezgheţarea răcitoarelor cu aer, cu ajutorul elementelor de încălzire electrică montate în ele, acestea vor fi eliberate de agentul frigorific lichid.

4.2.4. Recipienţi pentru presiune (separatorul de lichid, separatorul-acumulator, butelia intermediară, rezervorul de lichid)
Art.181.           Fixarea pe fundaţie a rezervoarelor de amoniac se va face rigid la un singur suport (A) şi glisant (B) la celălalt. Se interzice fixarea rigidă la ambii suporţi (fig. 22).
Art.182.           Rezervoarele de amoniac vor fi echipate cu manometre, indicator de nivel şi două supape de siguranţă. Indicatorul de nivel va fi montat rigid şi într-o poziţie care să permită citirea uşoară a nivelului de amoniac.
Art.183.           La umplerea cu agent a recipienţilor nu se va depăşi nivelul de funcţionare (cu excepţia rezervoarelor de NH3, la care nivelul maxim de umplere va fi de 80% din volumul acestora).
Art.184.           Mecanicul de serviciu va urmări permanent nivelul agentului frigorific lichid în recipient la ţeava de brumare, indicatorul de nivel la distanţă, sticlele de nivel etc.
Art.185.           La instalaţiile cu alimentare automatizată cu agent frigorific lichid, la constatarea depăşirii nivelului se va verifica de urgenţă starea funcţională a sistemului de acţionare. La instalaţiile cu plutitor mecanic se va verifica dacă nu a avut loc blocarea mecanismului, dacă sunt dopuri de ulei etc.
Art.186.           Personalul de exploatare trebuie să decupleze recipientul în cazurile:
a) creşterii presiunii peste limita permisă:
b) defectării supapelor de siguranţă;
c) observării unor fisuri, umflături, subţieri însemnate ale pereţilor, rupturi, crăpături ale căptuşelilor sau garniturilor în elementele principale ale recipientului;
d) apariţiei începutului de incendiu;
c) defectării sau lipsei aparatelor de măsură şi control şi a celor automate prevăzute în proiect;
f) personalul de exploatare se va pregăti să închidă rapid robinetul de la colectorul de aspiraţie al compresorului.
Art.187.           Întrucât acumularea uleiului în recipiente poate conduce la o indicare eronată a nivelului real de agent frigorific, se va opera periodic la purjarea acestuia şi la verificarea corectitudinii indicării nivelului.
Art.188.           La ventilele de închidere ale recipienţilor şi la flanşe se va urmări permanent starea bună a garniturilor de etanşare.
Art.189.           Este interzisă înlăturarea neetanşeităţilor în timp ce recipientul se află sub presiune.
Art.190.           Recipienţii sub presiune vor fi supuşi periodic controlului, conform prevederilor legale in vigoare.
Art.191.           Se interzice folosirea vaporizatoarelor multitubulare în manta, în calitate de condensatoare (şi invers), datorită neconcordanţei mărcii de oţel din care sunt confecţionate aparatele cu noile condiţii de lucru.

4.2.5. Pompe de agent frigorific, apă sau saramură
Art.192.           Înaintea pornirii, mecanicul se va asigura că pompa este în stare de funcţionare şi că este prevăzută cu apărători de protecţie la organele exterioare în miscare.
Art.193.           Este interzisă intervenţia la utilaje în timpul funcţionării acestora.
Art.194.           În timpul exploatării se va efectua un control periodic cu înegistrarea în jurnalul de bord a stării de bună funcţionare a pompelor, asigurând:
a) lipsa unor scăpări de agent frigorific la presgarniturile pompelor de amoniac;
b) funcţionarea normală a manometrelor la aspiraţia şi refularea pompei;
c) functionarea aparaturii de automatizare (presostat diferenţial).
Art.195.           Pompele de rezervă vor fi puse în funcţiune periodic, pentru verificarea funcţionării lor normale în caz de nevoie.
Art.196.           Pentru a evita blocarea pompelor de apă sau a celor de saramură, se vor verifica periodic filtrele respective la aspiraţia pompelor.
Art.297.           În timp de iarnă, dacă are loc oprirea pompelor, se va evacua apa din conductele aflate în exterior sau în spaţii neîncălzite şi din pompe.
Art.298.           La oprire, pentru evitarea creşterii presiunii la valori periculoase, este interzisă închiderea ambelor robinete (la aspiraţia şi refularea pompei).

4.2.6. Lucrări în instalaţiile şi aparatele de refrigerare sau congelare
4.2.6.1. Lucrări in tunele, aparate cu plăci, aparate în flux continuu pe bandă sau strat fluidizat, aparate pentru ingheţată
Art.299.           Întrucât aceste aparate şi instalaţii funcţionează în spaţiul de producţie, constituie un pericol potenţial faţă de care trebuie luate măsuri de protectie.
Se vor întocmi pentru personalul din secţiile de producţie instrucţiuni proprii de protecţie a muncii şi va fi instruit cu măsurile de prim-ajutor adecvate.
Art.200.           Pe coridorul de lângă secţia de producţie se vor prevedea echipamente individuale de protecţie în caz de scăpări de amoniac.
Art.201.           Deschiderea depozitelor, tunelelor etc. se va face de către personalul instruit în acest scop, pentru a nu provoca vaporizarea bruscă şi intensă a agentului frigorific.
Art.202.           În camerele frigorifice se interzice aşezarea mărfurilor în contact cu bateriile de perete sau plafon, precum şi cu conductele de legătură. Se va respecta distanţa de minimum 0,8 m de la baterii la stiva de mărfuri.
Art.203.           Camerele frigorifice utilate cu baterii pentru răcirea directă trebuie dezgheţate regulat, pentru evitarea unei acumulări peste limită a zăpezii şi gheţii.
Art.204.           La aparatele de congelare cu plăci se vor controla riguros şi periodic legăturile racordurilor de cauciuc, flexibil, cu plăcile şi scăpările posibile de agent frigorific.
Art.205.           Înainte de intrarea în tunelurile de refrigerare şi congelare se vor opri ventilatoarele şi se va folosi echipamentul individual de protecţie.
Art.206.           Se vor menţine în stare curată pardoselile spaţiilor frigorifice şi eliminarea surselor de alunecare (materii grase, gheaţă etc.).
Art.207.           Se va evita să lucreze o singură persoană în camere frigorifice. Dacă acest lucru nu este posibil, la intervale de cel mult o oră se verifică siguranţa persoanei respective.
Art.208. Căile de acces care duc spre instalaţiile de siguranţă, în caz de avarie, vor fi marcate cu iluminat incandescent sau o vopsea luminoasă.
Art.209.           După terminarea lucrului, conducătorul locului de muncă se va asigura că nu rămâne nimeni în camerele frigorifice, şi numai după aceea se va bloca accesul în ele.
Art.210.           Ieşirea persoanelor închise în camerele frigorifice trebuie să fie posibilă printr-unul din următoarele mijloace:
a) uşi ce pot fi deschise atât din exterior, cât şi din interior;
b) camerele frigorifice prevăzute cu sistemul de acţionare a unor dispozitive de semnalizare luminoasă sau sonoră - OM ÎNCHIS - vizibile sau auzibile în sala de maşini;
c) montarea unui întrerupător electric în fiecare cameră, care să aprindă o lampă în exteriorul camerei;
d) în cazul uşilor acţionate electric sau pneumatic, să existe un dispozitiv de deschidere manuală a uşilor.
Art.211.           La secţiile de îngheţată se vor prevedea afişe şi placarde de avertizare privind instalaţiile frigorifice.
Art.212.           Înainte de pornirea instalaţiei frigorifice, congelatoarelor pentru amestec de îngheţată va fi anunţat mecanicul sălii de maşini.
Art.213.           La exploatarea aparatelor de congelare a amestecului de îngheţată, cu răcire directă prin agent frigorific, vor fi admişi numai salariaţi care au fost special instruiţi în acest sens.
Art.214.           În timpul funcţionării, spălării sau decongelării instalaţiei frigorifce va fi urmărită presiunea indicată de manometru.

4.2.6.2. Fabricarea de gheaţă blocuri cu răcire indirectă
Art.215.           Fabrica de gheaţă blocuri va fi amplasată în imediata apropiere a sălii de maşini în care nu se admite desfăşurarea unei alte activităţi.
Art.216.           Fabrica de gheaţă blocuri va avea iluminat natural şi cel puţin două ieşiri, din care una spre exterior. Ieşirile nu vor fi închise cu cheia în timpul funcţionării instalaţiei.
Art.217.           Fabrica va fi dotată cu instalaţii de ventilaţie mecanică şi de avarie şi cu iluminat de siguranţă.
Art.218.           Acţionarea instalaţiei de avarie se va face automat prin intermediul detectoarelor de amoniac şi manual. În acest din urmă caz, butoanele întrerupătoarelor de acţionare vor fi plasate lângă uşă, in exterior.
Art.219.           Fabrica de gheaţă blocuri va fi prevăzută cu o instalaţie de alarmă pentru avarie, cu acţionare manuală şi semnalizare acustică şi optică, în sala de masini.
Art.220.           În timpul exploatării se interzice circulaţia peste capacul generatorului de gheaţă. Circulaţia este admisă numai pe pasarela destinată special acestui scop sau pe capacul vaporizatorului.
Art.221.           Se vor controla periodic materialul lemnos al capacelor şi barele de siguranţă ale pasarelelor de circulaţie şi scărilor, care vor fi întreţinute şi curăţate.
Art.222.           Înainte de acţionarea macaralelor electrice se vor lua următoarele măsuri:
a) să nu se afle nimeni în direcţia de deplasare a podului rulant şi nici sub acesta;
b) urechile dispozitivului de ridicare a jugurilor să fie în stare bună;
c) să nu se staţioneze lângă planul înclinat în timpul desprinderii blocurilor de gheaţă;
d) toate organele de transmisia mişcării la înaintare şi de ridicare să fie în stare de funcţionare.

4.2.6.3. Lucrări în depozitele de gheaţă blocuri
Art.223.           Vor fi asigurate grătare de lemn la pardoseli pentru a se evita alunecarea.
Art.224.           Manipularea se va efectua cu atenţie, ţinând seama de existenţa cârligelor metalice.
Art.225.           Stivuirea se va face în rânduri suprapuse, cu şipci între ele, pentru a se evita lipirea blocurilor de gheaţă.
Se va urmări la terminarea fiecărui rând al stivelor ca să nu se fi format suprafeţe înclinate, mai ales datorită blocurilor de gheaţă defecte.
Art.226.           Depozitul de gheaţă blocuri va avea încă o ieşire, alta decât comunicaţia cu încăperea fabricii de gheaţă blocuri.
Art.227.           Depozitul de gheaţă blocuri va fi prevăzut cu instalaţie de alarmare OM ÎNCHIS, cu semnalizare în sala de masini.

4.2.7. Dezaerarea instalaţiilor frigorifice
Art.228.           Pentru a evita creşterea periculoasă a presiunii se va asigura scoaterea din instalaţie a aerului şi a gazelor ce nu se condensează, printr-un separator de aer special, într-un vas cu lichid absorbant.
Art.229.           La părţile de instalaţii neacordate la dezaerator deschiderea robinetului de aerisire este permisă numai după 1-2 ore după oprirea compresorului sau izolarea porţiunii de condensator din care se efectuează dezaerarea si numai în conditiile curgerii continue a apei la condensator.
Art.230.           Apa din vasul în care se dizolvă agentul frigorific se va împrospăta în cursul dezaerării. La fiecare asemenea schimbare, robinetul prin care se elimină aerul va fi închis.

4.2.8. Purjarea uleiului din aparate şi instalaţia frigorifică cu amoniac
Art.231.           Îndepărtarea uleiului se efectuează exclusiv de personalul de exploatare, dotat cu echipamentul individual de protecţie şi în ordinea operaţiunilor de mai jos:
a) la părţile din instalaţie dotate cu oale de ulei:
· se închide robinetul între oala de ulei si aparatul deservit de această oală;
· se aşteaptă ridicarea presiunii în oala de ulei peste cea atmosferică (la circuitele care funcţionează sub presiune atmosferică);
· se deschide cu grijă robinetul de evacuare a uleiului din oală, scurgând uleiul într-un recipient special, în care va fi conţinută o cantitate mică din acelaşi tip de ulei;
b) la părţile din instalaţie nedotate cu oala de ulei, operaţia se va efectua cu deosebită grijă, scurgând uleiul direct în recipienţii prevăzuţi pentru aceasta.
Art.232.           Se interzice purjarea uleiului în spaţii tehnologice.
Art.233.           Înainte de scoaterea uleiului din aparatele şi recipienţii funcţionând cu amoniac la temperaturi mai scăzute decât -15°C se vor lua următoarele măsuri:
a) ridicarea presiunii (respectiv temperaturii) la valoarea de circa 3,5 kgf/cm2, indicată la manometru;
b) aşteptarea 1-2 ore înainte de începerea evacuării uleiului pentru scurgerea acestuia la partea inferioară a aparatului sau recipientului.
Art.234.           Uleiul evacuat din instalaţie nu va fi păstrat în sala de maşini. El va fi decantat, filtrat şi apoi depozitat în alte spaţii destinate acestui scop. Nu se va păstra uleiul în recipienţi etanşi în spaţii din subsoluri.

4.2.9. Curăţarea şi uscarea instalaţiilor frigorifice
Art.235.           În timpul curăţării sau uscării se interzice staţionarea sau trecerea prin spaţiile respective a persoanelor din afara locului de muncă. Se va purta echipamentul individual de protecţie.
Art.236.           Când instalaţia frigorifică se curăţă prin suflare cu aer, acesta va avea temperatura de maximum 60°C şi presiunea de maximum 6 bari.
Art.237.           În timpul acestei operaţii este interzisă manipularea corpurilor incandescente sau a flăcării.
Art.238.           Se interzice folosirea dopurilor din material lemnos sau plastic pentru astuparea capetelor de conducte, ci numai a unor buşoane sau robinete metalice.

4.2.10. Umplerea instalaţiei cu agent frigorific
Art.239.           Umplerea iniţială cu agent frigorific se efectuează de către unitatea executantă a montajului instalaţiei frigorifice.
Art.240.           După fiecare reparaţie sau altă intervenţie, umplerea se face numai după curăţarea, uscarea şi verificarea etanşeităţii instalaţiei. Această operaţie, precum şi completarea deficitului de agent frigorific din instalaţie se efectuează de personalul de exploatare, sub supravegherea conducătorului locului de muncă şi înscrierea operaţiei în registrul de bord.
La completarea cu agent frigorific a instalaliei (de la cisterna CF, cisterna auto sau butelii de agent frigorific) se vor respecta regulile de protecţie a muncii înscrise la subcapitolul 3.2. din prezentele norme.

4.2.11. Păstrarea şi transportul buteliilor de agent frigorific
Art.241.           Depozitarea buteliilor de agent frigorific nu este permisă în sala de maşini, ci numai într-un loc special destinat şi amenajat în acest scop.
Art.242.           Ferestrele şi uşile depozitului trebuie să se deschidă în afară şi să aibă sticla mată sau acoperită cu alb. Podeaua trebuie să fe uniformă cu suprafaţa nealunecoasă.
Art.243.           Buteliile de agent frigorific vor fi ferite de sursele de căldură, radiaţia solară, umezeală, loviri etc.
Art.244.           În spaţiul destinat depozitării buteliilor nu este permisă depozitarea altor materiale.
Art.245.           În depozit se interzice fumatul şi folosirea focului deschis. Se interzice folosirea flăcării până la o distanţă de 10 m de depozit.
Art.246.           Intrarea în depozit se face avănd masca de protecţie purtată în bandulieră (fig. 23).
Art.247.           Se va deschide întotdeauna larg uşa depozitului pentru a se evacua eventualele gaze acumulate din scăpări.
Art.248.           La uşa depozitului se va afişa placa de interzicere FUMATUL INTERZIS.
Art.249.           Se interzice încălzirea depozitului cu sursă de foc direct sau rezistenţe electrice.
Art.250.           Buteliile umplute cu inelele de cauciuc calate pe ele trebuie să se păstreze numai în poziţie verticală şi fixate în lăcaşuri sau celule special utilate sau să fie împrejmuite cu bariere (fig. 24).
Art.251.           Buteliile care nu au inele pot fi păstrate în poziţie orizontală pe ramă de lemn sau stelaje care nu vor depăşi cinci rânduri, iar ventilele, protejate cu capace, să fie într-o singură direcţie (fig. 25).
Art.252.           Se permite păstrarea la un loc a buteliilor cu amoniac şi a celor cu gaze inerte (bioxid de carbon, azot).
Art.253.           Se interzice ca buteliile să se atingă de cablurile conducătoare de curent.
Art.254.           Transportul buteliilor este permis numai cu cărucior metalic cu suporturi elastice şi cu asigurarea împotriva răsturnării (fig. 26).

5. PREVEDERI DE PROIECTARE
5.1. Proiectele instalaţiilor frigorifice trebuie să fie elaborate ţinând seama de asigurarea soluţiilor şi condiţiilor tehnice raţonale, pentru exploatarea fără pericol a instalaţiilor frigorifice
Art.255.           Sălile de maşini vor fi amenajate în încăperi separate care au cel puţin un perete exterior şi lumină naturală.
Art.256.           Deasupra şi dedesubtul sălii de maşini nu se admite aşezarea încăperilor cu locuri permanente de muncă, precum şi încăperi social-culturale sau grupuri sanitare.
Art.257.           Sala de maşini trebuie să fie de dimensiuni corespunzătoare, astfel încât toate elementele să fie uşor accesibile, aparatele de măsură şi control usor vizibile, iar operaţiile de deservire şi remont să se poată efectua fără dificultăţi.
Art.258.           Sălile de maşini vor fi dotate obligatoriu cu:
a) un punct de lucru, într-o încăpere adiacentă sălii de maşini, cu acces liber atât din sala de maşini, cât şi din exterior sau din alt spaţiu care comunică cu exteriorul;
b) un grup sanitar alăturat sălii de maşini cu acces liber atât din sala de maşini, cât şi din exterior sau din alt spaţiu care comunică cu exteriorul.
Art.259.           Compresoarele şi grupurile frigorifice se vor monta la distanţa de minimum 1,5 m între ele (între părţile ieşite în afară ale compresoarelor) şi de minimum 1,0 m de la elementele de construcţie (perete, stâlpi).
Art.260.           Recipienţii sub presiune vor fi astfel amplasaţi încât să permită controlul, izolarea şi deservirea lor.
Art.261.           Înălţimea liberă sub toate elementele (utilaje, aparate, echipamente, conducte) amplasate  deasupra locurilor de circulaţie va fi de minimum 2 m.
Art.262.           Pardoselile sălii de masini trebuie să fie fără denivelări, nealunecoase şi din materiale  neinflamabile. Canalele practicate în pardoseală  trebuie să fie acoperite la acelaşi nivel cu pardoseala cu plăci demontabile sau foi metalice striate, bine fixate, fără a se deplasa şi nici să flambeze sub sarcină.
Art.263.           Ieşirea din sala de maşini având pardoseala denivelată cu mai mult de 250 mm faţă de nivelul exterior se va face prin intermediul unei platforme la nivelul pardoselii.
Art.264.           Fosele practicate în sala de maşini pentru amplasarea rezervoarelor de lichid, pompelor de amoniac etc. vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie şi scări de acces.
Art.265.           Fundaţiile compresoarelor şi grupurilor frigorifice nu vor fi în contact cu elementele de construcţie.
Art.266.           În sălile de maşini iluminatul natural şi cel artificial (fluorescent sau incandescent) trebuie să asigure o bună vizibilitate în spaţiul de circulaţie, la aparatele de măsură şi control şi în locurile în care se desfăşoară manevre.
Art.267.           Sălile de maşini vor fi prevăzute obligatoriu cu ventilaţie normală mecanică sau naturală, cu ventilaţie de avarie mecanică si cu iluminat de siguranţă.
Art.268.           Ventilaţia normală va asigura cel puţin trei schimburi de aer/h.
Art.269.           Debitul minim de aer pentru ventilaţia mecanică de avarie se va calcula conform STAS 6987/1982.
Art.270.           Pornirea ventilaţiei de avarie se face automat prin intermediul instalaţiei de detectoare de amoniac (la unităţile dotate cu astfel de detectoare), precum şi manual. Întrerupătoarele pentru pornire manuală se vor monta în exterior la toate usile de acces.
Art.271.           Alimentarea cu energie electrică a sălii de maşini trebuie să fe realizată printr-un tablou electric propriu, amplasat într-o încăpere separată de sala de masini.
Art.272.           Spaţiile tehnice vor fi amenajate în încăperi separate primind lumină naturală.
Art.273.           Spaţiile tehnice vor fi prevăzute obligatoriu cu ventilaţie normală mecanică sau naturală, cu ventilaţie de avarie şi cu iluminat de siguranţă, în aceleaşi condiţii ca pentru sala de maşini.
Art.274.           Amplasarea echipamentului, conductelor, aparatelor de măsură şi control vor asigura condiţiile de circulaţie şi acces pentru manevre, iar condiţiile de iluminare sunt cele prevăzute pentru săli de maşini.
Art.275.           În spaţiile răcite va exista un întrerupător amplasat lângă uşă, cu buton fosforescent, care să aprindă o lampă de semnalizare în exterior, deasupra usii de acces.
Art.276.           În spaţile răcite cu temperaturi de funcţionare negative vor fi prevăzute instalaţii de alarmă - OM ÎNCHIS - cu semnalizare optică şi acustică în sala de masini.
Art.277.           Spaţiile răcite vor fi prevăzute şi cu o instalaţie de alarmă pentru avarie cu acţionare manuală, cu semnalizare acustică şi optică în sala de maşini.
Întrerupătoarele acestei instalaţii vor fi amplasate în exterior, lângă uşă.
Art.278.           Spaţiile tehnologice vor ti prevâzute cu ventilaţie de avarie acţionată de detectoarele de amoniac şi manuală. Pentru pornirea manuală, întrerupătoarele vor fi amplasate în exterior la toate uşile de acces.
Art.279.           În cazul în care utilajul frigorific este izolat într-o cabină, instalaţia de ventilaţie de avarie va extrage aerul din cabină eliminându-l afară.
Art.280.           Spaţiile tehnologice vor fi prevăzute cu instalaţie de alarmă pentru avarie, cu acţionare manuală şi semnalizare acustică şi optică în sala de masini.
Întrerupătoarele de avarie vor fi amplasate în exteriorul sălii tehnologice (cabine lângă uşile de acces).
Art.281.           În exteriorul sălii tehnologice (într-un spaţiu adiacent uşor accesibil) va fi prevăzut un dulap cu geam, în care se va găsi echipamentul de protecţie de intervenţie - ca la sala maşinilor.



Fig. 1 
Fig. 2
Fig. 3
fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
Fig. 7
Fig. 8
Fig. 9
Fig. 10
Fig. 11
Fig. 12
Fig. 13
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
Fig 17
Fig. 18
Fig. 19
Fig. 20
Fig 21
Fig. 22
Fig. 23
fig. 24


Fig. 25
Fig. 26




Categories: