Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

HG 300/2006 transpune Directiva Consiliului UE nr. 57/1992.
Şantier temporar sau mobil (şantier) - orice şantier în care se desfăşoară lucrări de
construcţii sau de inginerie civilă (lista neexhaustiva):
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi ingropati sub alunecări de teren,
inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori de a cădea de la înălţime, datorită
naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de
munca
2. Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc
particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea
sănătăţii lucrătorilor este o cerinta legală
3. Lucrări cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice
obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de inalta tensiune
5. Lucrări care expun la risc de inec
6. Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări care implica folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.
Coordonatori în materie de securitate şi sănătate
Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie sa fie organizată:
􀂙 în faza de studiu,
􀂙 în faza conceptie
􀂙 în faza elaborare a proiectului,
􀂙 pe perioada executării lucrărilor.
1. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării -orice persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de
către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării are următoarele atribuţii:
a) sa coordoneze aplicarea prevederilor reglementărilor de securitate şi sănătate în
muncă;
b) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de
securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând
seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c) sa pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării,
conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie sa se
ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
d) sa adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă
proiectului;
e) sa transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu
responsabilităţi în domeniu;
f) sa deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze;
g) sa transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de
intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
h) sa participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
i) sa stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile
generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
j) sa armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu
planul de securitate şi sănătate al şantierului;
k) sa organizeze coordonarea între proiectanţi;
l) sa ţină seama de toate eventualele interferente ale activităţilor de pe şantier.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării trebuie sa aibă competenta necesară exercitării funcţiei:
a) experienta profesională de minimum 5 ani în arhitectura, construcţii sau
conducerea santierelor;
b) formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizată
la fiecare 3 ani.
2.Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării
- orice persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de
către managerul de proiect pe durata realizării lucrării.
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat
pe perioada realizării proiectului, aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii
lucrărilor pe şantier.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării are
următoarele atribuţii:
a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la
alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări
sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului
necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
b) sa coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura ca
angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respecta principiile prevăzute de
lege într-un mod coerent şi responsabil, şi aplica planul de securitate şi sănătate;
c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de
securitate şi sănătate şi ale dosarului de intervenţii ulterioare în funcţie de evoluţia
lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
d) sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe
şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea
accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor,
informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă
este cazul, informarea lucrătorilor independenţi;
e) sa coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a instrucţiunilor de
lucru şi de securitate a muncii;
f) sa ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibă acces pe
şantier;
g) sa stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile
generale aplicabile şantierului;
h) sa ţină seama de toate interferentele activităţilor din perimetrul şantierului sau din
vecinătatea acestuia;
i) sa stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor
de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
j) sa efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor,
înainte ca aceştia sa redacteze planul propriu de securitate şi sănătate;
k) sa avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi
modificările acestora.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării trebuie
sa aibă competenta necesară exercitării funcţiei:
a) experienta profesională în construcţii sau în conducerea şantierului de minimum 5
ani;
b) formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizată
la fiecare 3 ani.
1.Planul de securitate şi sănătate trebuie:
a) sa precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
b) sa specifice riscurile care pot aparea;
14
c) sa indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea
riscurilor;
d) sa conţină măsuri specifice privind lucrările ce se execută.
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel puţin următoarele:
a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul;
b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către
managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrările care prezintă riscuri;
măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare,
modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca
prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;
Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, în special, la:
􀀹 căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
􀀹 condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte
interferenta instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;
􀀹 limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
􀀹 delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod
deosebit dacă se depoziteaza materiale sau substanţe periculoase;
􀀹 condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor
rezultate din daramari, demolări şi demontari;
􀀹 condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
􀀹 utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale;
􀀹 măsurile care privesc interactiunile de pe şantier.
g) obligaţii ce decurg din interferenta activităţilor care se desfăşoară în perimetrul
şantierului şi în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de
curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi
măsurile de organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii
independenţi privind securitatea şi sănătatea în munca.
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa se afle în permanenta pe şantier
pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii
sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca sau de
reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii.
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către managerul de
proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.
2. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa cuprindă:
a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de
securitate şi sănătate.
􀀹 Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a
lucrării de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
􀀹 Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza de
proces-verbal care se ataşează la dosar.
􀀹 După recepţia finala a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis
beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar.
3. Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de
către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind
evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa consemneze în
registrul de coordonare:
a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia
pe şantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea
lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului,
respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în munca
aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe
şantier şi eventualele raspunsuri ale acestora;
e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea
şi sănătatea în munca;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care
trebuie transmise;
h) incidente şi accidente care au avut loc.
􀀹 Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării trebuie sa transmită coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe
baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru.
􀀹 Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa prezinte registrul
de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca şi
inspectorilor sanitari.
􀀹 Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie
de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.
4. Declaraţia prealabilă
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa întocmească o declaraţie
prealabilă în următoarele situaţii:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe
şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE:
1. Data comunicării
2. Adresa exactă a şantierului
3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele şi adresele)
4. Tipul lucrării
5. Managerul (managerii) de proiect (numele şi adresa)
6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării (numele şi adresa)
7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării (numele şi adresa)
8. Data prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier
10. Numărul maxim estimat de lucrători pe şantier
11. Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrători independenţi prevăzut pe
şantier
12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau lucrătorilor
independenţi deja selecţionaţi.
􀀹 Declaraţia va fi comunicată inspectoratului teritorial de munca pe raza
căruia se vor desfasura lucrările, cu cel puţin 30 de zile înainte de
începerea acestora.
􀀹 Textul declaraţiei prealabile trebuie sa fie afişat pe şantier, în loc vizibil,
înainte de începerea lucrărilor.
􀀹 Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări.
Obligaţiile angajatorilor
În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier
angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din
legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate
de către toţi lucrătorii din şantier;
c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor HG 300/2006;
d) sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate
care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de proiect
Beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridică pentru care se
executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
Manager de proiect - orice persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile
legii şi desemnată de către beneficiar, insarcinata cu organizarea, planificarea,
programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de
realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi
coordonatori în materie de securitate, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care îi
revin în acest domeniu.
În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier,
managerul de proiect are, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul
fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c) sa ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate consemnate în registrul de coordonare;
d) sa stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului,
consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate.
Obligaţiile lucrătorilor independenţi
Lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o activitate
profesională în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar,
antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care
este autorizat;
În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie:
a) sa respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate,
în conformitate cu legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE
b) sa respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate;
c) sa-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite
pentru şantierul respectiv;
d) sa participe la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi
imbolnavire profesională pe şantier;
e) sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi
sănătate;
f) sa aleagă şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la
care sunt expusi;
g) sa respecte indicaţiile şi sa îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în materie
de securitate şi sănătate;
h) sa respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.
Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării
Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie sa
respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces
la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al
echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa
afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor
materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din
daramari, demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită
pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în
apropierea şantierului.

Categories: