Drepturile salariatilor in cazul accidentelor de munca

Drepturile salariatilor in cazul accidentelor de munca
În ultima perioada au apărut tot mai multe ştiri ce aduc aduc în atenţia publicului producerea diferitelor accidente de muncă, cu urmări, de cele mai multe ori, foarte grave. Acestea se produc de multe ori pe fondul lipsei disponibilităţilor băneşti ale angajatorilor, care evită să cheltuiască sume importante pentru prevenirea accidentelor, dar şi pe fondul ignoranţei şi a nepăsării acestora faţă de siguranţa angajaţilor. Totodată, efectele crizei economice, determină tot mai mulţi oameni să accepte să lucreze în condiţii precare, lipsiţi de orice măsuri de protecţie din punct de vedere al securităţii în muncă.
În acest context, atât angajatorii, cât şi angajaţii trebuie să fie informaţi cu privire la principalele aspecte implicate de producerea unui accident de muncă, dar şi cu privire la cadrul legal aplicabil într-o asemenea situaţie. Principalul act normativ ce reglementează accidentele de muncă este Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, pentru aplicarea căreia a fost emisă Norma metodologică din 11/10/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006 Legea nr. 319/2006 face referire la o categorie mai amplă, evenimentul de muncă,  în cadrul căreia se încadrează şi accidentele de muncă.
Evenimentul de muncă este definit de lege ca fiind:
  • accidentul care a antrenat decesul ori vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
  • situaţia de persoană dispărută;
  • accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate;
  • incidentul periculos;
  • cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune.
Conducătorul locului de muncă sau orice persoană care are cunoştinţă de producerea unui eveniment are obligaţia comunicării acestuia angajatorului.
La rândul său, angajatorul trebuie să comunice evenimentul, astfel:
  • în toate cazurile, inspectoratului teritorial de muncă;
  • asigurătorului, daca evenimentul a produs incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces;
  • organelor de urmărire penală, după caz.
Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat şi angajatorilor acestora de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. Angajatorul este obligat, de asemenea, să ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii.
Însa, în situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, angajatorul va lua măsurile ca, după posibilităţi, să se efectueze schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs, să se identifice şi ridice orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului, ce vor fi predate organelor care efectuează cercetarea, pentru că acestea constituie probe în cercetarea evenimentului. În astfel de situaţii, angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna pe propria răspundere, într-un proces-verbal, toate modificările efectuate după producerea evenimentului. Ulterior comunicării evenimentului, se impune cercetarea acestuia, în scopul stabilirii împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea lui, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun pentru prevenirea producerii altor cazuri similare, respectiv  pentru determinarea caracterului accidentului.
Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul,  printr-o comisie de cercetare a evenimentului, desemnată prin decizie de angajator. În cazul accidentului soldat cu incapacitate termporară de muncă, în urma căruia a intervenit însă invaliditatea sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului de către angajator şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare, bazat pe dosarul astfel completat.
În cazul unor evenimente de muncă produse în afara graniţelor ţării, în care sunt implicaţi lucrători ai unor angajatori români, se va proceda la comunicarea evenimentului în aceleaşi condiţii ca mai sus, dar în plus, evenimentul se va comunica şi misiunii diplomatice sau oficiului consular român din ţara respectivă.
Cel mai important aspect de reţinut este că luarea de către angajtori a măsurilor adecvate de protecţia muncii şi respectarea acestora de către angajaţi sunt mult mai importante decât orice măsuri ulterioare producerii unui eveniment sau accident de muncă.
Dacă aţi avut un accident de muncă, angajatorul trebuie să vă achite minimum 75% din venit.
În cazul în care aţi avut ghinionul să vă accidentaţi la serviciu, trebuie să ştiţi că aveţi dreptul la un concediu medical de până la 90 de zile calendaristice. Acesta se poate prelungi până la 183 de zile calendaristice, în baza evaluării accidentatului de către o comisie medicală.
Toţi cei din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la: reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, reabilitare şi conversie profesională. De asemenea, trebuie să primească indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă (minimum 75% din media veniturilor pe ultimele 6 luni până la 100% din media veniturilor pe ultimele 6 luni), achitată lunar pe toată perioda concediului medical, compensaţii pentru atingerea integrităţii, despăgubire pentru familie în caz de deces şi rambursare de cheltuieli diverse cu reabilitarea.
Puteţi solicita daune materiale
Angajatorii sunt obligaţi să achite lunar comisionul de 0,85% pentru concedii medicale, în contul FNUASS (Fondul National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate), cât şi un comision lunar pentru accidente de muncă, calculat în funcţie de domeniul activităţii (în contul Casei Teritoriale de Pensii). Din aceste fonduri, sunt suportate cheltuielile cu reabilitarea angajaţilor care au suferit accidente de muncă. În situaţia în care se constată, în baza dosarului de cercetare, că accidentul de muncă s-a produs din vina angajatorului, atunci angajatul poate solicita daune materiale.
Ce este accidentul de muncă
Accidentul de muncă presupune vătămarea violentă a organismului sau intoxicaţia acută profesională care are loc în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu care provoacă incapacitate temporară de muncă, de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.
Regimul juridic al accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale
În conformitate cu prevederile Legii nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 27 iunie 2002, angajatorii au obligaţia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor, comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoştinţă despre accident. Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de muncă s-a soldat cu decesul asiguratului.
Dacă în urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de întreprindere constată că există riscul unei îmbolnăviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndată cazul asiguratorului. Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare asiguratorul are acces şi recurge la procesul-verbal de cercetare, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă care efectuează cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate şi deces. Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare în cazul accidentelor soldate cu incapacitate temporară de muncă, asiguratorul participă în echipa de cercetare a accidentului sau poate efectua o anchetă proprie, la solicitarea angajatorului.
Răspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă revine angajatorilor sau, după caz, persoanelor asigurate conform art. 6. Angajatorii au obligaţia de a asigura informarea, participarea şi colaborarea angajaţilor pentru adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Angajaţii au obligaţia de a participa la acţiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă, atunci când sunt solicitaţi în acest scop de către angajatori, aceştia nesuportând în nici o situaţie costul măsurilor de prevenire aplicate.
Angajaţii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte măsurile tehnice şi organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aduse la cunoştinţă în cadrul instructajului de protecţie a muncii.
Asiguratorul are obligaţia de a promova şi de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, în scopul menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate; îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi eliminării sau reducerii riscurilor de accidente de muncă si boli profesionale.
Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale. Datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; angajatorii, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 şi 7 şi persoanele fizice, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6. Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale în cazul şomerilor se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, la nivelul cotei de 1% aplicate asupra venitului lunar asigurat, dar numai pentru fondul destinat şomerilor pe perioada în care aceştia urmează cursuri de calificare şi de reconversie profesională. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru şomeri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj şi al ajutorului de integrare profesională. Baza de calcul pentru contribuţia datorată de persoanele prevăzute la art. 5 si 7 o reprezintă fondul brut anual de salarii realizat. Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;
b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator;
c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor;
d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă;
e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Contribuţia datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 6 este unică, indiferent de activitatea prestată, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Fondului Naţional, de la 0,5% la 1% aplicată asupra venitului lunar asigurat. Baza de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar asigurat prevăzut în contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economia naţională.
Termenele de plată a contribuţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt:
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar;
b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal;
c) până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6.
Neplata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale la termenele stabilite conform art. 106 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv. Cota majorărilor de întârziere se stabileşte conform reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare. Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
În cazul neachitării în termenele prevăzute la art. 106 a contribuţiilor datorate, Fondul Naţional, prin intermediul fondurilor teritoriale, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare.
În cazul reorganizării judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii.
Asiguratorul poate să aprobe majorări sau reduceri ale contribuţiilor, a căror valoare se stabileşte în principal după următoarele criterii:
a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de referinţă;
b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale;
c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii.
Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin secţiile de asigurări sociale sau, după caz, prin completele specializate pentru asigurări sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În prima instanţă tribunalele soluţionează litigii privind:modul de calcul al contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi majorarea sau micşorarea contribuţiei;
b) înregistrarea şi evidenţa contribuţiei de accidente de muncă şi boli profesionale;
c) încadrarea într-o clasă de risc a angajatorului;
d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
e) modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate conform prezentei legi;
g) orice alte decizii ale asiguratorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Sunt competente teritorial tribunalele în a căror rază se află domiciliul pârâtului. În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formează o contestaţie împotriva Fondului Naţional sau fondurilor teritoriale, competenţa teritorială revine tribunalului în a cărui rază se află domiciliul sau sediul reclamantului. Împotriva hotărârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competentă.
Acţiunile în instanţă şi toate actele procedurale în legătura cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Ce categorii de persoane sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, pentru riscul de accidente de muncă şi boli profesionaleîn în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002 ?
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi;
a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.
(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi în cel al Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie.
Ce categorii de persoane se pot asigura ( facultativ) pentru riscul de accidente şi boli profesionale ?
Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
b) comanditaţi, administratori sau manageri;
c) membri ai asociaţiei familiale;
d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
e) persoane angajate în instituţii internaţionale;
f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;
h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
i) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.
Cum se stabileşte baza de calcul a contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boală profesională, datorată de către angajator ?
În conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) art. 101 din Lege nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificarile şi completarile ulterioare, baza lunară de calcul la care angajatorul datorează  contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru persoanele prevăzute la art. 5 şi 7  o constituie:
suma veniturilor brute lunare realizate de salariati;
salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accidente de muncă sau boală profesională.
Explicaţie:
 _____ 390____       
nr.zile lucrătoare    X  nr. Zile de CM  X  % clasa de risc
din lună
Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale se datoreaza numai de angajator.
Cotele de contribuţie datorate de angajator în funcţie de de clasa de risc potrivit Legii nr. 346 din 2002, se stabilesc prin Legea bugetului asigurărilor sociale şi se aplică la baza lunară  de calcul stabilită  conform legii.
Cotele de contribuţie datorate de angajatori, pentru perioada 01.01.2008 - 31.12.2008,  stabilite prin Legea nr. 387/2007, a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2008, sunt de la 0,4% la 2%.
Asupra căror sume nu se datorează  contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale ?
În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 101 din Legea nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificarile şi completarile ulterioare contrinutia nu se datorează asupra următoarelor sume:
a) prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusive cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale  ( categoriile de pensii si ajutorul de deces, precum si – prestaţiile  de asigurari sociale de sănătate, plătite in conformitate cu prevederile OUG nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare);
b.) diurne de deplasare, delegare, indemnizatia de delegare, detasare, transfer precum si drept de autor;
c.) participarea salariaţilor la profit
Cum se calculează indemnizaţiile acordate în baza Legii nr. 346/2002 ?
În conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificarile şi completarile ulterioare:  
    (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează ca medie a veniturilor veniturilor brute realizate lunar de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului, respectiv a veniturilor stipulate în contractele individuale de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media veniturilor brute realizate lunar  respectiv a veniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza căruia s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2.1) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul lunar brut din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribiţia.
(3) Pentru calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale.
(4) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.
 In conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 346/2002 cu modificările şi completările ulterioare:
(1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă datorat[ accidentelor de munc[ si bolilor profesionale reprezintă 80% din media veniturilor brute realizate lunar în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului, ( sau a preioadei care reprezintă stagiul de cotizare).
(2) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6, cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului , ( sau a preioadei care reprezintă stagiul de cotizare).
    (3) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgenţelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului , ( sau a preioadei care reprezintă stagiul de cotizare)

Potrivit unui raport al Biroului International al Muncii, peste doua milioane de oameni mor anual in lume din cauza accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Cauza principala este lipsa echipamentelor corespunzatoare.

Potrivit unui raport al Biroului International al Muncii, peste doua milioane de oameni mor anual in lume din cauza accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Cauza principala este lipsa echipamentelor corespunzatoare de protectie si a asigurarilor de sanatate.
De asemenea, indiferenta angajatorilor, precum si neatentia angajatilor si nerespectarea normelor de securitate de catre acestia pot duce la o serie de accidente la locul de munca.
Iata ce trebuie sa faceti, in calitate de angajator, pentru a preintampina astfel de probleme:
- in caz de accidentare a unui salariat, sunteti obligat prin lege sa-i acordati acestuia primul ajutor la locul unde s-a produs accidentul. Ajutorul va fi acordat de orice persoana care este pregatita in acest sens;
- dotati sediul cladirii cu echipamente de preintampinare a incendiilor, dar si pentru evacuarea salariatilor in caz de pericol iminent;
- salariatii trebuie instruiti in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- obligatia asigurarii angajatilor pentru risc de accidente de munca si boli profesionale este, de asemenea, imperativa.
In cazul meseriilor periculoase, cu risc crescut de accidentare, precum si a bolilor in care se lucreaza cu substante periculoase ce pot produce boli grave (cum ar fi industria extractiva, metalurgia, pilotajul, cascadoria etc.), este obligatoriu ca salariatii sa fie asigurati cu echipamentul de protectie.
In calitate de angajat, aveti urmatoarele obligatii:
- nu va expuneti riscant la pericole de accidente sau imbolnavire profesionala;
- utilizati corect echipamentele de protectie;
- aduceti la cunostinta angajatorului orice defectiune sau alta situatie care ar putea constitui pericol de accidentare, care apare la locul de munca;
- cooperati cu angajatorul in domeniul securitatii in munca, pentru a-i da acestuia posibilitatea sa va asigure conditiile corespunzatoare de lucru
.






Model -Proces verbal de cercetare a accidentului de munca
S.C. .............................. S.R.L.
1. DATA INCHEIERII PROCESULUI-VERBAL NR. ......../........................
2. PERSOANELE CARE AU EFECTUAT CERCETAREA
Subsemnatii ing. ............... in calitate de presedinte si ing. ......................., ing. ..........., in calitate de membri ....... numiti prin Decizia nr. ....../........................, am cercetat sub aspectul imprejurarilor, cauzelor si raspunderii juridice evenimentele ce au avut loc in data de ........................ la S.C. ..................... S.R.L.
3. PERIOADA DE TIMP SI LOCUL UNDE S-A EFECTUAT CERCETAREA
Cercetarea s-a efectuat in cursul zilei de ........................ la sediul S.C. ........................ S.R.L. si la punctul de lucru al S.C. ........................ S.R.L.
4. OBIECTUL CERCETARII
Stabilirea:
– imprejurarilor, cauzei si raspunderii juridice in cazul evenimentului soldat cu incapacitate temporara de munca a ............................................., angajat al S.C. ................... S.R.L. conform contractului individual de munca nr. ................/........................;
– masurile care se impun pentru prevenirea unor accidente similare;
– caracterul accidentului.
5. DATA SI ORA LA CARE A AVUT LOC EVENIMENTUL
Evenimentul s-a produs in data de ........................, ora ........... .
6. LOCUL UNDE A AVUT LOC EVENIMENTUL
Evenimentul a avut loc la punctul de lucru al S.C. ........................ S.R.L.
7. DATELE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANEI JURIDICE LA CARE A AVUT LOC EVENIMENTUL SI LA CARE A FOST INCADRATA VICTIMA
Denumire societate: S.C. ........................ S.R.L.
Sediul societatii: loc. .................., str. ...................... nr. ..........
Activitatea principala: ........................................................................................................................
Codificare CAEN: ........................................................................................................................
Registrul comertului ................................................
Autorizare de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, conform anexei la Codul unic de inregistrare ........................ .
8. DATELE DE IDENTIFICARE ALE VICTIMEI
Numele si prenumele ........................................................................
Cetatenia ........................................................................
Varsta ........................................................................
Stare civila ........................................................................
Copii minori  ........................................................................
Domiciliul: loc. .................., str. ...................... nr. ..........
Ocupatia ........................................................................
Vechimea in munca ........................
Vechimea la locul de munca ........................
Vechimea in ocupatie ........................
9. DESCRIEREA DETALIATA A LOCULUI, ECHIPAMENTULUI TEHNIC, IMPREJURARILOR SI MODULUI IN CARE S-A INTAMPLAT EVENIMENTUL
Asa cum reiese din declaratii, rezulta ca in data de .....


Categories: