Dictionar, terminologie SSM

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA



Accident de muncă:
Accident de muncă - vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
Accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM):
Accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical;
Accident care produce invaliditate (INV):
Accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
Accident mortal (D):
Accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
Accident colectiv:
accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
Accident de muncă de circulaţie:
Accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
Accident de muncă de traseu:
Accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul, accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul, accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul, sau accidentul în afară muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. g) şi la art. 30 din lege;
Accident uşor
Eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durata mai mică de 3 zile;
Accident major:
Accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau explozie, care determină creşterea bruscă şi masivă a morbidităţii şi mortalităţii colectivităţii umane situate în proxima vecinătate a locului accidentului şi/sau poluarea severă a mediului înconjurător.

Acomodare în muncă:
Adaptare a unor funcţii ale organismului în concordanţă cu schimbările produse în procesul de muncă.
Activitate care implică agenţi chimici:
Orice proces de muncă în care sunt utilizaţi sau se intenţionează utilizarea agenţilor chimici, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul, comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici.
Activitate periculoasă:
Activitate în cadrul căreia se poate declanşa un accident de muncă sau o boală profesională, prin specificul unora dintre actele implicate sau printr-o realizare defectuoasă a acestora.
Adaptare a locului de muncă:
Organizare şi amenajare a locului de muncă în funcţie de cerinţele ergonomice, îndeosebi de igienă a muncii, de psihologie a muncii şi tehnice, corespunzător condiţiilor fizice şi psihice ale executantului.
Adaptare în muncă:
Totalitatea modificărilor morfo – funcţionale ale organismului uman prin care se realizează concordanţa între capacitatea de muncă a omului şi cerinţele muncii.
Agent biologic:
Microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie.
Agent cancerigen (carcinogen):
O substanţă, un preparat sau un procedeu, inclusiv substanţa sau preparatul degajat în urma unui procedeu, care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, poate produce apariţia cancerului ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestuia.
Agent chimic:
Orice element sau compus chimic, singur sau în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate, indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este sau nu plasat pe piaţă.
Agent chimic periculos:
Orice agent chimic care îndeplineşte criteriile de clasificare a substanţelor periculoase în concordanţă cu criteriile din actele normative în vigoare, altele decât substanţele care îndeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase pentru mediu, orice agent chimic care îndeplineşte criteriile de clasificare ca preparat periculos conform actelor normative în vigoare, altele decât acele preparate care îndeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase pentru mediu, orice agent chimic care, chiar dacă nu îndeplineşte criteriile de clasificare de mai sus, datorită proprietăţilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să prezinte risc pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor.
Agent mutagen:
O substanţă sau un preparat care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, poate cauza anomalii genetice ereditare ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestora.
Agent nociv:
Orice factor chimic, fizic sau biologic, prezent în procesul de muncă şi care poate constitui un pericol pentru sănătatea angajaţilor (Sin.: Agent periculos, Noxă).
Alimentaţie de protecţie:
Alimentaţie suplimentară acordată gratuit anumitor categorii de angajaţi care lucrează în condiţii precizate de efort sau de mediu, pentru a completa măsurile de creştere a rezistenţei nespecifice a organismului, cu condiţia ca noxele de la locul de muncă să nu depăşească limitele maxime admise. Dacă noxele depăşesc aceste limite, alimentaţia respectivă nu poate ajuta la prevenirea unor îmbolnăviri.
Alţi participanţi la procesul de muncă:
Persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
Amenajare a locului de muncă:
Structurare spaţială a locului de muncă după criterii ergonomice şi de securitate a muncii, prin care se realizează eliminarea sau reducerea posibilităţii de contact periculos al angajatului cu echipamentele tehnice, materiile prime şi materialele, adaptarea utilajului la datele antropometrice ale executantului, asigurarea unei poziţii corecte de muncă etc., precum şi atenuarea sau eliminarea riscurilor din mediul fizic de muncă.
Angajator:
Angajator - persoana fizica sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
Antreprenor(constructor, contractant, ofertant) :
Orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
Atmosferă explozivă:
Amestec de aer în condiţii atmosferice şi substanţe inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulbere în care, după aprindere, flacăra se extinde la întregul amestec.
Atmosferă potenţial explozivă:
Prin atmosferă potenţial explozivă se înţelege o atmosferă care poate deveni explozivă în urma condiţiilor locale şi operaţionale.
Audit în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
Proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate a aprecierilor cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi.
Autoritate competentă:
Organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale sau organismul, respectiv reprezentantul acestuia, abilitat ca, în exerciţiul autorităţii de stat, să ia măsuri obligatorii şi să adopte reglementări în domeniul său de competenţă.
Beneficiar (investitor):
Orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

Bioxid de siliciu (SiO2) liber cristalin (pulbere totală):
Se determină fizico-chimic din pulberea reţinută pe filtru de esteri de celuloză, în urma aspirării unui volum de aer la nivelul respirator al angajatului. Pentru pulberea respirabilă, determinarea se face pe filtru, cu ajutorul unui dispozitiv numit ciclon;
Boală profesională:
Boala – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
Boală legată de profesiune:
Boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.
Calitate de protecţie (din punctul de vedere a securităţii şi sănătăţii în muncă):
Proprietate a unui element de sistem de a nu genera factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
Cauze ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale:
Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente), proprii elementelor componente ale sistemului de muncă, ce au provocat accidentul sau boala profesională şi care, înainte de producerea acestor evenimente, erau prezenţi în sistem ca riscuri.
Cercetare a bolilor profesionale:
Procedura efectuată în mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
Câmpuri electromagnetice:
Câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz;
Cerinţe de securitate şi sănătate în muncă:
Condiţii impuse elementelor sistemului de muncă (executant - sarcină de muncă - mijloc de producţie - mediu de muncă), stabilite prin legi, norme, normative, standarde, documentaţii tehnice şi instrucţiuni, în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
Comitet de securitate şi sănătate în muncă:
Organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
Coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului - lucrării:
Orice persoana fizica sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54 din HG 300/2006;
Coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării:
Orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58 din HG 300/2006;
Comunicare:
Procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege;


Comunicare verbală:
Mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau artificială;
Condiţii de muncă:
Totalitate a condiţiilor în care se desfăşoară procesul de muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite în cadrul procesului, precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi social în care se desfăşoară producţia).
Condiţii de izolare:
Atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.
Cost al accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale:
Expresie valorică a consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, indicator economic ce reflectă toate efectele cuantificabile ale accidentelor de muncă.
Culoare de securitate:
Culoare căreia i se atribuie o semnificaţie specifică, prestabilită, în cadrul semnalizării de securitate, pentru a transmite mesaje de interdicţie, de avertizare, de obligare, de salvare sau de prim ajutor.
Cultură celulară:
Rezultatul creşterii in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare.
Declaraţia prealabilă:
Documentul prin care se informează Inspectoratul Teritorial de Muncă pe raza căruia se află şantierul despre lucrările, societăţile şi persoanele relevante din şantier;
Diminuarea capacităţii de muncă:
Reducere, parţială sau totală, a capacităţii individuale de muncă.
Distanţă de protecţie:
Distanţa dintre părţile active şi carcasa de protecţie, îngrădirile, balustradele, barele de protecţie sau zona de manipulare.
Distanţă de securitate:
Distanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc, necesară pentru asigurarea securităţii acestuia.
Dosarul de intervenţii ulterioare:
Este dosarul care trebuie să cuprindă documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice, prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea intervenţiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.
Doză:
Mărime fundamentală în sistemul roentgenologic de unităţi de măsură a efectelor biologice produse de radiaţii, care se exprimă prin numărul de perechi de ioni produşi într-o anumită masă de aer de către radiaţia respectivă. Unitatea de măsură: roentgen, cantitate determinată dintr-o substanţă, dintr-o radiaţie etc, a cărei valoare depinde de efectul pe care trebuie să-l producă, utilizată la stabilirea concentraţiilor admise de noxe în mediul de muncă.

Echipament individual de protecţie:
Orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
Echipament tehnic:
Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare utilizate în procesul muncii ca părţi componente a mijloacelor de producţie.
Evaluare:
Acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei.
Evaluare a riscului de accidentare şi îmbolnăvire profesională:
Activitate prin care se identifică factorii de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc.
Evidenţa:
Mijloacele şi modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare la evenimentele produse.
Eveniment:
Accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune.
Echipament de muncă:
Orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă.
Echipament cu ecran de vizualizare:
Ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit.
Ergonomia
Este ştiinţa care studiază interacţiunea dintre oameni, activitatea lor şi mediul înconjurător.
Executant:
Lucrătorul care realizează sarcina de muncă.
Factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională:
Însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
Femeie angajată care alăptează:
Orice femeie angajată care alăptează şi care îşi informează angajatorul asupra stării sale.

Femeie angajată gravidă:
Orice femeie angajată gravidă şi care îşi informează angajatorul asupra stării sale.

Femeie angajată lăuză:
Orice femeie angajată care a născut de curând şi care îşi informează angajatorul asupra stării sale.

Fiabilitate:
Calitate a unui produs, serviciu sau sistem de a fi utilizat sau de a funcţiona fără defecţiuni un interval de timp determinat, corespunzător scopului pentru care a fost conceput.
Fişă de evaluare a riscurilor:
Document centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională prin care se finalizează aplicarea metodei de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă.
Formare:
Acţiunea de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei.
Fracţii de pulberi (sau fibre):
Fracţia inhalabilă de pulberi (fibre) care corespunde fracţiei total inspirabile şi reprezintă cantitatea de pulberi (fibre) cu risc pentru sănătate atunci când acestea sunt reţinute oriunde în aparatul respirator, fracţia respirabilă de pulberi (fibre) reprezintă cantitatea de pulberi (fibre) cu risc pentru sănătate atunci când sunt reţinute la nivel alveolar. Fracţia respirabilă de pulberi (fibre) cuprinde particule cu diametrul mai mic de 10 mm.
Funcţie de protecţie:
Funcţie realizată de un mijloc de protecţie prin care se combate acţiunea unui factor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra organismului uman sau numai se semnalează prezenţa unui asemenea factor de risc.
Funcţie de securitate:
Funcţie a unui echipament sau dispozitiv prin care se asigură eliminarea existenţei factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
Gest-semnal:
Mişcarea şi/sau poziţia braţelor şi/sau a mâinilor într-o formă codificată, având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători.
Grup vulnerabil la risc:
Grup de persoane departajat după criterii de sex, vârstă, stare fizică şi/sau fiziologică şi care îndeplinesc condiţia specificată pentru persoanele vulnerabile (grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate).
Incident periculos:
Evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale.
Invaliditate:
Pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept.



Invaliditate evidentă:
Pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept.
Intoxicaţie acută profesională:
Stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă.

Îndatoriri de serviciu:
Sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia.
Instalaţii tehnico-utilitare:
Prin instalaţii tehnico-utilitare se înţeleg instalaţiile electrice, de ventilaţie, de iluminat şi PSI aferente locurilor de muncă.
Instruirea introductiv-generală:
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi, în general, măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii.
Instruirea la locul de muncă:
Se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea periodică:
Se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83 din HG 1425/2006 şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Instrucţiuni proprii de securitate a muncii:
Colecţie de prevederi de securitate şi sănătate în muncă elaborate de angajator, a căror sferă de aplicare şi obligativitate este limitată la unitatea emitentă şi care detaliază şi particularizează toate reglementările din domeniul securităţii şi sănătăţii muncii la condiţiile concrete ale activităţii desfăşurate de către aceasta.
Loc de muncă (abreviere L.M.):
Zonă delimitată în spaţiu, în funcţie de sarcina de muncă, înzestrată cu mijloace de muncă (utilaje, unelte, mijloace de transport, mobilier, etc.) şi obiecte ale muncii necesare (materii prime, materiale, semifabricate, etc.), organizat în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei funcţii, de către unul sau mai mulţi executanţi cu pregătirea şi îndemânarea necesare, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii precizate.
Lucrător:
Persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice.

Lucrător independent:
Orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor, sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat.
Lucrător de noapte:
Angajatul care efectuează în perioada nocturnă cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru, angajatul susceptibil de a efectua în perioada nocturnă o anumită parte din timpul său anual de lucru.
Lucrător expus:
Orice angajat care se găseşte în întregime sau parţial în zona periculoasă.
Lucrător la videoterminale:
Angajatul care lucrează în mod curent cu un echipament cu ecran de vizualizare.
Lucrător în schimburi:
Oricare angajat al cărui program de muncă se înscrie în cadrul programului în schimburi.
Management al securităţii şi sănătăţii în muncă:
Componentă a managementului general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă.
Manager de proiect:
Orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite.
Manipularea manuală a maselor:
Orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
Materiale igienico-sanitare:
Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă individuală utilizate pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale.
Măsurare a noxelor la locul de muncă:
Acţiune de determinare a nivelului sau concentraţiei noxelor la locurile de muncă.
Mediu de muncă:
Componentă a sistemului de muncă formată din totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea.
Microorganism:
O entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă a se reproduce sau transfera material genetic.
Mijloace de producţie:
Totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport, etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare, etc.) utilizate în procesul de producţie a bunurilor materiale.
Mijloace de protecţie:
Mijloace prin intermediul cărora se realizează protecţia colectivă sau individuală a angajaţilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Muncă (lucru, activitate) în schimburi:
Orice mod de organizare a activităţii în echipă, potrivit căruia angajaţii sunt ocupaţi succesiv la un acelaşi post de muncă, potrivit unui anumit ritm, inclusiv ritm rotativ, şi care poate fi de tip continuu sau discontinuu, antrenând pentru angajat necesitatea realizării unei activităţi în intervale orare diferite în raport cu o perioadă dată zilnică sau săptămânală.
Muncă în program de noapte (perioadă nocturnă):
Munca prestată între orele 22,00 - 06,00.
Nivel de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională:
Indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-un sistem de muncă şi care se determină în urma evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Nivel de risc acceptabil:
Nivel de risc admis prin convenţiile sociale în materie de securitate a muncii pentru desfăşurarea proceselor de muncă.
Nivel de securitate a muncii:
Indicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă, ce se poate determina indirect, prin stabilirea nivelului de risc (fiind invers proporţional cu acesta), sau direct, pe baza evaluării securităţii sistemului de muncă.
Nocivitate:
Proprietate a unui factor de risc de a produce efect dăunător asupra organismului uman, afectând starea de sănătate a acestuia.
Noxă:
Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune în mediul de muncă asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire profesională.
Oboseală:
Efecte ale solicitării executantului, locale sau generale, nepatologice, reversibile după o recuperare corespunzătoare.
Operator:
Angajatul însărcinat cu utilizarea unui echipament tehnic.
Panou:
Semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă.
Panou suplimentar:
Panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care furnizează informaţii suplimentare.
Pericol datorat unui agent:
Reprezintă proprietatea intrinsecă a unui agent de a afecta negativ starea de sănătate.
Pericol de accidentare şi îmbolnăvire profesională:
Sursă a unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii angajaţilor în timpul lucrului.
Perioadă de repaus:
Orice perioadă care nu aparţine timpului de muncă.
Persoană atestată:
Persoană ale cărei competenţe într-un anumit domeniu au fost confirmate oficial de către un factor abilitat.
Persoană calificată:
Persoană care posedă cunoştinţele şi experienţa necesare, atestate printr-un act emis de o autoritate competentă, pentru executarea unei lucrări şi/sau practicarea unei meserii.
Persoană expusă:
Angajat care se află integral sau parţial într-o zonă periculoasă din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Persoană instruită în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
Persoană cu cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru evitarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
Planul de securitate şi sănătate:
Este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
Planul propriu de securitate şi sănătate:
Documentul care cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
Post de lucru (muncă):
Element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce constă în ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor care, în mod regulat, revin spre exercitare unui component al unităţii (unui executant), loc pe care îl ocupă operatorul unui echipament tehnic (maşină, instalaţie, utilaj) pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic; un echipament poate să aibă mai multe posturi de lucru.
Prevedere de securitate şi sănătate în muncă:
Indicaţie, dispoziţie dintr-un act normativ, al cărei scop este prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale:
Ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor de muncă, în scopul eliminării sau diminuării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Prevenire intrinsecă:
Măsură de securitate care constă în evitarea sau reducerea cât mai mult posibil pericolele, prin alegerea corespunzătoare a caracteristicilor de proiectare şi limitarea expunerii la pericolele care nu pot fi evitate sau care nu pot fi reduse suficient; aceasta se realizează prin limitarea necesităţii de intervenţie a operatorului în zonele periculoase.


Prim ajutor:
Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident, inclusiv de muncă, până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul de a împiedica agravarea stării bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreunează actul terapeutic ulterior, fie printr-o evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive sau de deces.
Proces de muncă:
Reprezintă succesiunea în timp şi în spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
Protector:
Parte a unei maşini utilizată special pentru a asigura protecţia prin intermediul unui obstacol fizic. În funcţie de construcţia sa, un protector poate fi denumit: carter, apărătoare, ecran, uşă, carcasă de protecţie.
Protecţie:
Acţiune, act de apărare sau de ocrotire (concretă) faţă de un pericol; ansamblu de măsuri (concrete, materializate) care protejează şi rezultatul lor; dispozitiv şi/sau sistem tehnic care serveşte la protejare.
Protecţie colectivă:
Protecţie prin care se previne sau se diminuează acţiunea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra a doi sau mai mulţi angajaţi.
Protecţie individuală:
Protecţie prin care se previne sau se diminuează acţiunea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra unei singure persoane.
Prevenire:
Ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.
Pericol grav şi iminent de accidentare:
Situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment.
Proiectantul lucrării:
Orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare.
Protecţie integrată:
Modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale constând în prevederea tuturor măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, în exclusivitate, în faza de concepţie a unei tehnologii, instalaţii, utilaj, echipament, dispozitiv sau maşini.
Protecţie intrinsecă:
Modalitate de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale prin măsuri de prevenire tehnice, respectiv prin acţiunea asupra formei, aşezării, modului de montaj, principiului de funcţionare sau de construcţie a unei instalaţii, utilaj, echipament, dispozitiv sau maşini, fără a adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă.

Raportare a bolilor profesionale:
Procedura prin care se transmit informaţii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale şi la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti.
Registrul de coordonare:
Dosarul care cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.
Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor:
Persoana aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă.
Risc datorat agenţilor periculoşi:
Reprezintă probabilitatea ca un agent periculos să afecteze negativ starea de sănătate în condiţiile utilizării lui şi/sau expunerii la acesta.
Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională:
Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.
Sarcină de muncă:
Totalitate a acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie pentru a realiza scopul sistemului de muncă.
Securitate tehnică:
Stare a echipamentelor tehnice implicate în procesul de producţie în care este exclusă acţiunea factorilor de risc proprii mijloacelor de muncă asupra executantului.
Semnalizare de securitate şi/sau sănătate:
Semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz.
Semnal de interzicere:
Semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol.
Semnal de avertizare:
Semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau a unui pericol.
Semnal de obligativitate:
Semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific.
Semnal de salvare sau de prim ajutor:
Semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă, mijloacele de prim ajutor sau procedurilor de salvare.
Semnal luminos:
Semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă.

Semnal acustic:
Semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale.
Semnalare a bolilor profesionale:
Procedura prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională.
Serviciu intern de prevenire şi protecţie:
Totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate.
Servicii externe:
Persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform legii.
Şantier temporar sau mobil:
Orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1 din HG 300/2006.
Şef de şantier:
Persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului.
Subantreprenor (subcontractant):
Orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării.
Stagiu de practică:
Instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională.
Securitate şi sănătate în muncă:
Ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.
Sistem de muncă:
Ansamblu constituit de unul sau mai mulţi executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de realizat, interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale mediului de muncă.
Situaţie periculoasă:
Orice situaţie în care o persoană este expusă unui sau mai multor pericole de accidentare şi îmbolnăvire profesională, capabil(e) să genereze risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire.
Solicitare (a omului în muncă):
Mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor fizice şi psihofiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor externe asupra executantului, în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă.
Supraveghere a sănătăţii:
Supraveghere în scopul determinării stării de sănătate a unui angajat în urma expunerii la factorii de risc specifici procesului de muncă.
Timp de muncă:
Întreaga perioadă în care angajatul se află la muncă, la dispoziţia angajatorului şi în exercitarea activităţii sau a funcţiei sale, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.
Utilizare a echipamentului tehnic:
Orice activitate care implică un echipament tehnic, cum ar fi pornirea, cât şi oprirea sa, funcţionarea, transportarea, repararea, transformarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui.
Valori limita de expunere:
Limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor limite asigura protecţia lucrătorilor expuşi la câmpuri electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii.
Valori de declanşare a acţiunii:
Nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică (B) şi de densitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor limită de expunere relevante.
Vibraţie transmisă sistemului mână-braţ:
Vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afecţiuni neurologice sau musculare.
Vibraţie transmisă întregului corp:
Vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă întregului corp, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale.
Zonă de securitate:
Zonă în care este exclusă producerea accidentelor şi/sau bolilor profesionale pentru executantul unei sarcini de muncă.
Zone cu risc ridicat şi specific:
Acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.
Zonă periculoasă:
Spaţiu în care se desfăşoară o activitate periculoasă. În particular, orice zonă din interiorul şi/sau împrejurul unui echipament tehnic în care o persoană este expusă unui risc pentru securitatea sau sănătatea sa.

Categories: